CER SI PAMANT ROMANESC

Cuvant despre noi, romanii

Ziua de 9 decembrie în Istoria Românilor


 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

9  decembrie, istoricul zilei

 

 

 

 

 

 

 

 

 

1671: Are loc  o  răscoala împotriva domnitorului Gheorghe Duca. 

Răsculatii lăpușneni și orheieni conduși de boierii Mihalcea Hâncu şi Apostol Durac, nemultumiti  de fiscalitatea excesivă impusă de domnitor îl alungă pe Gheorghe Duca din ţară.

Răsculații ocupă Iașiul, jefuiesc curțile și casele boierești și negustorești, omorând grecii pe care îi prind.

Gheorghe Duca fuge peste Dunăre cu câțiva boieri. Se întoarce în scurt timp, cu o oaste in ajutor din partea turcilor și tătarilor.

Astfel, la Iepureni, armata lui Duca, condusă de boierul Alexandru Buhuș, îi învinge pe răsculați, dispersându-i. Ulterior, răsculații sunt înfrânți la Pașcanii din ținutul Orheiului și lângă satul Ulmu.

Urmează represiunea lui Duca, mulți oameni din ținuturile răsculate fiind robiți de tătari, spânzurați sau trași în țeapă.
În 1674 Mihalcea Hîncu este luat în robie de către tătari, iar fiul său, Dumitrașcu Hîncu, vinde o parte din avere pentru a-l răscumpăra, iar scăparea din robie l-ar fi  făcut să ctitorească în 1678 o mănăstire în inima codrilor – mănăstirea Hîncu (cu hramul Sf. Parascheva).

De numele lui Hîncu este legată si  denumirea orașului Hîncești din Republica Moldova.

 

 

 

 

 

 

 

 

 

Gheorghe Duca (d. 1685) era un grec originar din Rumelia, venit în Moldova de mic, împreună cu părinţii săi. A fost domn al Moldovei de trei ori: septembrie 1665 – mai 1666; noiembrie 1668 – 10 august 1672; noiembrie 1678 – 25 decembrie 1683 și al Munteniei: noiembrie/decembrie 1674 – 29 noiembrie 1678. În 1680, turcii îl numesc hatman al Ucrainei.

A fost crescut în casa domnului lui Vasile Lupu si a  venit  pe tronul Moldovei pentru prima dată după moartea lui Eustatie Dabija în septembrie 1665, datorită susținerii soacrei sale Dafina Doamna și a Cupăreștilor.

 A  pornit  un șir de dăjdii (dări) care au  sărăcit cumplit țara, ceea ce a dezlănțuit în octombrie 1671, răscoala lui Mihalcea Hâncu si Apostol Durac. 

 În aprilie 1683, merge la Viena pentru a-i ajuta pe turci la asediul cetății.

În lipsa lui, dar și datorită insuccesului turcilor la Viena, boierii se răscoală la îndemnul lui Ștefan Petriceicu, iar polonezii și cazacii invadează țara.

Duca este prins la întoarcere la 25 decembrie 1683 și dus în Polonia  unde moare în închisoare în 1685.

A fost căsătorit cu Anastasia, fiica Dafinei, soția lui Eustatie Dabija. A ctitorit biserica Cetățuia, în a cărei plan se regăsește structura și elevația monumentului Trei Ierarhi din Iași.

 

 

1744: Episcopul greco-catolic român Ioan Inocenţiu (Inochentie) Micu (Klein), care fusese convocat în faţa unei comisii de anchetă, pleca la Roma pentru a apăra cauza românilor din Transilvania (din cauza presiunilor Curţii de la Viena nu se va mai întoarce din autoexilul la Roma).

 

 

 

 

 

Image result for inochentie micu

 

La 9 decembrie 1744, după ce a aflat că împărăteasa Maria Tereza a Austriei ar vrea să-l închidă în faimoasa temniţă de la Graz, episcopul, sfătuit de nunţiul apostolic, a părăsit Viena, plecând la Roma. Aproape 7 ani s-au dus tratative între Sfântul Scaun şi Curtea de la Viena pentru întoarcerea episcopului în patrie, dar toate intervenţiile Romei au fost zadarnice, împărăteasa nemaiputând fi înduplecată, ba chiar ameninţând că dacă episcopul s-ar întoarce fără aprobarea ei, ar da dispoziţie să fie întemniţat. După foarte multe stăruinţe din partea Sfântului Scaun, la 7 mai 1751, episcopul Inochentie Micu Klein a demisionat din funcţie, renunţând la episcopat, asigurându-i-se o pensie anuală de 1.200 florini aur, pe care succesorii lui la scaunul episcopesc, Petru Pavel Aron şi Atanasie Rednic, i-au plătit-o regulat până la 28 septembrie 1768, când a încetat din viaţă. A fost înmormântat în Biserica „Madonna del Pascolo” din Roma.

În scrierile sale își exprimase dorința de a fi înmormântat în catedrala zidită de el la Blaj.

La 22 iunie 1997 a fost exhumat și transferat la Biserica „Buneivestiri” a Colegiului Român Pio Romeno din Roma, iar la 2 august 1997 sicriul cu rămășițele pământești ale episcopului a fost adus la Blaj și depus în altarul Catedralei Sf. Treime. La 19 octombrie 1997 a fost înmormântat la loc de cinste, in cadrul unei liturghii festive, într-un mormântaflat in fata iconostasului din Catedrala „Sfânta Treime”, ctitorită de el in Blaj..

 

 

 

1846: În sala „Momolo” din Bucureşti are loc primul concert al lui Franz Liszt, susţinut în România.

 

 

 

 

 

1865: Deputaţii români din Dieta Transilvaniei  protesteaza contra “unirii” Transilvaniei cu Ungaria.

La data de 24 noiembrie /6 decembrie 1865, în cadrul Dietei Transilvaniei (ale cărei lucrări au început la 8/20 noiembrie 1865, la Cluj), s-a votat încorporarea Transilvaniei la Ungaria (potrivit unui decret imperial emis în august acelaşi an).

 

 

 

 

 

Image result for transilvania 1865 map

 

 

 

 

 

 

Autonomia principatului era, astfel, desfiinţată, urmând ca interesele acestui teritoriu locuit majoritar de români, să fie discutate şi hotărâte de Dieta de la Budapesta.

 

 

 

 

 

 

1878: S-a nascut Emil Hațieganu (d. 13 mai 1959), jurist român, membru de onoare (1945) al Academiei Romane.

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

A fost fondator și director între  1920 și 1923 , al revistei Glasul Libertatii care a apărut la Cluj cu subtitlul Foaie pentru popor, organ al Partidului Național Român.

 

 

 

 

 

 1893: Se semneaza  la Bucureşti o noua convenţie comerciala  româno-austro-ungara, pe baza clauzei naţiunii celei mai favorizate, care marchează încheierea “războiului vamal” început in 1886 intre cele doua state.

Convenţia va intra în vigoare la 2 iunie 1894.

 

 

 

 

 

1894: A intrat în exploatare prima linie de tramvai electric din Bucureşti.

 

 

 

 

 

 9 tramvai-electric

Linia facea legătura dintre Cotroceni şi Obor.

Odata cu inaugurarea primei linii de tramvai electrice,  Bucureştiul devenea o capitală în pas cu vremea sa.

Purtând numărul 14, tramvaiul electric circula de la Cotroceni până în mahalaua Obor şi retur, fiind prima astfel de linie de transport din România şi printre primele şi din Europa.

 La data respectivă, bucureştenii se bucurau deja de beneficiile transportului în comun, la 23 de ani de la înfiinţarea „Societăţii Române de Tramvaiuri”, care folosea însă tramvaie trase de cai.

Mai târziu, în luna aprilie a anului 1909, odată cu dezvoltarea şi creşterea numărului mijloacelor de transport comun în Bucureşti, Consiliul comunal al Primăriei a hotărât constituirea Societăţii de Transport Bucureşti (STB), cu scopul de a electrifica toate liniile de tramvai din Capitală şi de a construi noi trasee.

 

 

 

 

 

1916: Primul Război Mondial in Bătălia de la Caşin, trupele germane sunt oprite pe linia strategică de fortificaţii Focşani–Nămoloasa, trecând prin Valea Caşinului şi Valea Putnei.

 

 

 

 

 

 

 

 

Confruntarea militara din timpul Primului Razboi Mondial, dintre armatele  austro-ungaro-germane, si armatele romano-ruse, a avut loc in Muntii Moldovei de Sud si  s-a declansat in urma unui atac al fortelor austro-ungaro-germane in zona de centru a dispozitivului de aparare roman.

Atacul a esuat, fiind respins de armata romano-rusa, iar in 30 decembrie are loc un contraatac al trupelor romano-ruse,la Magura Casinului care se finalizeaza cu ocuparea cotelor 1125 si 1167. Batalia se incheie fara nici un rezultat pentru fortele Puterilor Centrale.

 

 

 

 

1916: Are loc, în Sala Teatrului Național din Iași, deschiderea Parlamentului.

Image result for regele ferdinand photos

Regele Ferdinand I a citit mesajul tronului care conținea hotărârea de a lupta până la capăt, nevoia solidarității naționale dar și promisiunea unor reforme esențiale în viitor.

1923: România a semnat la Geneva, Convenţia şi statutul privind regimul internaţional al căilor ferate,document prin care statele părţi se angajau să accepte Statutul referitor la regimul internaţional al căilor ferate, adoptat de cea de-a doua Conferinţă generală a comunicaţiilor şi tranzitului de la Geneva (1923). România va adera la această Convenţie la 13 ianuarie 1926.

1932: România a semnat  la Madrid, Convenţia internaţională de telecomunicaţii, în vigoare de la 4 aprilie 1938.

1933:  Consiliul de Ministri al Romaniei hotaraste dizolvarea Gărzii de Fier, la scurt timp înainte de organizarea alegerilor, pentru ca legionarii să nu poată participa la scrutin.

La momentul respectiv, în ciuda faptului că Garda de Fier era considerată de mulți o grupare extremistă, măsura guvernului a fost totuși criticată drept autoritară.

Primul ministru Gheorghe Duca Duca a motivat decizia  prin nevoia de a păstra ordinea socială și chiar existența statului.

Același argument fusese folosit în 1924, când Partidul Comunist a fost scos în afara legii, fiind definit drept organizație ce pune în pericol chiar existența statului.

1934: Marele pianist roman  Dinu Lipatti primeşte Premiul de compoziţie „George Enescu” pentru suita simfonică „Şătrarii”.

1941: S-a nascut  Mircea Vaida, poet, eseist şi istoric literar român, nepotul omului  politic roman  Alexandru Vaida-Voievod.

1948: Adunarea Generală a ONU adoptă Convenţia cu privire la prevenirea şi reprimarea crimelor de genocid, intrată în vigoare la 12 ianuarie 1951. România a aderat la Convenţie la 3 noiembrie 1950.

1965: Primul Tren electric al CFR-ului circulă între Predeal si Brașov.

1966:  In Romania intră în funcţiune Hidrocentrala Vidraru, de pe râul Argeş.

 La momentul inaugurării, barajul Vidraru, fabricat din beton în dublu arc,  cu cei peste 166 metri înălţime, 25 metri grosime la bază şi 6 metri grosime la coronament, era al 5-lea în Europa şi al 9-lea în lume,

1967: S-a nascut la Caracal, jurnalistul si politicianul Dan Diaconescu, realizator TV, patronul posturilor  de televiziune Oglinda si DDTV.

  În data de 4 martie 2015, Curtea de Apel București l-a  condamnat  la cinci ani și șase luni de închisoare cu executare pentru șantajarea lui Ion Moț, fost primar al comunei arădene Zărand și a omului de afaceri Paul Petru Țârdea, decizia fiind definitivă.

1967: Nicolae Ceausescu a fost ales in functia de presedinte al Consiliului de Stat, luand locul lui Chivu Stoica.

Image result for ceausescu si stoica photos

Foto: Tovarasul Chivu Stoica (stanga) si „tovarasul”Ceausescu

 Ceauşescu deţinea şi funcţia de secretar general al partidului, încălcând, astfel, articolul 13 din Statutul PCR (adoptat la Congresul al IX-lea), care interzicea cumulul de funcţii (din 28 martie 1974, când MAN va aproba instituirea funcţei de preşedinte al republicii, Nicolae Ceauşescu va deţine trei funcţii).

1968: S-a nascut fotbalistul roman Ionuţ Angelo Lupescu, fost internaţional de fotbal, fost director general al Federaţiei Române de Fotbal în perioada noiembrie 2005 – august 2011, actualmente şef al Comisiei tehnice a UEFA

1972: România aderă la Fondul Monetar Internaţional şi la Banca Internaţională de Reconstrucţie şi Dezvoltare, instituţii specializate ale ONU.

1993: România a ratificat Convenţia privind interzicerea armelor chimice (adoptată la 3 septembrie 1992, în cadrul Conferinţei pentru dezarmare de la Geneva, şi deschisă pentru semnare la 13 ianuarie 1993, Convenţia a intrat în vigoare la 29 aprilie 1997)

1993: S-a pronunţat sentinţa în procesul „grupului Ilaşcu” din Republica Moldova.

Fragment din banca acuzaţilor tribunalului ilegitim de la Tiraspol în cazul

Foto: Pe  banca acuzaţilor tribunalului ilegitim de la Tiraspol în cazul “grupului Ilaşcu”; de la stînga la dreapta: Andrei Ivanţoc, Alexandru Leşco şi Ilie Ilaşcu, fotografie din anul 1993

Pe 9 decembrie 1993, un tribunal ilegitim de la Tiraspol, in “autoproclamata republica moldoveneasca nistreana“, a pronunţat sentinţa în procesul grupului de patrioţi români cunoscut de opinia publică mondială sub numele de „grupul Ilaşcu”.

Membrii “grupului Ilaşcu” sunt români născuţi în diferite localităţi ale Republicii Sovietice Socialiste Moldoveneşti (fosta provincie romaneasca Basarbia cotropita de soviete), domiciliaţi  în Transnistria.

Între 2 şi 4 iunie 1992, Ilie Ilaşcu, Andrei Ivanţoc, Alexandru Leşco, Tudor Petrov Popa, Petru Godiac şi Valeriu Garbuz, au fost arestaţi la domiciliile lor de la Tiraspol de persoane care purtau uniforme cu însemnele Armatei a 14-a a fostei Uniuni a  Rrepublicilor Sovietice Socialiste (U.R.S.S.). Aceştia au fost acuzaţi de autorităţile transnistrene de crime de război şi acţiuni de terorism.

În urma pronunţării sentinţei, fără drept de recurs, in 9 decembrie 1993 Ilie Ilaşcu a fost condamnat la moarte prin împuşcare, iar ceilalţi 5 membri la privaţiune de libertate, pe termene de la 2 la 15 ani.

„Procesul” a fost  neechitabil, deoarece de-a lungul lui nu s-a respectat prezumţia de nevinovăţie  şi au fost administrate probe prefabricate pentru susţinerea acuzaţiilor, membrii “grupului Ilaşcu” fiind condmnati pentru “delictul” de a fi luptat pentru independenţa şi integritatea ţării lor de baştină – Republica Moldova (succesoarea de dreapt a R.S.S.M.), devenită stat independent din 1991.

Ilie Ilaşcu escortat de doi miliţieni din Transnistria în timpul procesului

 Foto: Ilie Ilaşcu escortat de doi miliţieni din Transnistria în timpul procesului.

Unul din membrii “grupului Ilaşcu“, Valeriu Garbuz, a fost eliberat peste cîteva luni, după ce a recunoscut aşa zisa vină  de care a fost acuzat acest  grup de autorităţile transnistrene.

La scurt timp după eliberare, Garbuz a declarat că a fost maltratat de angajaţii ministerului securităţii din Tiraspol, el fiind  singurul dintre acuzaţi care a recunoscut învinuirile aduse “grupului Ilaşcu“.

Este considerat de membrii “grupului Ilaşcu” un securist infiltrat în randurile lor.

Petru Godiac a fost eliberat la 12 iunie 1994, după ce i-a expirat termenul de doi ani de detenţie.

După ce a urmat tratatamente medicale  un timp îndelungat, Petru Godiac s-a stabilit în România.

Ilie Ilaşcu a fost eliberat în mai 2001, după 9 ani de detenţie, primind ulterior cetăţenie română şi devenind senator român din partea Partidului “România Mare“.

În iunie 2004 a fost eliberat Alexandru Leşco, şi el cu cetăţenie română, după expirarea termenului de 12 ani de detenţie la care fusese condamnat.

Andrei Ivanţoc a fost eliberat la 2 iunie 2007, după 14 ani de detanţie, în timpul unor momente de haos şi derută la graniţa transnistreană.

A fost adus aproape de bariera vamală de la Tighina cu o maşina, după 2 ore de la ora anunţată iniţial, iar reprezentanţii autorităţilor transnistrene i-au citit ordinul prin care era instiiţat că este persona non-grata pe teritoriul Transnistriei şi ca i se interzice  să revină pe teritoriul autoproclamatei republici transnistrene, adăugîndu-se că acesta este documentul în baza căruia va fi predat autorităţilor Republicii Moldova.

Eliberarea lui Tudor Petrov Popa a survenit abia la 4 iunie 2007, la două zile după eliberarea lui Andrei Ivanţoc, şi s-a petrecut, fără incidente, la Dubăsari, pe malul stîng al Nistrului, unde el era aşteptat de rude, de fostul său coleg de detenţie, Alexandru Leşco (eliberat în 2004), de personalităţi publice şi de ziarişti.

Astăzi toţi membrii grupului Ilaşcu sunt în libertate si locuiesc în România sau Republica Moldova avand interdicţie de a intra în Transnistria.

Alexandru Leşco, decorat cu ordinul Naţional

                                        Ilie Ilaşcu                     Alexandru Leşco

Andrei Ivanţoc, decorat cu ordinul Naţional Tudor Petrov-Popa, decorat cu ordinul Naţional

                                         Andrei Ivanţoc          Tudor Petrov-Popa

1998: A murit (la Berlin) Banu Rădulescu, medic-scriitor; fost deţinut politic; fondatorul (noiembrie 1990) şi redactorul-şef al revistei „Memoria” (revista gândirii arestate) şi preşedinte al Fundaţiei cu acelaşi nume; iniţiator al proiectului Memorialul „Fortul 13 Jilava” (fortul militar, dezafectat în perioda 1970-1980, urma să fie readus exact la forma în care a funcţionat ca închisoare politică în timpul regimului comunist) (n. 1924). NOTĂ: Unele surse menţionează ca dată a morţii 10 decembrie 1998

2011: A murit sportivul Mihai Botez, primul campion naţional absolut la gimnastică (1948), părintele judo-ului din România şi primul antrenor român de arte marţiale, campion mondial la judo veterani, la 86 de ani (2008); avea două centuri negre, 8 Dan în judo şi 8 Dan în jiu-jitsu; (n. 1922).

Image result for Mihai Botez,judo photos

2012: Alianța social-liberală  (USL), a obținut 54% din voturi la alegerile legislative din România.

Au avut loc alegeri legislative în România. Prezenţa la vot a fost de 41,76 % din populaţia cu drept de vot. USL a obţinut 54% din voturi, 273 de mandate la Camera Deputaţilor, iar la Senat, 122 de mandate.

2013: A decedat Hristu Cândroveanu, critic literar, poet, prozator, traducător şi publicist aromân (n. 1928, la Babuc/judeţul Durustor, azi în Bulgaria)

După absolvirea Facultății de Filologie din București (1952), va fi profesor de limba și literatura română în câteva localități din județele Călărași și Prahova, apoi la Ploiești (1952-1969).

În 1966, devine secretar al Consiliului pentru Cultură și Artă al Municipiului Ploiești (până în 1980). A  fost  redactor la revistele Tomis și Tribuna școlii si din anul 1974 redactor-șef la revista Livres roumaines.

Activitatea de critic literar și-o face cunoscută în reviste precum Astra, Viața românească, Ateneu, Convorbiri literare, Cronica, Ramuri, România literară. După revoluția din decembrie 1989, Hristu Cândroveanu a editat si condus, în calitate de director, „Desteptarea – Revista Aromânilor”, având suplimentul „Dimândarea”.

În același timp conduce Editura Dimîndarea părintească a Fundației Culturale Aromâne cu același nume.

Editează lucrarile Antologia poeziei străine în graiul aromân (440 de pagini) si Caleidoscop aromân (în cinci volume).

CITITI SI :

 

https://cersipamantromanesc.wordpress.com/2015/12/09/o-istorie-a-zilei-de-9-decembrie-video-4/

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

Bibliografie (surse):

 

 

  1. Acad. Dan Berindei, Istoria românilor, cronologie, editura Cartex, Bucureşti 2008;

  2. Dinu Poştarencu, O istorie a Basarabiei în date şi documente 1812-1940, Editura Cartier Istoric ;

  3. e.maramures.ro ;

  4. Wikipedia.ro.;

  5. mediafax.ro ;

  6. Enciclopedia Romaniei.ro ;

  7.  rador.ro/calendarul- evenimentelor;

  8.  Istoria md.;

  9. istoriculzilei.blogspot.ro.

 

 

 

 

 

 

Anunțuri

09/12/2016 - Posted by | ISTORIE ROMANEASCA | , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , ,

1 comentariu »

  1. A republicat asta pe ligapeacehumanity și a comentat:
    ok

    Apreciază

    Comentariu de mirceanicolaevasiliu2015 | 09/12/2016 | Răspunde


Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s

%d blogeri au apreciat asta: