CER SI PAMANT ROMANESC

Cuvant despre noi, romanii

Ziua de 12 decembrie în Istoria Românilor


 

 

 

 

 

 

 

12  decembrie, istoricul zilei

 

 

 

 

1586: A murit la Grodno, în  Uniunea Polono-Lituaniană,principele transilvanean István (Stefan) Báthory (născut pe 27 septembrie 1533, Șimleu), rege al Poloniei si Lituaniei.

 

 

 

 

 

 

Ștefan Báthory  a fost principe al Transilvaniei între 1571-1575 și rege al Poloniei din 1575 până la moartea sa în 1586.

István Báthory este cel mai renumit descendent al familiei Bathory.

  În anul 1581  trupele lui Ștefan Báthory au  pătruns adânc in teritoriul Cnezatului Moscovei, la 22 august acestea ajungand  la porțile orașului Poloțk.

Trimisul papei de la Roma a incercat  medieze dar, in ciuda   împăcării mediate  de către papă, Ștefan Báthory a asediat orașul într-o iarnă geroasă. Ivan cel groaznic, țarul Rusiei, a cedat în cele din urmă la 15 ianuarie 1582, acceptând un tratat de pace la Jam Zapolski.

Prin acest tratat s-a stabilit o pace de 20 de ani,  țarul cedand si  orașele Poloțk și Livland coroanei polono-lituaniane.

 

 

 

1701: Un edict imperial austriac, lăsa românilor din Transilvania libertatea de a îmbrăţişa una din cele patru religii recepte (catolică, calvină, luterană şi unitariană) sau de a păstra credinţa ortodoxă.

 

1792: S-a nascut  Alexandru Ipsilanti, conducătorul miscarii eteriste de la 1821; (d.31 ianuarie 1828, Viena ).

 

 

  Alexandru Ipsilanti a fost conducătorul organizației Philiki Etaireia din 1820. Era fiul domnului Constantin Ipsilanti al Munteniei, descendent direct al domnului Constantin Brâncoveanu.

A intrat de timpuriu în armata rusească, a rămas ciung în urma luptei de la Dresda și a ajuns până la gradul de maior. Devenit epitrop general al Eteriei, hotărăște  în 1821 sa declanșeze revoluția de eliberare a grecilor de sub stapanirea otomana.

Cu o armată strânsă în Basarabia și formată din greci, macedoromâni, bulgari, sârbi, albanezi și arnăuți, trece în principate, bazându-se și pe ridicarea populației de aici (20 februarie 1821), și mai ales pe sprijinul domnitorului moldovean Mihail Suțu.

De la Iași, unde turcii sunt măcelăriți , trece spre Țara Românească. Aici, intră în conflict cu Tudor Vladimirescu, care conducea Revoluția de la 1821. Eteriștii îl ucid pe Vladimirescu în 27 mai 1821 și-i aruncă trupul într-o fântână părăsită de lângă Târgoviște. 

În cele din urmă însă, eteristii lui Ipsilanti sunt  infranti, dupa ce Rusia ii dezaprobă, iar populația Principatelor Române ii ura, din cauza jafurilor făcute de ei și a uciderii lui Tudor Vladimirescu.

Mai mult decât atât, oștile turcești  distrug armata eteristilor  în lupta de la Drăgășani din 7 iunie 1821, deși grecii erau de trei ori mai numeroși.

A doua zi, Ipsilanti  a fugit în Transilvania si de aici  la Viena,unde cere permisiunea austriecilor să se întoarcă în Rusia restrict.

Cancelarul austriac Metternich a fost de acord, dar în curând el a dat ordin  să fie arestat. In 1827 imparatul rus Nicolaie I a obținut eliberarea saIpsilanti s-a  retras la Viena, unde a murit   peste câțiva ani  in saracie si nebun.

 

1806: Țarul Alexandru I  al Rusiei adreseaza un manifest plin de promisiuni divanurilor principatelor românești.

 

 

 

 

 

Alexandru I, împărat al Imperiului Rus 1801-1825

Alexandru I, împărat al Imperiului Rus 1801-1825

La 12 decembrie 1806, ţarul Alexandru I adresa un manifest plin de promisiuni divanurilor principatelor românești. El asigura divanurile că la va păzi „de toate relele care ameninţă pământul lor” şi că le va apăra „sloboda lucrare a credinţei, desfăşurarea tuturor privilegiilor şi obiceiurilor lor.

Manifestul împăratului rus venea în momentul în care Principatul Moldovei era deja ocupat iar luptele se duceau pe teritoriul Valahiei, operațiuni militare din cadrul războiului ruso-turc de la 1806-1812. Acest război a fost purtat în întregime pe teritoriul principatelor românești.

Detalii…  Textul Manifestului țarului Alexandru I adresat principatelor românești (1806)

 

 

 

1850: Cancelaria imperială de la Viena ridica Episcopia Unită de la Blaj la rangul de Mitropolie (hotărâre confirmată de Cancelaria papală la 26 noiembrie 1853) şi înfiinţa, pe lângă Episcopia de la Oradea, încă două episcopii, la Gherla şi la Lugoj; primul mitropolit greco-catolic a fost Alexandru Sterca-Şuluţiu.

 

1864: Episcopia ortodoxă de la Sibiu, Transilvania, este ridicată la rang de mitropolie, avînd în subordine episcopiile de Arad şi de Caransebeş. Andrei Şaguna este numit mitropolit.

 

 1868: Se înfiinţează Agenţia diplomatică română de la Viena, avînd misiunea de a reprezenta interesele României în Austria.

 

1875: S-a nascut  Victor Păcală,folclorist,autorul primei monografii ştiinţifice etnofolclorice româneşti dedicate unei localităţi rurale: “Monografia comunei Răşinari”– Sibiu, 1915″, lucrare premiată de Academia Română; (d.1955).

 

1893: S-a nascut  Edward G. Robinson, actor american de origine română.

A realizat numeroase filme sub bagheta unor regizori ca John Ford, John Huston, Frank Capra; (d.26 ianuarie 1973).

 

 

 

 

1908: A murit compozitorul şi dirijorul român de origine germană, Eduard Wachmann, fondator, dirijor şi director al Societăţii Filarmonice Române din Bucureşti (1868-1906), prima orchestră simfonică românească cu caracter permanent ; (n. 1836).

 

Imagini pentru photos Eduard Wachmann

 

 

 

Wachmann a dirijat orchestrele teatrelor naționale de la Craiova și București și a fost director al Operei Române.

 1918: Ion I.Brătianu a creat un nou guvern,care a decis ca problemele specifice ale Basarabiei să fie soluţionate de Directorate.

 

1925: Invocând  motive personale, prinţul Carol al II-lea al României renunţă pentru a treia oară la tron, hotărîndu-se să rămână în străinătate sub numele de Carol”Caraiman„.

La data de 31 decembrie 1925, Consiliul de Coroană va ratifica renunţarea prinţului Carol al II-lea la tron, în favoarea fiului său, Mihai.

 

 

 

 

 

1927: S-a înființat Asociația Presei Sportive din România.

 

 

 

 

1934: A decedat la Bucureşti pictorul și muralistul român George Demetrescu Mirea (n. 1852, Câmpulung , fratele sculptorului Dimitrie D. Mirea.

A studiat la Școala de Belle-Arte București cu Theodor Aman, luând lecții şi cu medicul Carol Davila.

 

Imagini pentru George Demetrescu Mirea portret

Autoportret  George Demetrescu Mirea 

 

La recomandarea lui Carol Davila, a participat la Războiul de Independență (1877-1878), ca pictor atașat Cartierului General al armatei, alături de Nicolae Grigorescu, Carol Popp de Szathmary și Sava Henția.

A obținut în 1878 o bursă de studii la École des Beaux Arts din Paris, unde a studiat cu Carolus Duran, un vestit portretist al înaltei societăți franțuzești, căruia i-a devenit elev şi pe lângă care a rămas până în 1884.

În 1884 realizat decorația murală a Catedralei din Constanța, pe care a executat-o alături de arhitectul Ion Mincu. Lucrarea sa a fost distrusă în timp, fiind înlocuită. De asemenea, în perioada 1887 – 1888 a executat pictura plafonului Casei Vernescu din București, dar și patru panouri alegorice.

În anul 1891 a fost numit profesor la Școala de Belle-Arte din București, unde era deja suplinitor din 1889. Opt ani mai târziu, a fost numit director al aceleiași instituții, funcție pe care a deținut-o până în 1927.

A realizat decorațiile murale la Banca Națională a României, Casa scriitorilor, Universitatea din Iași.

În anul 1900, a aparticipat la Expoziția Universală de la Paris, fiind distins cu un premiu „hors concours”
Printre cele mai importante distincții obținute de artist se numără Premiul național pentru pictură din 1924.

1936: S-a nascut la Timişoara, Iolanda Balaş Sőtér, atletă română săritoare la înalţime, preşedinte al Federatiei Romane de Atletism din 1988 până în 2005. A inceput sa se antreneze cu Luisa Ernst-Lupşa; (d. 11 martie 2016).

Prima ei participare la o competitie internatională la categoria senioare s-a inregistrat in 1950, iar un an mai târziu a realizat primul ei record naţional, sărind 1,51  chiar la prima incercare. Pe atunci îl avea  antrenor pe Ioan Arnautu.

 

 

 

 

Ulterior s-a antrenat cu fostul săritor János Sőtér,care i-a devenit si soţ.

A dominat proba de săritura în înălțime timp de un deceniu, fiind  una dintre cele mai titrate atlete din Romania,deţinatoare a 14 recorduri mondiale, a două medalii olimpice de aur, una caştigată la Roma in 1960 şi alta la Tokyo, patru ani mai tarziu, când a sărit 1,90 metri.

Numele sau figurează in Cartea Recordurilor ca urmare a celor 140 de victorii consecutive obţinute in compeţitii.

 

 

 

 

 

 

 

 

1939: S-a nascut  Tudor Octavian, scriitor, publicist, critic de artă, membru al Uniunii Scriitorilor din România ;(„Oameni normali”, „Pictori români uitaţi”).

Imagine similară

 

 

 

1941: La insistențele guvernelor german și italian, România a  declarat război Statelor Unite.

Între cele două țări nu au inceput imediat confruntări militare directe, momentul marcând la data respectivă numai ruperea relațiilor diplomatice.

 

 

 

 

1941: S-a născut Smaranda Oţeanu-Bunea, muzicolog şi critic muzical; director fondator al Operei Comice pentru Copii.

 

Imagini pentru Smaranda Oţeanu-Bunea, muzicolog

 

 

 

 

Absolventă a FACULTĂŢII DE COMPOZIŢIE, clasa prof. Alfred Mendelsohn (1966), a urmat cursuri de specializare în Austria, Germania, S.U.A. şi Canada şi s-a specializat  în Managementul Instituţiilor Artistice în SUA. A susţinut prelegeri despre muzică românească la universități americane.Este membră a Uniunii Compozitorilor şi Muzicologilor, membră a Uniunii Criticilor Muzicali, membră a Uniunii Ziariştilor Profesionişti şi vicepreşedinte al Uniunii Criticilor Muzicali.

 

1944: Bunurile Teatrului Național din București au fost cedate ocupantilor ruși, în contul despăgubirilor de război reglementate de Convenția de Armistițiu semnată la Moscova, la 12 septembrie 1944.

 

1953: S-a nascut  Dan C. Mihăilescu, istoric şi critic literar, traducător, cercetător la Institutul de Istorie şi Teorie Literară „George Călinescu”.

 

 

 

 

 

1955: S-a născut la Baia Mare, cineastul şi omul politic Sorin Ilieşiu.

 

 

Imagini pentru sorin iliesiu photos

 

 

1962: A murit Felix Aderca (numele la naştere: Zelicu Froim Adercu), prozator, dramaturg, poet, eseist, estetician şi publicist (n. 1891).

 

 

 

 

 

1978: S-a nascut la Iaşi  prezentatoarea  română de televiziune Monica Bârladeanu, interpretă în filmul „Moartea domnului Lăzărescu” (2005) regizat de Cristi Puiu.

 

 

 

 

1983: A încetat din viaţă  marele actor roman de teatru si film Amza Pellea;(n. 7 aprilie 1931).

A fost interpretul popularului personaj „Nea Mărin”, dar şi al lui Decebal şi Mihai Viteazul in filmele lui Sergiu Nicolaescu.

 

 

 

 A câştigat în 1977 premiul de interpretare masculină, cel mai bun actor, la Festivalul Internaţional de Film de la Moscova, pentru rolul din filmul Osânda, unde a jucat alături de Gheorghe Dinică şi Ernest Maftei, într-o ecranizare de Sergiu Nicolaescu după “Velerim şi Veler Doamne” de Victor Ion Popa.

A fost căsătorit timp de 25 de ani cu Domnica Mihaela din familia Policrat din Craiova. Este tatăl actriţei Oana Pellea .

 

1991: Curtea Supremă de Justiție a Romaniei, Secția militară, i–a declarat nevinovați pe foștii membri ai Comitetului Politic Executiv al PCR.

 

1992: A luat fiinţă formaţia română de muzică folk-pop “Pasărea Colibri”, avându-i ca membri pe: Mircea Baniciu, Mircea Vintilă, Florian Pittiş, Vladi Cnejevici.

 

 

 

1994: A murit la Bucureşti,Victor V. Martinescu, poet şi prozator; condamnat la închisoare, între anii 1947 şi 1952, pentru tentativa de a părăsi ilegal ţara.

Este deţinut din nou, între anii 1958 şi 1964, datorită unor texte anticomuniste – poeme şi însemnări considerate antiguvernamentale, trimise spre publicare în Franţa; (n.16 septembrie 1910, Craiova).

 

Victor Valeriu Martinescu

 

 

 

A studiat la colegiul iezuit din Craiova şi a absolvit al Facultatea de Drept a Universităţii din Bucuresti.

A debutat cu versuri in Revista invatatoarelor si invatatorilor (Caracal, 1924).

A devenit  in 1930 redactor sef, la revista Limba romana,redactor (1934-1935) la saptaminalul Reporter. Cunoscut, in mediile cafenelei literare bucurestene a epocii, sub porecla „Marele Contemporan”, pe care si-a dat-o el insusi.

A editat revista de avangarda Sis (1932-1935, numai 3 numere). Dupa război, a fost o vreme administrator al moşiei Marghioalei Cantacuzino, care, plecata dupa 6 martie 1945 la Paris, ar fi intervenit ca poetul sa fie inclus in lotul celor ce urmau sa paraseasca clandestin ţară in 1947. A fost condamnat, dupa aceasta tentativa, la inchisoare (1947-l952) si domiciliu forţat (lânga Bucureşti).

O noua detenţie (1958-l964), datorită scrierii unor texte anticomuniste – poeme si însemnari „direct antiguvernamentale” – expediate spre publicare in Franţa (vor aparea in 1956, prezentate de V. Ierunca, in revista Caiete de dor, sub pseudonimul Haiduc).

Dupa executarea pedepsei, a refuzat angajarea ca redactor la Fundaţia „Romania”, intrucât acolo fusese „recuperat” de Securitate N. Crainic.

A dus, pâna la sfirsit, o existenţă marginală şi boemă.

 

 

 

1996: A murit la Bucureşti, actriţa Ileana Predescu; (n. 24 iunie1927, Bucureşti).

 

Imagini pentru actriţa Ileana Predescu

 

 

Absolventă a Institutului de Artă Teatrală (promoţia 1951). A jucat la Teatrul Bulandra timp de 40 de ani.I s-a acordat titlul de Artist Emerit al Republicii Populare Romîne în 1964, a fgost distinsă cu Ordinul Meritul Cultural clasa a IV-a (1967).

În 2010, la Editura Semne, a aparut cartea ”Ileana Predescu – O prezență magică”, scrisă de de Maria-Zoe Ionescu şi  Constantin Paraschivescu.

2002: In Bucureşti a fost înfiinţat Muzeul Hărţilor şi Cărţilor Vechi.

 

 

 

 

 2004: A avut loc cel de-al doilea tur de scrutin al alegerilor prezidentiale din Romania, in urma cărora candidatul Aliantei “Dreptate si Adevar” – Traian Băsescu, a obtinut victoria in fata adversarului sau – Adrain Năstase, susţinut de PSD.

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

2011: A decedat cântăreața Mălina Olinescu; (n. 29 ianuarie 1974).

 

Malina Olinescu

 

 

 

 

Provenea  dintr-o famile de artiști, mama sa Doina Spataru fiind o cântăreață consacrată și rudă cu solistul Dan Spataru, iar tatăl, Boris Olinescu, un actor apreciat în anii 1960.

 

 

 

 

 

 

 

CITIŢI ŞI :

https://cersipamantromanesc.wordpress.com/2015/12/12/o-istorie-a-zilei-de-12-decembrie-video-4/

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

Bibliografie (surse):

 

 

  1. Acad. Dan Berindei, Istoria românilor, cronologie, editura Cartex, Bucureşti 2008;

  2. Dinu Poştarencu, O istorie a Basarabiei în date şi documente 1812-1940, Editura Cartier Istoric ;

  3. e.maramures.ro ;

  4. Wikipedia.ro.;

  5. mediafax.ro ;

  6. Enciclopedia Romaniei.ro ;

  7.  rador.ro/calendarul- evenimentelor;

  8.  Istoria md.;

  9. istoriculzilei.blogspot.ro.

 

 

 

Anunțuri

12/12/2016 - Posted by | ISTORIE ROMANEASCA | , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , ,

Niciun comentariu până acum.

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s

%d blogeri au apreciat asta: