CER SI PAMANT ROMANESC

Cuvant despre noi, romanii

Ziua de 2 decembrie în Istoria Românilor


 

 

 

 

 

 

 

2 decembrie, istoricul zilei

 

 

 

 

 

 514 î.H.: Prima atestare documentară a geto-dacilor, de către istoricul grec Herodot din Halicarnas, considerat părintele istoriei, care-i descria pe geto-daci „cei mai viteji şi mai drepţi dintre traci” si  singurii care „luaseră hotărârea îndrăzneaţă” de a-l înfrunta pe temutul rege persan Darius I.

 

 

 

1839: S-a născut profesorul de teologie Barbu Constantinescu; primul decan (1881-1882) al noii Facultăţi de Teologie din Bucureşti, înfiinţate la 1/13 noiembrie 1881; profesor de istorie bisericească la această facultate până la sfârşitul vieţii; (m. 1891).

1845: A luat fiinţă, la Paris, “Societatea studenţilor români”, în frunte cu Ion Ghica, C.A. Rosetti şi Scarlat Vârnav.

 

 

 

 

 

Societatea a înfiinţat o bibliotecă românească şi a militat pentru unitatea politică a ţărilor române. Acest fapt istoric a stat şi la baza înfiinţării Ligii Studenţilor Români din Străinătate (LSRS) în ianuarie 2009, organizaţie care întruneşte astăzi peste 4.000 de tineri români din întreaga lume.

 

 

1848: S-a urcat  pe tron Franz Joseph I de Habsburg (1830-1916), împărat al Austriei (1848-1916) şi rege al Ungariei (1867-1916). În timpul domniei sale, Franz Joseph I a înăbuşit Revoluţia de la 1848-1849 din Ungaria şi Transilvania şi a reprimat mişcările naţionale din Imperiul Habsburgic, restabilind absolutismul. În timpul său, în anul 1867, s-a creat statul dualist Austro-Ungaria.

A participat la înfăptuirea Triplei Alianţe (bloc politic şi militar constituit, în 1882, prin aderarea Italiei la Alianţa dintre Germania şi Austro-Ungaria, încheiată în 1879) şi a dus o politică expansionistă în sud-estul Europei.

 

 

1849: Se stinge din viaţă poetul român Costache Conachi (n.14 octombrie 1778 Ţigăneşti, jud.Galaţi).

Mare boier și mare proprietar,a fost educat de  un profesor refugiat francez si a studiat ingineria, limbile clasice, greaca modernă, turca și franceza.

A  pledat pentru luminarea poporului, concepand  un proiect de reformă a învățămîntului în Moldova pe principiul „studiul trebuie să aibă un scop moral”.

A luat parte la redactarea Regulamentului Organic, formulînd unele articole care aveau în vedere unirea Principatelor.

 

 

 

 

1849: Se constituie la Paris, in Franţa „Asociaţia română pentru conducerea emigraţiei„, care  milita pentru împlinirea idealurilor Revoluţiei de la 1848si era condusă de un comitet format din Ion Ghica, Gheorghe Magheru, Nicolae Bălcescu, C. A. Rosetti şi Dumitru C. Brătianu.

 

1854: Se semneza la Viena,  un tratat de alianţă anglo-franco-austriac împotriva Rusiei care prevedea, printre altele, obligaţia Austriei de a apăra Principatele (care fuseseră ocupate de austrieci din aprilie) împotriva unei eventuale invazii a trupelor ruseşti.

 

 

 

 

 

 

1854: Incepe construcţia liniilor de telegraf electric Bucureşti-Giurgiu-Rusciuk (Ruse), Bucureşti-Ploieşti-Braşov, Timişoara-Braşov şi Timişoara-Lugoj – Orşova, făcîndu-se astfel legătura între liniile telegrafice din Principate şi cele din Transilvania.

 

 

 

 

 

 

 

1861: Poarta otomană a admis (20 noiembrie pe stil vechi), unirea administrativă şi politică a Principatelor române, printr-un firman însoţit de o notă restrictivă, ca aceasta să înceteze la sfîrşitul domniei lui Alexandru Ioan Cuza.

În ziua de 3/15 decembrie 1861, în deschiderea sesiunii Camerelor legislative, domnitorul Alexandru Ioan Cuza anunţa în mesajul său că „Înalta Poartă, precum şi toate puterile garante, au aderat la Unirea Principatelor. După trei ani de silinţe neîntrerupte – a adăugat el – …Unirea este în fine dobândită pentru noi”.

Marele act care a stat la fundamentarea Principatelor Române, Proclamaţia către Naţiune, a fost semnat pe 11/22 decembrie 1861, în casa de la Iaşi, de domnitorul Alexandru Ioan Cuza:

„Unirea este îndeplinită! Naţionalitatea română este întemeiată! Alesul Vostru vă dă astăzi o singură Românie. Vă iubiţi Patria, veţi şti dar a o întări. Să trăiască România!”.

In anul 1862, pe 22 ianuarie/3 februarie, cu ajutorul unioniştilor din cele doua principate, Alexandru Ioan Cuza a unificat Parlamentul şi Guvernul, realizand unirea politica, odata cu formarea  primului guvern unic al Principatelor Unite ale Moldovei şi Valahiei, sub conducerea lui Barbu Catargiu.

Două zile mai târziu, se întrunea la Bucureşti Adunarea României, în care au luat loc alături, unii lângă alţii, deputaţii moldoveni şi cei munteni. Cu acest prilej, Cuza a rostit un vibrant discurs, în care i-a anunţat pe deputaţi înfăptuirea măreţului act.

”Astăzi – spunea el – statul nostru s-a aşezat pe o temelie mai întinsă. O eră nouă ni s-a deschis…”

Doua zile mai tarziu, pe 24 ianuarie 1862, Adunarile Moldovei şi Ţarii Romaneşti, reunite în şedinţa comuna, au proclamat oraşul Bucureşti drept capitala a intregii ţari.

 

 

 

 

 

 
Principatele Române după convenţia de la Paris (1856). Cele două principate (Moldova şi Muntenia) vor forma Principatele Unite la 24 ianuarie 1859. (Atlas istoric geografic al neamului românesc, 1920, col.Victor Şiaicariu).

 

De la acea dată Principatele  Moldova si Valahia  şi-au încetat existenţa istorica.

Dupa inlaturarea sa de la putere in 1866, unirea a fost consolidata prin aducerea pe tron a principelui Carol de Hohenzollern-Sigmaringen.

 

 

 

 

 

 

1864: Domnitorul Alexandru Ioan Cuza a promulgat Codul Penal (intrat în vigoare la 1 mai 1865), alcătuit după modelul Codului Penal francez (din 1810) şi al Codului Penal prusian (din 1851). Documentul avea la bază, totodată, şi unele legi penale autohtone existente.

 

 

 

 

 

 

1896: S-a inaugurat clădirea Teatrului Naţional din Iaşi. Deschiderea stagiunii a avut loc doua zi, 3 decembrie, cu piesa „Fântâna Blanduziei”, de Vasile Alecsandri.

 

 

 

 

 

 

1901: A apărut  la Bucureşti, până la 27 iunie 1910, revista literară săptămânală „Sămănătorul”, sub conducerea lui George Coşbuc şi Alexandru Vlahuţă.

 

 

 

 

 

2 Semanatorul-27iul1903

 

 

 

 

 

 

 

1917: Sfatul Ţării din fosta Gubernie Basarabia proclamă Republica Democratică Moldovenească.

 

 

 

 

Steagul Republicii Democrate Moldoveneşti

 

 Steagul Republicii Democrate Moldoveneşti

 

 

 

 

Inițial, Republica Democratică Moldovenească a fost declarată parte a unei viitoare Rusii federale, dar la 24 ianuarie 1918 și-a proclamat independența.

La 27 martie/9 aprilie 1918, Sfatul Țării, organul conducător al republicii, a votat unirea Republicii Democratice Moldovenești cu România.

 

 

 

 

1917: Un armistiţiu este semnat intre Rusia si Puterile Centrale la Brest-Litovsk şi  incep discuţiile de pace care se vor incheia cu  Tratatul de la Brest-Litovsk. Romania ramane singura in fata armatelor Puterilor Centrale.

 

 

 

 

 

1918 : In sala Tribunalului din Alba Iulia a avut loc o ședință a Marelui Sfat Național în care, printre altele, s-a decis componența conducerii Marelui Sfat Național, componența delegației care urmau să prezinte regelui și guvernului României hotărârile Adunării Naționale și s-a luat decizia înființării a unui comitet executiv din rândurile Marelui Sfat cu activitate permanentă care urma să conducă afacerile curente ale Transilvaniei.

Consiliul Dirigent al Transilvaniei, Banatului și ținuturilor românești din Ungaria a fost un organism politic provizoriu, cu atribuții legislative, executive și administrative limitate, al Transilvaniei, în perioada 2 decembrie 1918 și 4 aprilie 1920.

Comisia de candidare a propus  ca preşedinte al Marelui Sfat Naţional pe Gheorghe Pop de Băseşti, pe episcopii Miron Cristea, Teodor Mihail şi Andrei Bîrsanu ca vicepreşedinţi, pe Silviu Dragomir, Caius Brediceanu, Mihai Popovici, Gheorghe Crişan, Ghiţă Pop şi socialistul Traian Novac ca notari.

 

 

 

 

 Fișier:Consiliul-Dirigent-al-Transilvaniei 01.jpg

 

 

Foto: Consiliul Dirigent. Primul Guvern roman al Transilvaniei si Banatului dupa decretarea Unirii. Randul de jos, de la stanga la dreapta : Al. Vaida Voevod, St. Cicio Pop, Iuliu Maniu, Vasile Goldis, Aurel Vlad. Randul de sus : Iosif Jumanca, Romul Boila, Valeriu Braniste, V. Bontescu, Ioan Suciu, A. Lazar, E. Hatieganu, Ion Flueras (lipsesc Octavian Goga si Vasile Lucaciu, in misiune in strainatate).

 

 

Comisia a propus si guvernul provizoriu, care se va numi Consiliul Deligent, alcătuit din 15 membri (10 membri ai PNR, 2 ai PSD şi 3 independenţi), numiţi şefi de resort: Iuliu Maniu (preşedinte şi ministru de interne), Vasile Lucaciu (fără portofoliu, cu misiuni de străinătate), Vasile Goldiş (culte şi instrucţiune publică), Alexandru Vaida-Voievod (externe şi presă), Ştefan Cicio-Pop (război şi siguranţă politică), Ion Suciu (organizarea şi pregătirea Constituantei), Aurel Vlad (finanţe), Emil Haţeganu (codificare), Valeriu Branişte (fără portofoliu), Victor Bontescu (agricultură şi comerţ), Aurel Lazăr (justiţie), Octavian Goga (fără portofoliu), Romul Boilă (comunicaţii), Ion Flueraş (sănătate şi ocrotiri sociale), Iosif Jumanca (industrie). Marele Sfat Naţional şi Consiliul Dirigent îşi stabilesc sediul la Sibiu.

 

 

 

1927: A aveut  loc Adunarea Generală de constituire a Asociaţiei Presei Sportive din România, în prezenţa ziariştilor profesionişti din întreaga ţară.

Cu acest prilej s-a votat şi statutul asociaţiei, din care reţinem că aceasta avea ca scop: „Ocrotirea intereselor morale şi materiale ale ziariştilor sportivi, strângerea relaţiilor colegiale şi de solidaritate profesională între membrii ei, creşterea prestigiului corporaţiei”, precum şi răspândirea prin toate mijloacele a educaţiei fizice şi sportului în România, stabilirea de relaţii cu asociaţiile similare din străinătate.

În Adunarea de constituire s-a ales şi cel dintâi Comitet al APS, din care făceau parte cunoscuţii ziarişti sportivi ai vremii Grigore Caracostea (preşedinte) şi Neagu Boerescu, N. Papagheorghe (vicepreşedinţi).

 

 

 

 

 

 

1935: S-a născut la Poiana Mărului, jud. Suceava,  Nicolae Labiş, poetul -simbol al anilor ’50, numit de criticul Eugen Simion “buzduganul unei generaţii” (volumele “Primele iubiri”, “Moartea căprioarei”, “Sunt spiritul adâncurilor”).

 

 

 

 

 Related image

 

 

 

 

 

 

A decedat in ziua de 22 decembrie 1956, intr-un tragic accident.

 

 

 

 

 

 

 

1938: S-a născut Emilia Jivanov, artist plastic şi scenograf; în anul 2000, UNITER i–a acordat Premiul pentru întreaga activitate.

 

 

 

 

 

 

 

1940: S-a nascut Cornel Fugaru, compozitor şi cântăreţ român de muzică uşoara, solist vocal, instrumentist si  lider al formației Sincron; (d.13 iulie 2011).

 

 

 

 

 

 

Related image

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

1944: Miniştrii PNŢ şi PNL din guvernul condus de generalul Sănătescu şi – au prezentat demisia în semn de protest faţă de încercările de acaparare a puterii de către comunişti, determinând d caderea guvernului.

Un nou guvern a fost format de generalul Nicolae Rădescu, care la 6 decembrie 1944 a obţinut învestitura.

 

 

 

 

 

 

1950: Pianistul roman Dinu Lipatti s-a stins din viata la varsta de 33 de ani. Nascut in Bucuresti, pe 19 martie 1917, Lipatti a crescut intr-o familie cu traditie muzicala, parintii sai cantand la vioara si pian.

In plus, Dinu Lipatti l-a avut ca nas de botez pe celebrul violonist George Enescu.

A studiat pianul inca din copilarie cu profesoara Florica Muzicescu, dupa care a urmat cursurile Conservatorului din Bucuresti. A plecat apoi la Paris unde si-a continuat pregatirea la Scoala Nationala de Muzica, pentru ca in 1936 sa isi inceapa cariera, iar finalul celui de-al Doilea Razboi Mondial sa il prinda la Geneva ca profesor de pian la Conservator.

 

 

 

 

 

 

Dinu Lipatti

 

 

 

 

 

 

A sustinut numeroase recitaluri in Europa, culegand aplauze si aprecieri. Din nefericire, in urma unui control medical s-a depistat ca pianistul suferea de leucemie. In ciuda tratamentelor, starea sanatatii sale s-a inrautatit din zi in zi.

Cu toate ca se simtea rau, Dinu Lipatti a avut puterea sa sustina pe 16 septembrie 1950 un concert, ultimul din viata sa, in localitatea franceza Besancon.

La doua luni dupa acest eveniment, marele pianist a incetat din viata.

Este membru post-mortem al Academiei Române din 1997.

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

1951: S-a născut Alexandru Cistelecan, profesor, critic literar, redactor–şef adjunct al revistei „Vatra” (Tg. Mureş).

 

 

 

 

 

 

1964: S-a născut Leo Iorga, solistul vocal al grupului „Schimbul Trei”, fost componenr al trupei Compact

 

1970: A murit soprana Elena Drăgulinescu-Stinghe, membră fondatoare a Operei Române din Bucureşti ; (n. 1881).

 

 

 

Image result for soprana Elena Dragulinescu Stinghe,photos

 

 

Foto: Elena Drăgulinescu-Stinghe in rolul Cio Cio San din opera Madama Butterfly de Puccini

 

 

 

1988: A avut loc una dintre marile catastrofe navale maritime româneşti, tragedie în care a fost implicat cargoul românesc „Sadu“ (comandant căpitanul Sergiu-Lucian Grigorescu), care s-a scufundat în rada exterioară a portului Constanţa, la o adâncime de circa 18 – 24 metri, la numai cativa metri de mal, lovindu-se de stabilopozii Digului de Nord.

 

 

 

 

Nava s-a scufundat în intervalul  orar 13:15 – 16:02.

Echipajul a stat pe puntea etalon până când apa le-a ajuns la picioare. Toţi au sperat ca nava să se aşeze pe fund şi o parte din suprastructură să rămână la suprafaţă.

În ultimul moment, marinarii s-au aruncat în valuri. Şapte norocoşi au fost duşi de valuri pe stabilopozi, de unde au fost recuperaţi de pompieri .Alţii, care au fost în contratimp cu valurile, au fost zdrobiţi de dig sub privirile celor prezenţi pe mal.

15 din cei 22 de membri ai echipajului şi-au pierdut viaţa.

11 marinari au murit înecaţi sau izbiţi de stabilopozii digului, iar patru au fost daţi dispăruţi şi nu au mai fost găsiţi niciodată. Numai şapte au reuşit să se salveze.

După scufundarea navei şi examinarea ei de către scafandri, s-a constatat că epava este culcată pe partea tribord, fiind afundată circa 2 – 3 metri în mâl, cu prova în imediata apropiere a digului şi pupa la circa 60 – 70 metri de dig.

 

 

1998: A murit părintele arhimandrit Ilie Cleopa, teolog şi duhovnic la Mănăstirea Sihăstria, un renumit trăitor al credinței ortodoxe; (n.10 aprilie 1912 , in comuna Sulița, județul Botoșani ).

 

 

 

 

 

 

 

 

1998: Parlamentul Românei a ratificat Convenţia împotriva dopajului (Legea 171/1998), adoptată de Consiliul Europei la 16 noiembrie 1989, la Strasbourg.

 

 

 

 

 

 

 

2013: A murit sculptorul Ştefan Călărăşanu, autorul mai multor lucrări de artă monumentală, între care „Clopotul libertăţii” şi „Compoziţie” în Timişoara, „Martir” şi „Iisus Cristos” în Lugoj, „Monumentul deţinuţilor politici” în Turnu-Severin, „Clopotul de piatră” în Reşiţa, ”Pianul No.1270” la Filamonica Banatul, „Cruce” în Cehia;(n. 1947).

 

 

 

 

 Image result for sculptorul Ştefan Călărăşanu,

 

 

 

 

Este creatorul trofeului Festivalului Dramaturgiei Româneşti de la Timişoara .

 

 

 

 

2013: A murit Octavian Sava, scenarist, dramaturg, autor de texte umoristice, redactor la Radio (1949-1964) şi apoi la Televiziune; (n.18 ianuarie 1928).

 

2014: A decedat tenorul şi profesorul Corneliu Fânăţeanu; (n.în comuna Căţelu din judeţul Sălaj, 18 ianuarie 1933).

 

 

 

 

Tosca 37 Corneliu Fanateanu-Cavaradossi

 

 

 

 

 

 

A facut studiile muzicale  la Conservatorul din Cluj (1951 – 1956), cu André d’Albert, continuandu-le  la Academia Nazionale di Santa Cecilia din Roma, Italia.
A fost solist la Opera Romana din Cluj (1954-1960), Ansamblul Doina Corul Armatei (1962 – 1964), Opera Romana (1964 – 1988).

A fost atașat cultural al Ambasadei Române din Roma (1990 – 1991) si  director al Operei Române.

În decursul carierei sale artistice, a interpretat diverse roluri din opere ca: „Don Giovanni”, „Flautul fermecat”, „Faust”, „Don Carlo”, „Der Freischutz”, „La traviata”, „Rigoletto”, „Tosca”, „Evgheni Oneghin”, „Andrea Chénier”, „Walkiria”.

 

 

 

CITITI SI :

 

https://cersipamantromanesc.wordpress.com/2015/12/02/o-istorie-a-zilei-de-2-decembrie-video/

 

 

 

Bibliografie (surse):

 

  1. Acad. Dan Berindei, Istoria românilor, cronologie, editura Cartex, Bucureşti 2008;

  2. Dinu Poştarencu, O istorie a Basarabiei în date şi documente 1812-1940, Editura Cartier Istoric ;

  3. e.maramures.ro ;

  4. Wikipedia.ro.;

  5. mediafax.ro ;

  6. Enciclopedia Romaniei.ro ;

  7.  rador.ro/calendarul- evenimentelor;

  8.  Istoria md.;

  9. istoriculzilei.blogspot.ro.

 

 

 

 

 

02/12/2016 - Posted by | ISTORIE ROMANEASCA | , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , ,

1 comentariu »

  1. A republicat asta pe Cronopedia.

    Comentariu de munteanioan | 03/12/2016 | Răspunde


Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile despre tine sau dă clic pe un icon pentru autentificare:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s

%d blogeri au apreciat asta: