CER SI PAMANT ROMANESC

Cuvant despre noi, romanii

Ziua de 14 decembrie în Istoria Românilor


 

 

 

 

 

 

 

14 decembrie, istoricul zilei

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

1280: Prima atestare documentară a oraşului Sighişoara.

 

 

 

 

 

 

 

 

Cronicarul sighișorean Georg Kraus (1607-1679, menționa că în anul 1191 locul unde acum se află Sighișoara era locuit, dar prima atestare documentară a așezării este din anul 1280 sub denumirea de Castrum Sex – “A şasea cetate”.

În anul 1298 este menționată denumirea germană Schespurch (mai târziu “Schäßburg”).

Localitatea este menționată în anul 1367 ca „civitas” (oraș). Numele românesc al orașului este atestat în scris din anul 1435.

Forma „Sighișoara” a pătruns în limba română pe filieră maghiară, fiind o adaptare a numelui „Segesvár”.

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

1458: Intr-un act de danie emis de cancelaria lui Ştefan cel Mare, este atestat documentar municipiul Oneşti.

 

 

 

 

Imagini pentru onesti photos

 

 

 

 

 

Așezarea de pe Trotuș apare consemnată într-un act de danie emis la 14 decembrie 1458 de cancelaria voievodului Ștefan cel Mare și Sfânt din Suceava. Documentul se află expus la Muzeul de Istorie al municipiului Onești.

 Ștefan cel Mare și Sfânt poruncea cancelarului domnesc să scrie următoarele rânduri: “Malurile, ținutu Bacău , Cu mila lui dumnezeu, noi Ștefan Voievod, domn țarei Moldaviei. Facem înștiințare cu această carte domniei mele, tuturor cine o va vide, sau cetindu-se o va auzi, ca viind înainte noastră și înainte boerilor noștri, mari și mici, Marușca, fata lui Andrieș Slujăscul, giupâneasa lui Negrilă, de a sa buna voie și’au dat satele și moara, parte a ei, ci și’au împărțit, înainte noastră și înainte boierilor noștri, cu frații sei și cu surorile sale și au dat mănăstirei Bistriții, unde este hramul Adormirea preasfintei născătoarii de dumnezeu; numele satelor: giumătate de Slujești, unde au fost curtea tatălui ei, și giumătate de moară și din tot venitul, giumătate, și la Maluri amândouă coturi Oneștii și Labășeștii, și fântâna Horgăi, unde au fost mănăstirea tătânesau ca să fie sfintei mănăstiri Bistriții cu tot venitul, Iar hotarul numitelor sate să le fie pe unde din vechi s’au stăpânit. Pre care este credința a domniei mele, noi Ștefan Voievod și credința mitropolitului nostru Teoctist, și credința tuturor boerilor noștri, mari și mici”.

 

 

 

 

 

 

1467: Armata moldoveană, comandată de Ştefan cel Mare, ii atacă pe invadatorii unguri condusi de Matei Corvin si dă foc oraşului Baia.

 

 

 

Ştefan cel Mare şi Sfînt (Ştefan III Muşat), domn al Moldovei (1457-1504)

 

 

 

La 14-15 decembrie 1467, noaptea, armata moldovenească (circa 12.000 de oşteni comandati de Ştefan cel Mare), dă foc oraşului Baia, fosta capitală a Ţării Moldovei şi ii atacă pe invadatorii unguri.

Campania ungară la est de Carpaţi a fost organizată cu scopul de a-l înlocui pe Ştefan cel Mare de pe tron şi pentru readucerea Moldovei în sfera de influenţă ungară.

 Regele ungar Matei Corvin, atacă cu o oaste de 25.000 oameni, armată mai bine echipată decît cea a lui Ştefan, precum şi dotată cu artilerie, inclusiv de asediu. Pînă la Bătălia de la Baia, Şefan cel Mare a adopta o strategie defensivă permiţînd ungurilor să înainteze, dupa care atacat Baia dîndu-i în prealabil foc, avînd loc lupte crîncene stradale nocturne (o strategie nouă pentru acea perioadă) soldate cu mari pierderi omeneşti pe ambele părţi (după sursele ungare Ştefan a pierdut mai mult de jumătate din efectivul armatei).

Totuşi trebuie menţionat că o parte din armată lui Ştefan cel Mare nu a atacat, precum era convenit – trădare care l-ar fi putut costa pe domnitor victoria şi chiar viaţa.

După bătălie, Ştefan cel Mare a executat 24 mari boieri trădători printre care şi pe vornicul Crasneş, alţi 40 boieri de rang inferior fiind traşi în ţeapă.

După bătălia de la Baia, regele ungar Matei Corvin (rănit grav în luptă) dispune retragerea armatei.

Încheiată cu mari pierderi umane şi pentru unguri, Bătălia de la Baia a constituit ultima mare tentativă a coroanei ungare de a reinstitui prin forţa armelor suzeranitatea asupra Ţării Moldovei.

 

 

 

 

 

1704: S-a infiinţat spitalul Colţea.

A fost primul spital laic din Bucureşti, construit la 14 decembrie 1704, din iniţiativa spătarului Mihai Cantucuzino, pentru a fi un spital pentru săraci.

 

 

 

 

 

 

 

Organizarea şi funcţionarea acestuia s-a făcut după modelul Ospedale di S. Lazzaro e Medicanti din Veneţia.

 

 

 

 

 

 

 

1863: S-a nascut  Gheorghe Baba, zugrav de biserici, tatăl pictorului Corneliu Baba; (d.10 martie 1953).

 

 

 

 

 

 

 

 

 

1864: A fost inaugurată Şcoala de Belle-Arte din Bucureşti (Decretul privind înfiinţarea acesteia, apăruse la 2/14 noiembrie în acelaşi an).

 

 

 

 

 

 

1869: Se inaugurează oficial clădirea Universităţii din Bucureşti, România, construită în 1857-1869 după planurile arhitectului Al. Orăscu .

 

 

 

 

 

 

 

 

La decorarea faţadelor a lucrat şi sculptorul Karl Storck, care a realizat, în 1862, basorelieful de pe frontonul corpului central (distrus în urma bombardamentului aviaţiei americane din 15 aprilie 1944).

 

 

 

 

 

1870: S-a născut publicistul transilvănean Ion Rusu-Abrudeanu, redactor la ziarul „Tribuna” din Sibiu; ulterior a scris pentru ziarele „Timpul”, „Adevărul” şi „Dimineaţa”, care apăreau la Bucureşti;(m. 1934)

 

 

 

 

 

1887: S-a nascut  omul politic român Virgil Madgearu.

 

 

 

 

 

Economist de marca si  sociolog,Virgil Madgearu a fost un  membru prominent și principalul teoretician al Partidului Țărănesc și al succesorului său, Partidul Național Țărănesc din Romania.

A murit asasinat de un comando legionar in ziua de 27 noiembrie 1940.

 

 

 

1888: Cantareaţa româna de opera Hariclea Darclée, a debutat pe scena Operei Mari din Paris cu rolul “Margareta” din opera “Faust” de Charles Gounod.

 

 

 

 

Se pare că tot Gounod a fost acela care i-a sugerat numele Darclée. În scurt timp, Hariclea Darclée a cucerit publicul și devine preferata multor compozitori. Astfel, Giacomo Puccini compune pentru vocea ei Tosca, Pietro Mascagni, Iris, iar Alfredo Catalani, La Wally.

Hariclea Darclée s-a impus ca primadonna în marile teatre de operă de la Paris, Berlin, Florența, Milano, Roma, Buenos Aires, Lisabona, Barcelona, Madrid, Monte Carlo, Moscova și Sankt Petersburg.

 

 

1910: Are loc, la Ussy-les-Moulineaux, lângă Paris, primul zbor experimental din lume al unui avion cu reacție, inventat și pilotat de Henri Coandă.

 

 

 

 

 

 

 

1914: A avut  loc Congresul extraordinar al Ligii pentru Unitatea Culturală a Tuturor Românilor, în cadrul căruia se alege un nou comitet de conducere (preşedinte Vasile Lucaciu, vicepreşedinte – Barbu Ştefănescu Delavrancea, secretar general – Nicolae Iorga) şi se hotărăşte schimbarea titulaturii în Liga pentru Unitatea Politică a Tuturor Românilor.

 

 

 

 

 

 

 

1918: S-a nascut  in localitatea Galbeni, jud. Bacau, Radu Beligan, actor român de teatru și film, membru de onoare al Academiei Române.

Pe linie  paternă,era urmașul unuia dintre frații lui Ion Creangă.

 

 

 

 

 

 

 

 

 

Radu Beligan a  pus bazele Teatrului de Comedie  din Bucuresti (1960), al carui director a fost  în perioada 1960–1968; (din filmografie “O noapte furtunoasă”, regia Jean Georgescu, “Iancu Jianu haiducul”, regia Dinu Cocea).

 

 

 

 

 

 

1946: S-a nascut  cunoscuta interpretă română de jazz şi muzică uşoară,

Aura Urziceanu.

 

 

 

 

 

 

 

Imagini pentru aura urziceanu

 

 

 

 

 

Artista este cunoscută pentru dueturile sale muzicale cu Duke Elington, Quincy Jones sau Ella Fitzgerald.Stabilită în Canada, Aura Urziceanu este singura solistă de naţionalitate română care a fost inclusă în prestigioasa publicaţie „The Grove International Encyclopedia of Jazz”.

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

1946: A murit Ioan Alexandru Brătescu-Voineşti, prozator român: “Puiul”, “Privighetoarea”, “Bietul Tric”, “Niculăiţă Minciună”.

 

 

 

 

 

 

A fost vicepreşedinte al Academiei Române; (n.01.01.1868).

 

 

 

 

 

 

1948: S-a născut  politicianul  român Bogdan Nicolae Niculescu-Duvăz.

 

 

 

 

 

 

1955:  România a fost primită în rândul statelor membre ale Organizaţiei Naţiunilor Unite.

La această dată, a fost  trimisă Guvernului român comunicarea oficială privind admiterea României în rândul statelor membre ale Organizaţiei Naţiunilor Unite (de către Dag Hammarskjold, secretarul general al organizaţiei din acea perioadă).

Cererea oficială pentru admiterea ţării noastre în forumul mondial fusese prezentată, la 10 iulie 1947 (la câteva luni după crearea ONU), primului secretar general al organizaţiei, Trygve Lie, de către ministrul român al afacerilor străine.

 

 

 

 

 

În condiţiile create de începutul războiului rece, precum şi de faptul că România nu era recunoscută ca stat cobeligerant, admiterea sa în ONU a fost tărăgănată, deşi Guvernul român a revenit cu cereri în anii 1948, 1952 şi 1954, declarându-şi, de fiecare dată, voinţa de a accepta şi a duce la îndeplinire obligaţiile decurgând din Carta ONU. Primul ambasador al României la Naţiunile Unite a fost profesorul Athanase Joja.

 

 

 

 

 

 

 

1962: Geograful şi geopoliticianul român Simion Mehedinti, membru al Academiei Romane, a incetat din viata la varsta de 93 de ani. (n.18 octombrie 1869, Soveja, Vrancea).

 

 

 

 

 

 

 

1994: A murit Petrache Lupu (de la Maglavit), omul care „a vorbit cu Dumnezeu”; (n. 1907).

 

 

 

 

 

 

Imagini pentru petrache lupu photos

 

 

 

A fost un cioban din localitatea Maglavit din Oltenia, care a a avut mai multe viziuni divine. Acesta L-ar fi vazut pe Dumnezeu, ca un „mos”, langa o salcie, care i-a spus ca oamenii trebuie sa se pocaiasca, si ca el trebuie sa transmita mesajul preotului din sat.

Viziunea s-a repetat timp de trei ori, in trei vineri consecutive. Din acel moment, viata ciobanului si a comunei avea sa fie alta. S-a declanșat un fenomen de masă, Maglavitul devenind loc de pelerinaj pentru mulțimi de oameni. Ologii aruncau carjele, orbii isi recapatau vederea, oamenii muţi incepeau sa vorbească…

 

 

1995: Seful cuibului “Horia Sima” din Bucuresti, Serban Suru, a anunţat revenirea miscarii legionare pe scena politica româneasca, scopul acesteia fiind acum doar acela de a prezenta adevarul despre predecesorii lor.

 

 

 

 

 

 

 

1998: A încetat din viaţă Mihai Maximilian (n.1932), autorul textelor unor cunoscute şlagăre româneşti şi scenarist pentru spectacolele Teatrului de Revistă „Constantin Tanase”, îndeosebi a celor în care rolul principal era deţinut de cuplul Stela Popescu-Alexandru Arşinel.

 

 

 

 

Imagini pentru Mihai Maximilian,

 

 

 

 

 

 

 

2001: S–a înființat, la București, postul privat de televiziune „B1 TV”.

 

 

 

 

 

 

 

 

 

2007: A murit istoricul, scriitorul si publicistul Mihai Pelin; (n.25 august 1940, Cernauti).

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

CITIŢI ŞI :

 

https://cersipamantromanesc.wordpress.com/2015/12/14/o-istorie-a-zilei-de-14-decembrie-video-4/

 

 

 

 

 

 

 

 

Bibliografie (surse):

 

 

  1. Acad. Dan Berindei, Istoria românilor, cronologie, editura Cartex, Bucureşti 2008;

  2. Dinu Poştarencu, O istorie a Basarabiei în date şi documente 1812-1940, Editura Cartier Istoric ;

  3. e.maramures.ro ;

  4. Wikipedia.ro.;

  5. mediafax.ro ;

  6. Enciclopedia Romaniei.ro ;

  7.  rador.ro/calendarul- evenimentelor;

  8.  Istoria md.;

  9. istoriculzilei.blogspot.ro.

 

Anunțuri

14/12/2016 - Posted by | ISTORIE ROMANEASCA | , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , ,

Niciun comentariu până acum.

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s

%d blogeri au apreciat asta: