CER SI PAMANT ROMANESC

Cuvant despre noi, romanii

Diplomaților unguri li s-a interzis să participe la Ziua Naţională a României


Diplomatii Ungariei au primit interdictie sa participe la receptiile organizate in acest an de ambasadele Romaniei cu ocazia Zilei Nationale, 1 Decembrie, informeaza Digi 24.

Potrivit publicatiei Hvg.hu, dispozitia a venit direct de la ministrul ungar de Externe, Peter Szijjarto.

Diplomatilor maghiari li s-a interzis sa participe la receptiile de Ziua Nationala a Romaniei

Foto: ministrul ungar de Externe, Peter Szijjarto.

 

 

 

„Maghiarii nu au ce sarbatori pe 1 decembrie”, a transmis ministrul ungar de Externe, Peter Szijjarto.

Mai mult, cotidianul Hungary Today noteaza ca, „pentru romani, ziua de 1 Decembrie este o sarbatoare nationala majora, in timp ce, pentru unguri, reprezinta una dintre cele mai tragice zile din istoria natiunii”, din cauza pierderii Transilvaniei, informeaza Mediafax.

„Intrucat maghiarii nu au ce sarbatori pe 1 decembrie, ministrul pentru Comert Exterior si al Afacerilor Externe a interzis tuturor diplomatilor si angajatilor ministerului sa participe la ceremoniile prilejuite de Ziua Nationala a Romaniei”, se arata intr-un raspuns al Ministerului ungar de Externe, la solicitarea Digi 24.

Asta in conditiile in care Ambasada Romaniei la Budapesta a organizat, saptamana aceasta, receptia de Ziua Nationala, iar in discursul sau, ambasadorul Marius Lazurca a amintit ca, in 2016, se implinesc 20 de ani de la semnarea Tratatului Romano-Ungar. La recepţie nu a participat niciun reprezentat al guvernului maghiar.

Ministerul de Externe roman a transmis ca a luat la cunostinta „cu surprindere si nedumerire” de atitudinea oficialului ungar.

Ministerul Afacerilor Externe (MAE) a anunţat că a luat notă cu surprindere și nedumerire de decizia Ministerului Afacerilor Externe și Comertului Exterior al Ungariei de interzicere a participării diplomaților ungari la celebrările și recepțiile organizate cu ocazia Zilei Naționale a României.

 

„O asemenea decizie este greu de înțeles cu atât mai mult cu cât respectul față de valorile și simbolurile naționale ale unei țări sunt parte componentă indiscutabilă a setului de valori pe care se bazează înseși Uniunea Europeană și comunitatea trans-atlantică. România a fost și este un stat care va rămâne profund atașat respectului acestor valori”, a anunţat MAE, potrivit realitatea.net si  Digi24.

 

 

 

 

01/12/2016 - Posted by | POLITICA | , , ,

9 comentarii »

  1. Ziua de 1 decembrie ar trebui să redevină o zi a Unității tuturor celora care simt și trăesc românește. Este un omagiu înaintașilor care au făurit România reîntregită, care a jucat un rol important în istoria interbelică a umanității. Este de neînchipuită omenirea fără contribuția culturală a României interbelice .De opinia ei se ținea cont la multe cancelarii europene. Personalități românești conduceau structuri mondiale,Exemplu Titulescu a fost prreședintele Ligii Națiunilor. Astronomul Nicolae Donici este fondator al Uniunii astronomice internationale etc Reîntregirea a generat oi idei în educatie, cultură, știință. A dat lumii multe personalitățti notorii. Declinul a urmat dup 1947 câd hotarere României au fost reduse la condițiile pactlui Hitler Stalin, care la acel moment era secretizat. Pact care a fost declarat nul in 1989 de ex URSS, dar peremi-se și nu de alte state ce au benefeciat de acel pact la timpul respectiv sau de consecințele documentului. Acum traim in alt mileniu unde ar trebui sa existe o noua mentalitate. A fi ori nu fi crestin sau a nu exista de loc, spunea un filosof. Indecembrie 1965 la Initiativa Bucurestiului ONU a adoptat rezolutia privind educarea tineretului in spiritul pacii. Acum cand sau intersificat aspiratiile revansarde și teroriste, extremiste, ar trebui de recitit acea rezolutie ONU. De asemenea e necesara o alta rezolutia privind convetuirea pasnica a tuturor popoarellor. Asta e necesara pentru acei cetățeni care in virtutea unor evenimente, locuiesc nu in vetrele lor nationale. Ar trebui sa dee glas ratiunii,bunului simț si sa respecte legislatia statului ce i-a gazduit sau primit. Sau să aibă înțelepciunea de a se retrage la vetrele lor, precum au facut-o nemții în 1939, retregandu-se din Basarabia

    Comentariu de Solon | 02/12/2016 | Răspunde

    • Colonistii germani au parasit in 1940 Basarabia si Bucovina de Nord, in baza unei intelegeri intre Hitler si Stalin, dupa ocuparea acestor teritorii de catre URSS.

      Comentariu de cersipamantromanesc | 02/12/2016 | Răspunde

    • Colonistii germani au parasit Basarabia si Bucovina de Nord dupa ocuparea acestor tinuturi romanesti de URSS, in urma unei intelegeri cu Germania nazista.

      Comentariu de cersipamantromanesc | 02/12/2016 | Răspunde

  2. Și cum s-ar reacționa oficialii români la o invitație de serbare în 7 mai sau 30 august?

    Comentariu de Zsolt | 02/12/2016 | Răspunde

    • De cand 7 mai sau 30 august sunt in Ungaria zile nationale ?

      La ce sarbatori nationale oficiale unguresti au primit diplomatii romani de la Ministerul de Extene interdictie sa participe ?
      Ce-ar fi ca in data de 20 august, diplomatii romani de la ambasadele din Budapesta si din intreaga lume sa primeasca ordine scrise de la ministerul de externe din Bucuresti, in care sa se spuna ca nu au ce cauta la receptiile oficiale organizate de statul maghiar, pe motiv ca Sfantul Stefan a fost regele unei tari care a cotropit Transilvania ?
      Ce-ar fi ca aceeasi diplomati romani sa refuze sa participe la ceremoniile de la Budapesta din 15 martie, care comemoreaza revolutia de la 1848, motivand in scris ca Romania nu intelege sa sarbatoreasca alaturi de Ungaria crimele in masa comise de revolutionarii unguri dupa ce Parlamentul maghiar a votat atunci anexarea Transilvaniei ?

      Ce-ar fi ca romanii din Ungaria si diplomatii romani sa poarte banderole negre in timpul zilei de 15 martie, in amintirea celor 40.000 mii de români ucişi si a celor peste 300 de sate locuite de români, arse şi şterse de pe faţa pământului de catre armatele revolutionare maghiare ?

      Poate ai sa incerci sa deslusesti cat de civilizat a fost gestul d-nei Merkel, atunci cand a participat in tribuna oficiala alaturi de conducerea Rusiei la festivitatile si marea parada desfasurata in Piata Rosie de la Moscova in ziua de 9 mai,la sarbatorirea infrangerii de catre URSS a Germaniei.
      Ce-ar fi fost sa poarte in acea zi frau Merkel o brasarda neagra si sa interzica diplomatilor germani sa participe la ceremoniile oficiale comemorative organizate de rusi, americani,francezi si britanici?

      Ti-am dat exemplele astea sperand ca poate ai sa-ti dai seama cat de nociva si stupida este aceasta gandire ingusta, pretins „nationalista”a conducatorilor maghiari, care isi instiga poporul la confruntare cu romanii si cauta neincetat prilejuri sa-i jigneasca.

      Comentariu de cersipamantromanesc | 03/12/2016 | Răspunde

      • Ungaria nu și-a pus ziua națională o dată care amintește de invadarea unui vecin al său. La 1 dec. 1918 Alba Iulia era oficial parte al Ungariei, România nu cu puțin înainte declarase război Austro-Ungariei, invadând un stat suveran (mai grav având și cel puțin pace semnată cu asta). Comparația cu dna Merkel nu stă în picioare pentru că în cazul respectiv Germania era agresorul. Nici măcar Sf. Ștefan nu a ocupat un stat sau formațiune statală română (pur și simplu în jurul anului 1.000 nu era încă așa ceva, mai mult nici prezența românilor în Ardeal la vremea aceea nu este dovedită). Cât despre 1848/49 românii de dincolo de Carpați nu erau dușmanii revoluției maghiare, nu ca și românii din Ardeal. Cât despre numărul victimelor, nici moții lui Avram Iancu n-au rămas datori.

        Oricum de ce este de mirare că în momentul respectiv la care amintește 1 dec. România și Ungaria era în război, cel primul fiind agresorul, și partea maghiară nu vrea să comemoreze cu românii?

        Comentariu de Zsolt | 04/12/2016

      • Eu am intrebat cat se poate de clar :

        1.De cand zilele de 7 mai sau 30 august despre care vorbeati, sunt in Ungaria zile nationale ?

        2.La ce sarbatori nationale oficiale unguresti au primit diplomatii romani de la Ministerul de Extene interdictie sa participe ?

        3.Poate fi trecut cu vederea faptul ca in ziua de 15 martie, Ungaria sarbatoreste faptul ca a anexat Transilvania si ca armata revolutionara maghiara a masacrat 40.000 mii de români, a ars din temelii peste 300 de sate locuite de români,si peste 1000 de biserici romanesti ?

        Ce-ar fi ca romanii din Ungaria si diplomatii romani sa poarte banderole negre in timpul zilei respective si sa refuze sa participe la manifestarile oficiale comemorative din aceasta zi organizate de guvernul Ungariei, daca tot le sunbt dragi liderilor maghiari astfel de actiuni ?

        4. La 1 decembrie 1918 Romania si Ungaria erau in stare de razboi ?
        Se pare ca d-ta eludezi voit faptul ca Unirea a fost ceruta si infaptuita chiar de romanii transilvaneni…

        Hai sa ne reamintim ce a fost si cum a fost :

        29 septembrie/12 octombrie 1918 – Comitetul Executiv al Partidului Național Român din Transilvania, întrunit la Oradea, adoptă în unanimitate o declarație, redactată de Vasile Goldiș, privind hotărârea națiunii române din Transilvania de a se așeza „printre națiunile libere”, în temeiul dreptului ca fiecare națiune să dispună liber de soarta sa. Se revendică recunoașterea conducerii P.N.R. ca organ provizoriu de conducere a Transilvaniei si se constituie un „Comitet de acțiune”, cu sediul la Arad, avându-l în frunte pe Vasile Goldiș.
        5/18 octombrie1918 —Declarația de independență a Transilvaniei, adoptată în ședința de la Oradea, este citită în Parlamentul de la Budapesta de dr. Alexandru Vaida — Voevod.

        14/27 octombrie 1918 — Deputații români bucovineni din Parlamentul vienez, foștii deputați din Dieta Bucovinei, primarii români din localitățile Țării de Sus a Moldovei, împreună cu alți reprezentanți ai provinciei istorice s-au întrunit în Sala Mare a Palatului Național din Cernăuți și au hotărât constituirea Adunării Constituante. Adunarea alege un Consiliu Național condus de Iancu Flondor, Dionisie Bejan, Doru Popovici și Sextil Pușcariu — vicepreședinți, Vasile Bodnărescu, Radu Sbierea și Laurent Tomoioagă — secretari.
        17/30 octombrie 1918 — Constituirea, la Budapesta, a Consiliului Național Român Central (din 21 octombrie, cu sediul la Arad), ca organ de conducere al românilor format din șase reprezentanți ai P.N.R și șase social-democrați.

        18/31 octombrie 1918 — Este distribuita „Proclamarea Către Națiunea Română”, în care se aduce la cunoștință opiniei publice constituirea Consiliului Național Român Central ca unicul for de conducere al românilor transilvăneni, precum și principiile sale de acțiune.

        25 octombrie/7 noiembrie 1918 — Consiliul Național Român Central hotărăște înființarea de gărzi naționale și de gărzi civile sătești pe întreg teritoriul locuit de români în Transilvania și Ungaria, pentru „păstrarea liniștii și averii fiecăruia”.

        5/18 noiembrie 1918 — Manifest către popoarele lumii, prin care Consiliul Național Român Central afirmă în fața opiniei publice mondiale dorința românilor transilvăneni de a se uni cu România.

        7/20 noiembrie 1918 — Manifest al Marelui Sfat Național din Transilvania privind convocarea la 18 noiembrie/1 decembrie a Marii Adunări Naționale la Alba Iulia.

        9/22 noiembrie 1918 — Consiliul Național Român Central din Transilvania cere, ultimativ, guvernului maghiar să-i recunoască puterea deplină asupra teritoriului Transilvaniei.

        15/28 noiembrie 1918 —Congresul Bucovinei hotărăște în unanimitate „Unirea necondiționată și pentru vecie a Bucovinei, în vechiile ei hotare până la Ceremuș, Colacin și Nistru, cu Regatul României”.

        1 decembrie 1918 – Are loc, în sala Casinei din Alba Iulia, Adunarea Națională, cu participarea a 1.228 de delegați (deputați) aleși. Gheorghe Pop de Băsești, președintele Partidului Național Român, declară Adunarea Națională de la Alba Iulia „constituită și deschisă”. Vasile Goldiș rostește cuvântarea solemnă, încheiată cu un proiect de rezoluție, care începe cu cuvintele: „Adunarea Națională a tuturor românilor din Transilvania, Banat și Țara Ungurească, adunați prin reprezentanții lor îndreptățiți la Alba Iulia în ziua de 1 decembrie 1918, decretează unirea acelor români și a tuturor teritoriilor locuite de dânșii cu România”. Proiectul de rezoluție este adoptat cu ovații prelungite.
        Pentru cârmuirea Transilvaniei, Adunarea Națională procedează la alegerea unei Adunări Legislative numită Marele Sfat Național, compus din 250 de membrii; acesta, la rându-i, va numi un guvern provizoriu — Consiliul Dirigent.
        După adoptarea actului istoric al Unirii, cei peste 100.000 de participanți la Marea Adunare Națională de la Alba Iulia, adunați pe Câmpul lui Horea, aprobă cu aclamații entuziaste hotărârea de Unire necondiționată și pentru totdeauna a Transilvaniei cu România.

        Se pare ca d-ta,asa cum fac de altfel multi alti maghiari, care se rezuma in studiul istoriei numai la manualele istorice propagandistice unguresti, ocolesti cu grija faptul ca, indiferent de faptul ca Romania era in razboi sau nu cu Ungaria, romanii din Banat si Ardeal au luptat timp indelungat pentru Unirea cu Romania.
        Asta s-a intamplat si in 1918 si de data aceasta, au reusit.

        Cat despre restul intrebarilor care va framanta, am sa va raspund maine, pentru ca acum trebuie sa plec.

        Comentariu de cersipamantromanesc | 04/12/2016

  3. 1. Ungaria nu a făcut provocarea ca să-și pună ziua de națională ziua semnării păcii de la (Buftea-)București sau ziua semnării Diktatului de la Viena, cum a făcut România după 1990 cu 1 Decembrie.
    2. Decizia dl. Szíjjártó este rar întâlnit în diplomație, personal, nefiind nici diplomat și nici politician, dar nici nu-l salut această decizie, numai am vrut să-l apăr, decizia în sine fiind de înțeles.
    3. În 1848/49 au fost mai multe atrocități din ambele părți și nu vreau să arunc cu numere pe seama unor civili, dar din ambele părți au existat atrocități în rândul populației civile. Nu știu de unde ați scos dvs. numărul de 40.000 de români, sau 300 de sate și 1.000 de biserici? Dar să vă amintiți și de atrocitățile comise de partea română în 1848/49 (din păcate au fost într-un număr destul de mare).
    4. „ La 1 decembrie 1918 Romania si Ungaria erau in stare de razboi ?”
    La 27 August 1916 România declarase război Austro-Ungariei. La 7 mai 1918 încheie Pacea de la București, această pace neratificând de rege, la 10 Noiembrie 1918 declară război Germaniei, invadând cu trupe teritoriile Austro-Ungariei. Deci, oricum privim, la 1 Decembrie 1918 România și Ungaria erau în război.

    Comentariu de Zsolt | 05/12/2016 | Răspunde

    • 1. A spune ca sarbatorirea zilei de 1 decembrie este o „provocare’este cel putin o insolenta, mai ales atunci cand aceasta data este pusa in legatura cu starea de razboi dintre Romania si Ungaria.

      Ce-ar fi sa aflati, macar acum ca informatiile de care dispuneti sunt minciuni ?

      Nu stiati ca la 29 septembrie/12 octombrie 1918, Comitetul Executiv al Partidului Național Român din Transilvania, întrunit la Oradea, a adoptat în unanimitate o declarație, redactată de Vasile Goldiș, privind hotărârea națiunii române din Transilvania de a se așeza „printre națiunile libere”, în temeiul dreptului ca fiecare națiune să dispună liber de soarta sa si este revendicată recunoașterea conducerii Partidului National Roman ca organ provizoriu de conducere a Transilvaniei si se constituie un „Comitet de acțiune”, cu sediul la Arad, avându-l în frunte pe Vasile Goldiș.

      In continuare, la 5/18 octombrie 1918 notam ca Declarația de independență a Transilvaniei, adoptată în ședința de la Oradea,este citită în Parlamentul de la Budapesta de dr. Alexandru Vaida — Voevod, iar la 18/31 octombrie 1918 apare „Proclamarea Către Națiunea Română”, în care se aduce la cunoștință opiniei publice constituirea Consiliului Național Român Central ca unicul for de conducere al românilor transilvăneni, precum și principiile sale de acțiune, iar la 25 octombrie/7 noiembrie 1918, Consiliul Național Român Central hotărăște înființarea de Gărzi naționale și de Gărzi civile sătești pe întreg teritoriul locuit de români în Transilvania și Ungaria, pentru „păstrarea liniștii și averii fiecăruia”.
      7/20 noiembrie 1918 —Manifest al Marelui Sfat Național din Transilvania privind convocarea la 18 noiembrie/1 decembrie a Marii Adunări Naționale la Alba Iulia.

      9/22 noiembrie 1918 — Consiliul Național Român Central din Transilvania cere, ultimativ, guvernului maghiar să-i recunoască puterea deplină asupra teritoriului Transilvaniei.

      Ce se intampla in acest timp in Romania ?

      28 octombrie/10 noiembrie 1918 Regele Ferdinand a ordonat armatei să reintre în război cu Germania si Austro- Ungaria.
      1 decembrie 1918 : Regele Ferdinand intra în Bucureștiul eliberat de armatelke germane si austro-ungare în fruntea trupelor sale

      La data la care Vaida Voievod a citit Declaratia de independenta a Transilvanieiin Parlamentul de la Budapesta(adica pe 5/18 octombrie 1918),Romania nu se afla in stare de razboi cu Ungaria, asa cum va plangeati dv., iar la 1 decembrie 1918, armata romana abia revenea in Bucuresti, capitala tarii.

      2.In legatura cu masacrarea romanilor din Ardeal de catre armatele lui Kossuth, cititi :

      http://www.napocanews.ro/2012/03/ce-reprezinta-15-martie-1848-pentru-romani.html

      3.Va aratati surprins cand afirm ca in Ardeal existau la data venirii ungurilor acolo si dupa aceia, formatiuni statale (cnezate si voievodate) cu care maghiarii au dus razboaie crancene pentru a-i supune si pentru a le ocupa teritoriile. Ce pot sa va spun decat ca sunteti dezinformat sau, in cel mai bun caz nestiutor ?.

      Comentariu de cersipamantromanesc | 05/12/2016 | Răspunde


Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile despre tine sau dă clic pe un icon pentru autentificare:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s

%d blogeri au apreciat asta: