CER SI PAMANT ROMANESC

Cuvant despre noi, romanii

Ziua de 22 noiembrie în Istoria Românilor


 

 

22 noiembrie, istoricul zilei

 

 

 

 

 

 

 

 

1806: Rusia declară război Imperiului Otoman.

 

 

 

 

Unităţi militare ruse în timpul Războiului ruso-turc 1806-1812

 

Izbucnea războiul  ruso-turc din 1806-1812, purtat în întregime pe teritoriul ţărilor române, conflict care  se va încheia prin Pacea de la București din 28 mai 1812, în urma căreia Basarabia, teritoriu situat intre Prut si Nistru apartinand Principatului Moldova, intra în componența Rusiei.

Armata rusă şi-a început ofensiva sub comanda generalului Michelson si la 11 noiembrie 1806 avangarda trecea Nistrul sub comanda contelui Dolgoruki, în dreptul oraşului Moghilău. La 12 noiembrie era ocupata localitatea  Bălţi şi la 14 noiembrie, ruşii treceau Prutul lîngă Sculeni.

În aceeaşi zi Hotinul era ocupat de trupele generalului Essen, iar la 24 noiembrie, Tighina de generalul Meiendorf.

Armata rusa ocupă Iaşii la 29 noiembrie. Celelalte puncte strategice  precum Cetatea Albă, Chilia etc., s-au predat fără împotrivire.

Singura care avea să opună rezistenţă va fi cetatea Ismailului, care va capitula definitiv abia la 14 septembrie 1809.

 

 

 

 O lupta între unităţi militare ruse şi turce în timpul Războiului ruso-turc 1806-1812

 

În continuarea înaintării lor, ruşii au ajuns rapid în apropiere de Bucureşti, învingînd primele trupe turceşti ieşite în întîmpinare la Ferbinţi (11 decembrie).

Bucureştiul a fost ocupat de trupele ruse comandate de generalului de origine sîrbă Miloradović la 23 decembrie.

Poarta Otomană a declarat  război Rusiei abia la 24 decembrie 1806, ulterior acuzînd Rusia că tratează Principatele romane ca pe o posesiune a sa si ca se  amesteca grosolan în treburile lor intene.

 

 

 

1850: Domnul Munteniei, Barbu Ştirbei, dă un ofis prin care se interzice ca familiile de ţigani să mai fie despărţite prin donaţie sau vînzare. Totodată, prin acelaşi ofis, se interzic vînzările de ţigani între particulari.

 

 

 

 

 

 

 

 

 1850: Se finalizează amenajarea grădinii Cişmigiu din Bucureşti, in Muntenia, ale carei  lucrări începuseră încă din 1837.

 

 

 

 

1869: S-au deschis cursurile Facultății de Medicină din București. Primul decan a fost medicul chirurg Nicolae Turnescu.

 

 

 

 

 

Dr.Nicolae Turnescu a fost unul dintre precursorii chirurgiei moderne româneşti.

 

 

 

 

 

1870 (22 noiembrie / 4 decembrie): S-a născut Ion Ionescu (Bizeţ), inginer şi matematician care  a contribuit la dezvoltarea reţelei de şosele şi poduri din România.

A fost unul dintre fondatorii revistei „Gazeta matematică” (1895) si membru corespondent al Academiei Române din 1919; (m. 1946).

 

 

 

 

 

1880: Principele Carol I primeşte acordul scris din partea familiei sale privind succesiunea la tronul României, reglementată prin Constituţie:

“În lipsă de descendenţi de sex masculin în linie dreaptă ai A.S.R. Carol Hohenzollern–Sigmaringen, succesiunea la tron va reveni celui mai în vârstă dintre fraţii săi, sau descendenţilor lor…”

 

 

 

 

 

In baza acestui Acord,  Prințul Leopold de Hohenzollern-Sigmaringen, fratele lui Carol, urma să devină succesor la tronul României.

În octombrie 1880, Leopold renunță la tronul țării în favoarea lui Wilhelm, fiul său cel mai mare. Acesta, la rândul său, în 1888 renunță la tronul României în favoarea fratelui său mai tânăr, Ferdinand, care va deveni principe de România, moștenitor al tronului și mai apoi rege al României în ziua de 10 octombrie 1914, la moartea unchiului său, regele Carol I.

Ferdinand I va domni in România  până la moartea sa, survenită la 27 iulie 1927. 

 

 

 

 

 

1890: A murit la Oravita, folcloristul Simeon Mangiuca autorul unor studii de referinta  privind obiceiurile populare româneşti şi colindele; (n. 2 septembrie 1831, Broșteni, Caraș-Severin, Imperiul Austriac).

 

 

 

 

Image result for Simeon Mangiuca photos

 

 

A publicat de asemenea lucrări de etnobotanică si afost membru de onoare al Academiei Române. NOTĂ: Dicţionarul scriitorilor români M-Q (2001) dă ca dată a morţii sale data de 4.XII.1890.

 

 

 

 

1901:  A decedat Vasile Urechia-Alexandrescu, istoric, scriitor și politician român, membru fondator al Societății Academice Române; (n. 15 februarie 1834).

 

 

 

 

 

 

 

V. A. Urechia, a fost un om politic liberal, deputat, senator şi ministru în mai multe rânduri; (n. 1834).

De numele său se leagă iniţierea şi întemeierea a numeroase societăţi şi instituţii (în 1865, de exemplu, s-a numărat printre fondatorii Ateneului Român din Bucureşti).

A fost membru fondator al Societăţii Academice Române din 1867 şi vicepreşedinte al acestui for de mai multe ori.

 

 

 

 

 1909: S-a născut compozitorul Mişu Iancu; (m. 1994).

 

 

 

 

Image result for misu iancu photos

 

 

 

 

1913: A fost inaugurată clădirea Teatrului “Maior Gh. Pastia” din Focșani,cu spectacolul Fântâna Blanduziei de Vasile Alecsandri, în montarea Companiei Dramatice a Teatrului Național din Iași, aflată sub conducerea lui Mihail Sadoveanu.

 

 

 

 

 

Image result for Maior Gh. Pastia”photosImage result for Teatrului “Mr. Gh. Pastia” din Focșani.

Foto: Mr. Gh. Pastia                                Teatrul din Focsani

Construcția teatrului a fost realizată la inițiativa maiorului în rezervă Gheorghe Pastia, care a donat 570.000 de lei pentru executarea lucrărilor de construcție și de amenajare interioară, terenul fiind pus la dispozitie gratuit de municipalitatea orașului Focșani. Condiția principală cu care maiorul Pastia a realizat donația a fost ca teatrul să poarte veșnic inscripția Teatrul „Maior Gheorghe Pastia”.

O comisie condusă de renumitul arhitect  Ion Mincu, actorul Constantin Nottara și Gheorghe Băicoianu a apreciat cele patru proiecte ce participau la concurs, alegând lucrarea arhitecților Constantin Ciogolea și Simion Vasilescu.

După anul 2000 Primăria orașului Focșani împreună cu Consiliul Județean Vrancea au finanțat lucrările de consolidare și restaurare, teatrul fiind redeschis pe 24 ianuarie 2004.

În memoria ctitirului Teatrului, pe esplanada din fața Teatrului Municipal a fost ridicat bustul în bronz al maiorului Gheorghe Pastia realizat de sculptorul Gabriel Tăicuțu.

 

 

 

 

1919: S-a născut la Cluj, muzicologul şi profesorul Romeo Ghircoiaşiu; (m. 21 martie 1995, Cluj).

A absolvit Facultatea de Sociologie și Drept din Cluj (1940-1944), cu doctorat (1948) și Conservatorul din Cluj (1939-1940, 1948-1949, 1953), (doctorat în 1970).

 

 

 

Romeo Ghircoiaşiu

 

 

A fost profesor universitar, muzicolog și pianist,rector al Academiei de Muzică „Gheorghe Dima” din Cluj, cercetător la Institutul de Istoria Artei al Academiei, filiala Cluj (1956-1973) și vicepreședinte al Uniunii Compozitorilor și Muzicologilor din România.

 

 

 

1928: S-a născut dirijorul Mircea Cristescu; (m. 1995).

 

 

 

 

1931: Se deschide pentru public, din iniţiativa unor particulari entuziaşti, în “Casa cu lanţuri”, de pe Calea Victoriei, care aparţinea boierului Moruzi,  Muzeului Comunal București, primul muzeu dedicat Bucureştilor.

 

 

 

 

 

Related image

 

 

Astăzi, acea clădire nu mai există, în toamna anului 1940 aceasta  fiind grav avariată de cutremur.

Colecţiile sale su fost mutate, în parte, în imobilele din str. Ştirbei Vodă nr. 34 şi 47. Deoarece vechea casă Moruzi nu a mai putut fi restaurată şi a fost supusă demolării, în anul 1942, Primăria oraşului Bucureşti a cumpărat imobilul din Calea Victoriei nr. 151 (fosta casă Cesianu) unde s-au adunat toate colecţiile muzeului Municipal, dispersate în diferite localuri.

În timpul bombardamentelor aeriene la care a fost supusă Capitala în 1944, cele mai preţioase materiale ale muzeului au fost evacuate în com. Rasnic (Dolj). Până în anul 1948 muzeul a fost închis.

 

 

 

 

 

 

 

În 1959 Muzeul Comunal București a fost redenumit Muzeul de Istorie al Municipiului București , inaugurat la 23 ianuarie 1959, cu prilejul sărbătoririi a 100 de ani de la Unirea Principatelor Române, în Palatul Suţu, de la Universitate.

În 1984, Muzeul de Artă al Municipiului București și Muzeul de Istorie s-au unificat sub denumirea Muzeul de Istorie și Artă al Municipiului București. În 1999 numele muzeului s-a modificat din nou, luând denumirea sa actuală de Muzeul Municipiului București.

 

 

 

 

 

1938: S-a născut scriitoarea Victoria Comnea.

 

 

 

 

 

Image result for victoria comnea photos

 

 

 

 

1939: S-a născut fostul fotbalist dinamovist Vasile Anghel.

A fost atacant şi conducător al secţiei de fotbal din cadrul clubului Dinamo, unde a cunoscut gloria în fotbalul românesc – două titluri de campion şi Cupa României, semifinalele Cupei Campionilor Europeni, trei titluri de campioni şi de două ori Cupa României ; (m. 12 septembrie 2014).

 

 

 

 

1939: A decedat actriţa română de teatru Aghata Bârsescu.

 

 

 

 

 

A  fost prima actriţă română prezentă pe scenele teatrelor din Viena, apoi şi din America (roluri în piesele: “Medeea”, “Antigona” de Sofocle, “Maria Stuart” de Schiller); (n.9 septembrie 1857).

 

 

 

 

1956: Se deschid la Melbourne, in Australia, Jocurile Olimpice de Vară ; România a obținut 13 medalii (5 aur, 3 argint, 5 bronz), clasandu-se pe poziția a 9-a în clasamentul pe medalii.

 

 

 

Image result for jo melbourne 1956 photosRelated image

Au participat 67 de țări și 3.184 de sportivi, care s-au întrecut în 145 de probe din 17 sporturi.

Au fost medaliati urmatorii sportivi romani:

Aur : Leon Rotman — kaiac canoe, 1.000 m; Nicolae Linca — box, cat. semimijlocie (69 kg); Ștefan Petrescu — tir, pistol viteză individual; Dumitru Alexe, Simion Ismailciuc — kaiac canoe, 1.000 m

 

Argint: Gheorghe Negrea — box, cat. semigrea (81 kg); Mircea Dobrescu — box, cat. muscă (51 kg); Olga; Szabo-Orban — scrimă, floretă individual.

Bronz: 
Francisc Horvath — lupte greco-romane (57 kg); Gheorghe Lichiardopol — tir, pistol viteză individual;
Elena Leuștean — gimnastică, sol; Constantin Dumitrescu — box, (63,5 kg); Elena Mărgărit, Georgeta Hurmuzachi, Sonia Inovan, Elena Leuștean, Elena Săcălici, Emilia Vătășoiu — gimnastică, echipe.

 

 

 

 

1972: A decedat la Bucuresti, fizicianul Horia Hulubei cercetator  in domeniile spectroscopiei, a fizicii particulelor elementare si fizicii nucleare, membru titular al Academiei Române din 1946; (n. 15 noiembrie 1896, Iasi).

 

 

 

 

 

Related image

In 1926 isi ia licența în științe fizico-chimice si se dedică învățământului, devenind pe rând, preparator, apoi asistent la catedra de chimie fizică a Universității din Iași. Lucrează ca cercetător cu întreruperi, între anii 1927— 1938, în Laboratorul de Chimie Fizică de la Sorbona, Paris, condus în acea perioadă de savantul Jean Perrin.

În 1933, își ia doctoratul în fizică la Paris, ajungând director de cercetări la Universitatea din Paris. Horia Hulubei activează susținut în țară, fiind, pe rând, conferențiar, profesor, la universitățile din Iași și apoi București, unde, pe lângă intensa muncă de cercetare științifică.

În perioada 1941-1944, profesorul Horia Hulubei a deținut funcția de rector al Universității din București.

A fost organizatorul primelor cercetări sistematice româneşti în domeniul fizicii atomice.

Este acela care in 1949 a înfiinţat şi organizat Institutul de Fizică a   Academiei Române din Bucureşti si în 1965, Institutul de Fizică Atomică.

 

 

 

 

 

1978: A murit la Bucuresti, compozitorul, violonistul şi profesorul Sandu Albu ; (n.22 august 1897 la Sinaia, jud.PRAHOVA).

 Violonist-concertist în ţară şi în străinătate (1922-1975), a fost profesor de vioară şi violă la Brooklyn Conservatory of Music din New York (1927-1928), la J. Hartt School of Music din Hartford, Connecticut, Statele Unite (1928-1929), şef al controlului muzical la Radio-Bucureşti (1935-1937), profesor de vioară la Institute of Fine Arts din Bagdad, Irak (1937-1939, 1945-1950), dirijor al Orchestrei de Stat din Bagdad, Irak (1950-1958), profesor de vioară la Liceul de muzică nr. 2 din Bucureşti (1964-1965, 1967-1968), conferenţiar la clasa de vioară la Institutul pedagogic din Bucureşti (1962-1965), conferenţiar la clasele de muzică de cameră (1964-1966) şi de violă (1965-1967) la Conservatorul din Bucureşti.
     
     A întreprins turnee artistice în Austria (1922, 1956), Cehoslovacia (1922, 1927, 1928, 1929, 1930, 1932, 1933, 1934), Irak (1937, 1938, 1939, 1946, 1952, 1955, 1958), Iran (1939, 1946), Italia (1940), Germania (1942), Iugoslavia (1942), Anglia (1947, 1954), Liban (1947), R.F. Germania (1952, 1954, 1956), Elveţia (1952, 1954, 1955, 1956), Olanda (1954) şi Turcia (1954). A susţinut emisiuni radiofonice. A publicat articole în revista „Muzica”. A fost distins cu Menţiunea I la Premiul de compoziţie „George Enescu” (1942).

 

 

 

 

 1994: A murit Teodor Bodogae, preot, profesor de bizantologie (la Institutul Teologic din Sibiu) şi istoric bisericesc; a publicat studii de istorie bisericească universală, de patrologie, o „Istorie a Bisericii Române” (privind legăturile românilor cu Athosul, cu sârbii, cu bulgarii, cu ruşii), traduceri din literatura patristică şi post-patristică, precum şi din literatura teologică contemporană ; (n. 1911)

 

 

 

 

2002:  Romfilatelia a lansat prima serie de mărci poştale tematice cu holograma dedicată aderării României la NATO.

Emisiunea de mărci poştale „România invitată la NATO – Praga 21 Noiembrie 2002” reprezintă o premieră în activitatea de editare a poştei Române, fiind primul timbru cu hologramă din ţara noastră.

 

 

 

 

 

 

 

 

2006: A murit eseistul, criticul şi istoricul literar Lucian Raicu stabilit (1986) în Franţa; (n.1934).

 A fost redactor la Gazeta literară şi România literara, precum şi la Europa Liberă şi Radio France International.

 

 

 

 

 

 

 

 

A scris “Liviu Rebreanu, o analiză meticuloasă a romanelor”, “Revelaţii dure”, “Scene din romanul literaturii”, “Practica scrisului şi experienţa lecturii”, “Reflecţii asupra spiritului creator”, “Scrisori din Paris”, “Scene, fragmente, reflecţii”, “Journal en miettes cu Eugene Ionesco”, “Critica – formă de viaţă”; (n. 12 mai 1934).

 

 

 

 

2007: A plecat la cele vesnice scriitorul, duhovnicul şi arhimandritul român Ioanichie Bălan, de la Mănăstirea Sihăstria din judeţul Neamţ; (n. 10 februarie 1930).

 

 

 

 

 

 

 A fost  autorul unor lucrări privind monahismul românesc sau cu conţinut moralizator.

 

 

 

 

 

2013: A murit Mircea Crişan (numele la naştere: Mauriciu Kraus), actor de revistă, regizor şi umorist, celebru în România anilor ’50-’60 ai secolului al XX-lea şi apoi în Germania, unde a trăit până la sfârşitul vieţii; (n. 1924).

 

 

 

 

Related image

 

 

 

 

 

 2014: A decedat la Bucuresti, fizicianul Horia Scutaru-Ungureanu,  autorul unor  contribuţii în fizica teoretică, mecanica cuantică, teoria sistemelor cu simetrii dinamice şi a particulelor elementare, membru titular al Academiei Române din 1995; (n.30 octombrie 1943, in localitatea Roman, jud.Neamt).

 

 

 

 

 

 

 

 

In literatura de specialitate s-au consacrat conceptele de „stari coerente in sensul lui Scutaru” si „sisteme covariante in sensul lui Scutaru”. De asemenea, potrivit Academiei Romane, Horia Scutaru are prioritate absoluta in introducerea conceptelor de entropie clasica a unei stari cuantice si in stabilirea dualitatii dintre simbolurile covariante si contravariante definite cu ajutorul „starilor coerente Scutaru”.

Dintre contributiile sale, Academia Romana aminteste descrierea ciocnirilor hadron-hadron cu ajutorul nucleelor reproducatoare si descrierea nucleelor usoare. Intreaga sa activitate stiintifica este cuprinsa in numeroasele articole aparute in prestigioase reviste de specialitate din tara si din strainatate.

Dupa ce, in anul 1987, impreuna cu Marius Iosifescu, a fost distins cu premiul „Dragomir Hurmuzescu” al Academiei Romane, Horia Scutaru – Ungureanu a fost ales, in 1993, membru corespondent si, in 1995 membru titular al Academiei Romane si a fost presedintele Sectiei de Stiinte Fizice al acestui templu al stiintei si culturii romanesti.

 

 

 

 

 

 

 

 

 

CITITI  SI : 

https://cersipamantromanesc.wordpress.com/2015/11/22/o-istorie-a-zilei-de-22-noiembrie-video/

 

 

Bibliografie (surse) :

 

 

 

  1. Acad. Dan Berindei, Istoria românilor, cronologie, editura Cartex, Bucureşti 2008;

  2. Dinu Poştarencu, O istorie a Basarabiei în date şi documente 1812-1940, Editura Cartier Istoric ;

  3. e.maramures.ro ;

  4. Wikipedia.ro.;

  5. mediafax.ro ;

  6. Enciclopedia Romaniei.ro ;

  7.  rador.ro/calendarul- evenimentelor;

  8.  Istoria md.;

  9. istoriculzilei.blogspot.ro.

  10. cultural.bzi.ro/academicianul-horia-scutaru-ungureanu-a-murit

22/11/2016 - Posted by | ISTORIE ROMANEASCA | , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , ,

Niciun comentariu până acum.

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile despre tine sau dă clic pe un icon pentru autentificare:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s

%d blogeri au apreciat asta: