Ziua de 21 noiembrie în Istoria Românilor

 

 

 

 

 

 

 

21 noiembrie, istoricul zilei

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

1615:  Alexandru Movilă, al doilea fiu al lui Ieremia Movila, il înfrînge pe Ştefan Tomşa în lupta de la Tătăreni şi devine domn al Principatului Moldova.

A fost domnit între  22 noiembrie 1615 – 2 august  1616. A  fost ridicat pe tron cu ajutor polonez, cu sprijinul  nobililor  polonezi Mihai Wisniowiecki şi Samuel Koreki , de mama sa Elisabeta (Elisaveta), care făcuse același lucru și pentru celălalt fiu, Constantin Movilă.

Domnul Ștefan al IX-lea Tomșa a fugit  în Muntenia, de unde s-a intors cu ajutor de la domnul Radu Mihnea. Nu reușește să-și recâștige tronul, dar arde orașul Iași.

Stricându-se relațiile dintre turci și polonezi, turcii și tătarii hotărăsc să-l aducă domnitor pe Radu Mihnea. După înfrângerea suferită la Drăcșani în 3 august 1616, turcii îi prind pe Alexandru împreună cu mama sa Elisabeta și cu fratele său Bogdan, și-i duc la Constantinopol.

Aici, deși Elisabeta era o creștină foarte credincioasă, este silită ca împreună cu fiii ei să treacă la mahomedanism, ca să-și salveze atât viața cât și copiii. Este dusă apoi în haremul unui agă, unde moare după anul 1620.

Înainte de a pleca din țară, ea și-a tăiat părul și l-a trimis la Mănăstirea Sucevița, refăcută de soțul ei și care a fost pus într-o sferă de argint sub policandru.

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

1740: Începe construirea monumentului Sfânta Treime de la Timişoara; monumentul a fost ridicat în amintirea epidemiei de ciuma care a devastat întregul Banat în anii 1738-1739, ucigand 1/6 din populatie.

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 1784: Impăratul Austriei Iosif al II-lea ordonă  armatei reprimarea  răscoalei ţărăneşti din Transilvania conduse  de Horea, Cloşca şi Crişan.

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

  1853: S-a născut zoologul Alexandru M. Vitzu, fondator al şcolii române de fiziologie experimentală. A desfăşurat, de asemenea, o activitate de pionierat în domeniul endocrinologiei.

A fost membru corespondent al Academiei Române din 1897; (m. 1902). NOTĂ: Unele surse dau ca dată a naşterii sale  23 noiembrie 1853.

 

 

 

 

 

 

1880: După decesul unicei sale fiice Maria, domnitorul Carol I al României semnează la Sigmaringen-Germania actul de familie prin care prinţul Ferdinand de Hohenzollern-Sigmaringen, nepot de frate al sau, devine moştenitor  al tronului României.

 

 

 

 

 

 

 

 

 

Principesa Maria (Itty), fiica Regelui Carol I  și a Elisabetei, s-a stins din viață la vârsta de aproape patru ani, ca urmare a îmbolnăvirii de scarlatină, în cursul unei epidemii care a bântuit capitala. Regele Carol I și Regina Elisabeta nu au mai avut alți urmași.

 

 

 

 

1887: A decedat Petre Ispirescu, scriitor şi folclorist român, unul dintre cei mai importanti culegători de folclor  din sec.al XIX-lea;  (n.ianuarie 1830, la Bucuresti).

 

 

 

 

 

 

Principala operă a vieții sale, culegerea Legende sau basmele românilor cu 37 de basme, și prefață de Vasile Alecsandri, a apărut în 1882.

Ulterior, la Sibiu i-a fost publicată colecția Jocuri și jucării de copii, care valorifica folclorul copiilor.

 

 

 

 

 

 

 

1895: S-a născut marele tenor român Traian Grozăvescu; (d. 19 februarie 1927).

 

 

 

 

 

 

 

 

 

1917: (21 noiembrie stil vechi /4 decembrie, stil nou) a avut loc şedinţa de deschidere a Sfatului Ţării – organ reprezentativ al populaţiei din fosta Basarabie ţaristă.

 

 

 

 

 

Foto: Ion C. Inculeţ (1884-1940), Preşedintele Sfatului Ţării al Republicii Democrate Moldoveneşti.

 

 

 

 În timpul acestei prime ședințe  a fost ales preşedinte Ion Inculeț. În decursul existenţei sale, Sfatul Ţării s-a întrunit în două sesiuni (cu 83 de şedinţe plenare şi două şedinţe particulare).

Prima sesiune a fost pregătită de Biroul de organizare al Sfatului Ţării şi s-a desfăşurat în perioada 21 noiembrie 1917 – 28 mai 1918, iar cea de-a doua sesiune, a fost convocată prin Înalt Decret Regal, ţinându-şi lucrările între 25-27 noiembrie 1918.

 

 

 

1918: S-a născut  la Răcătău-Răzeși, jud. Bacău, părintele Constantin Galeriu; (d. 10. august 2003, București).

A fost unul dintre cei mai importanţi duhovnici ai Ortodoxiei române; vicar al Arhiepiscopiei Bucureştilor din 1990, preot paroh al bisericii Sfântul Silvestru din Bucuresti, în ultimii ani ai vieţii.

 

 

 

 

 

 

 

Din cauza convingerilor sale religioase şi umanitare, a fost întemniţat de mai multe ori de regimul comunist în 1950 şi 1952-1953.

Parintele Galeriu a fost preşedintele  de onoare al Ligii Culturale a Românilor de Pretutindeni si  membru în Comisia Naţională UNESCO.

 

 

 

 

 

  1918: S-a născut filologul, profesorul universitar şi istoricul literar Eugen Todora,  reputat eminescolog,membru al cercului  literar de la Sibiu ; (m. 1997).

 

 

 

 

 

1921: Are loc la Bucuresti (20-21 noiembrie), Congresul I General al Partidului Ţărănesc,  în timpul căruia s-a aprobat fuziunea cu ţărăniştii din fosta Basarabie ţaristă , uniune care a fost realizată la 18 iulie 1921, precum şi proiectul de program de revendicări social-politice şi economice.

 

 

 

 

 

 

1921: La Bucureşti, a avut loc un congres al Partidului Naţional Liberal la care s-au adoptat noul statut şi noul program ale partidului. Programul se baza, în ceea ce priveşte prevederile economice, pe principiul „prin noi înşine”, care urmărea consolidarea poziţiilor capitalului industrial şi financiar autohton.

 

 

 

 

 

1921: A murit la Sinaia, compozitorul, dirijorul şi muzicologul Ionel G. Brătianu, autorul binecunoscutelor cântece patriotice „Pui de lei” (pe versuri de Ioan Neniţescu) şi „Imnul eroilor” (cu un text de Iuliu Roşca Dormidont), dar și al unora dintre primele compoziții pe versurile poetului Mihai Eminescu; (n. 19 ianuarie 1885, la Craiova).

 

 

 

 

A fost fiul compozitorului Gheorghe Brătianu. A absolvit Conservatorul de Muzică din Bucureşti (1905). Profesor de muzică vocală la Seminarul Nifon Mitropolitul (1903-1921) şi la Liceul Gh. Şincai (1914-1921) și a dirijat spectacole de operetă la Compania lirică română C. Grigoriu din Bucureşti şi la Teatrul de operetă N. Leonard.

A compus muzică de teatru, simfonică, de cameră, vocală şi corală.

 

 

 

 

 

 

 

NOTĂ: Unele surse dau ca dată a morţii sale data de 11 noiembrie 1921.

 

 

 

 

 

1923: S-a nascut la Caransebes, Î.P.S. Nicolae Corneanu, arhiepiscop al Timișoarei și mitropolit al Banatului din 1962 până în 2014; (d. 28 septembrie 2014).

A fost printre primii ierarhi ortodocși români care și-au recunoscut colaborarea cu Securitatea regimului comunist.Rezoluția CNSAS, dată în 2007, susține că Nicolae Corneanu a fost colaborator al poliției politice comuniste[25] și că a furnizat, între 1950 și 1988, informații despre „dușmanii poporului”. În schimb, Securitatea l-ar fi ajutat să avanseze în ierarhia bisericească

La ceremonia de sfințire a bisericii greco-catolice „Sfânta Maria Regina Păcii și a Unității”, care a avut loc la 25 mai 2008, ÎPS Nicolae Corneanu a plecat din mijlocul enoriașilor prezenți și a urcat la altar, unde a cerut permisiunea de a se împărtăși. Ca răspuns, excelența sa, monseniorul Francisco-Javier Lozano, nunțiul apostolic în România, conform tradiției, i-a dat în mână ÎPS Nicolae Sfântul Trup, după care i-a fost înmânat potirul cu Sângele Domnului, din care Înalt Preasfinția Sa Nicolae s-a împărtășit singur.

Această împărtășire a determinat protestul Patriarhiei Ruse prin vocea mitropolitului Kirill, cerând Bisericii Ortodoxe Române „să exprime un punct de vedere în legătură cu acest eveniment”. Au protestat de asemeni mari duhovnici, precum și călugării de la Muntele Athos, care au solicitat caterisirea ÎPS Nicolae. În protestul lor[ , aceștia l-au acuzat pe ÎPS Nicolae că s-ar fi împărtășit cu ereticii, ceea ce a determinat proteste vehemente. ÎPS Bartolomeu Anania a luat de asemeni poziție împotriva ÎPS Nicolae.

Patriarhul Daniel nu a răspuns imediat, iar pe 6 iunie, cu ocazia reuniunii Sinodului permanent reunit la Mănăstirea Neamț s-a stabilit discutarea cazului la ședința următoare a Sfântului Sinod , programată pentru 8-9 iulie 2008. În plenul Sinodului, ÎPS Nicolae și-a recunoscut vina și „și-a cerut iertare și a fost iertat”.

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

I-a fost acordat titlul de Doctor honoris causa de către Institutul teologic protestant din Cluj (1978), Universitatea “Aurel Vlaicu” din Arad (2003), Universitatea de Medicină şi Farmacie din Timişoara (2003), Universitatea de Ştiinţe Agricole ale Banatului (2003) şi Universitatea de Vest din Timişoara (2003).

A fost ales în anul 1992 membru de onoare al Academiei Române.

 În anul 1992 este ales membru al Uniunii Scriitorilor din România. I s-a conferit titlul de “cetăţean de onoare” al oraşelor Timişoara, Lugoj şi Caransebeş. În 1997 primeşte premiul conferit de Grupul pentru Dialog Social “pentru întreaga viaţă închinată adevărului, dreptăţii şi libertăţii”.

În anul 2000 i se conferă ordinul naţional “Pentru Merit” în grad de Mare Cruce conferit de Preşedinţia României. În decembrie 2007 i s-a conferit de către Consiliul Judeţean Timiş premiul “Pro cultura timisiensis”. În anul 2008 a primit din partea Majestății Sale Regele Mihai I ordinul ”Crucea Casei Regale a României”, de asemenea între anii 1975-2012 a fost membru în Asociația internațională de studii patristice.

De-a lungul timpului a colaborat la mai multe reviste şi publicaţii: “Învierea” – pe care a fondat-o în anul 1990, “Altarul Banatului“, “Studii teologice“, “Ortodoxia“, “Jurnalul literar”, “Orizont”, “Gândirea”, “Vatra” şi de asemenea la posturi locale şi naţionale de radio şi televiziune.

 

 

 

 

 

 

 

1927: In localul Liceului Nr.3 de băieţi din Chişinău, in Româna interbelică, şi-a ţinut lucrările Congresul Foştilor Deputaţi din Sfatul Ţării, în cadrul căruia s-a sărbătorit un deceniu de la deschiderea şedinţelor Sfatului Ţării.

 

 

 

 

1930: S-a născut Ion Gheţie, lingvist, filolog şi prozator; studii privind istoria limbii literare române, dialectologia istorică, filologia română; a iniţiat şi coordonat, împreună cu Alexandru Mareş, colecţia „Cele mai vechi cărţi populare în literatura română”; (m. 2004).

 

 

 

 

 

1933: Ion Mihalache devine preşedinte al Partidului Naţional Ţărănesc în urma demisiei lui Al. Vaida–Voievod.

A fost arestat în 1947 cu ocazia diversiunii cunoscute sub denumirea de „Înscenarea de la Tămădău”, punctul de plecare al unui proces intentat de comunisti împotriva unor personalități marcante ale PNȚ.

 

 

 

 

 

 

La 12 noiembrie 1947, în urma acestui proces, a fost condamnat la temniță grea pe viață, 10 ani degradare civică, confiscarea averii și 50.000 de lei cheltuieli de judecată va  muri la 6 martie  1963, in inchisoarea Ramnicu Sarat, ca urmare a regimului inuman la care a fost supus in detentie.

 

 

 

 

 

1944: Al doilea război mondial: Armatele române duc lupte grele în nordul Ungariei pentru cucerirea Munţilor Bukk.

 

 

 

 

 

 1987: Avea loc inaugurarea oficială a ansamblului feroviar şi rutier de poduri dunărene din zona Feteşti-Cernavodă (în lungime de 1.600 m, din care 270 m deasupra apei), a tronsonului de autostradă Feteşti-Cernavodă, precum şi a Canalului Poarta Albă-Midia-Năvodari (în lungime de 26,6 km).

 

 

 

 

 

1990 : In ultima zi a reuniunii la nivel înalt a Conferinţei pentru Securitate şi Cooperare în Europa (19-21.noiembrie 1990), avea loc semnarea Cartei de la Paris pentru o Nouă Europă, care a marcat un punct de cotitură în istoria CSCE, deschizând calea transformării sale într-un forum instituţionalizat de dialog şi negocieri, cu o structură operaţională (documentul a fost semnat şi de România).

 

 

 

 

 

1991: Parlamentul a decis (cu 414 voturi pentru şi 95 contra), adoptarea noii Constituţii postcomuniste a României. Dezbaterile pentru elaborarea ei au început, în Adunarea Constituantă, la 13 februarie 1991.

La data de 8 decembrie 1991 avea loc referendumul naţional în urma căruia intra în vigoare noua Constituţie. Legea fundamentală a fost revizuită în urma referendumului naţional din 18-19 octombrie 2003).

În data de 8 decembrie se marchează „Ziua Constituţiei României”, sărbătorită pentru prima dată în anul 1995.

 

 

 

 

 

 

 

1999: A decedat  Ioan Chirila, ziarist sportiv si scriitor („Nadia”, „Lucescu şi dragul său fotbal”); (n. 25.10.1925, la Cairaclia, in Basarabia, azi in Ucraina).

 

 

 

 

 

 

 

A fost desemnat de colegii săi, cu puţin timp înainte de moarte, drept cel mai mare ziarist sportiv român .

 

 

 

 

 

 

2001: A decedat Ion Cristinoiu, compozitor, orchestrator, dirijor şi instrumentist român.

 

 

 

 

 

 

Compozitorul Ion Cristinoiu a compus, în 35 de ani de carieră, peste 800 de piese de muzică uşoară, cele mai multe devenite şlagăre, dar si  muzică de film şi corală; (n. 26 ianuarie 1942).

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

2002: NATO invita Bulgaria, Estonia, Letonia, Lituania, România, Slovacia şi Slovenia să devină membre ale acestei organizatii.

 

 

 

 

 

Ceremonia oficială de primire a ţării noastre (alături de celelalte şase state foste comuniste) ca membru cu drepturi depline al Alianţei Nord-Atlantice s-a desfăşurat la 29 martie 2003, la Washington (în prezenţa preşedintelui SUA, George W. Bush, a secretarului de stat american, Colin Powell, a secretarului general al NATO, Jaap de Hoop Scheffer, şi a premierilor celor şapte state).

Evenimentul s-a petrecut după ce decizia de la Praga a fost ratificată de Parlamentele tuturor statelor aliate. Ceremonia din 29 martie, de la Washington, de semnare a documentelor de aderare, a fost continuată la data de 2 aprilie la Bruxelles şi a constat în arborarea la sediul NATO, a drapelelor celor noi şapte membri (astfel, în 2004, numărul ţărilor membre ale Alianţei, fondate în 1949, a ajuns la 26, în prezent el fiind 28 prin aderarea, la 1 aprilie 2009, a Albaniei şi Croaţiei).

 

 

 

 

 

2006: A plecat dintre noi, preotul si dizidentul  român anticomunist Gheorghe Calciu-Dumitreasa, fost detinut politic ; (n. 23.11.1925).

 

 

 

 

 

 

 

A îndurat peste 21 de ani de închisoare sub comuniști (1948-1964, 1979-1984), trecând și prin reeducarea din închisoarea pentru studenți de la Pitești (1949-1951), unde a făcut compromisuri, participând la reeducare ( torturi barbare la care erau supusi unuii detinutipolitici , la ordinul Securitatii comuniste, de catre alti detinuti).

 Ulterior a refuzat orice compromis cu sistemul comunist.

În timpul detenției din închisoarea pentru studenți de la Pitești (1949-1951) a colaborat cu Securitatea participând la așa-numita reeducare, care consta in torturarea deținuților, sub conducerea detinutului Eugen Țurcanu, fapte pentru care – ulterior – s-a căit și s-a pocăit.

Ca profesor la Seminarul Teologic Ortodox din București s-a opus ateismului. În Postul Sfintelor Paști, din anul 1978, ține un șir de 7 prelegeri, intitulate „Șapte cuvinte către tineri”, predici care s-au bucurat de o largă audiență în rândul studenților de la multe facultăți din București. Ia atitudine public față de dărâmarea Bisericii Enei din București, pe locul căreia se planificase construirea unei crâșme.

Pe tot parcursul acestei perioade primește zilnic telefoane de amenințare, menite să îl descumpănească și să-i terorizeze familia. Atât predicile ținute cât și protestul față de demolarea Bisericii Enei îl aduc din nou în vizorul Securității.

Este arestat în anul 1979, judecat și condamnat abuziv la mai mult de 10 ani închisoare. I se confiscă și averea, astfel încât soția și copilul rămân fără frigider, aragaz și alte bunuri de strictă folosință. Prin pedepsirea  sa regimul a urmărit o nouă „reeducare” a sa, dar acest fapt a determinat un val de proteste din partea exilului românesc.

În apararea sa s-au ridicat intelectualii din exil: Mircea Eliade, Virgil Ierunca, Eugen Ionescu, Monica Lovinescu, Paul Goma. A fost mai întâi internat la secția de psihiatrie a penitenciarului Jilava iar ulterior a fost transferat la penitenciarul Aiud, unde a avut colegi de celulă criminali condamnați pentru omor.

Cea mai mare perioadă a detenției a petrecut-o totuși în izolare.A fost bătut, umilit și ținut nemâncat.După 5 ani și jumătate, în 20 august 1984, este eliberat, ca urmare a presiunilor internaționale venite din partea unor liderilor occidentali , cum ar fi Margaret Thatcher, Ronald Reagan, Papa Ioan Paul al II-lea. Contrar voinței sale, în anul 1985 a fost obligat să părăsească țara împreună cu familia.

În anul 1985, s=a stabilit în Statele Unite,țara unde a primit cetățenia de onoare.

 

 

 

 

 

2008: A murit Luminiţa Stoianovici, actriţă de teatru şi film, regizoare, traducatoare şi profesoară; (n. 1959).

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

2010: A murit la Paris,  Jean Pârvulescu, scriitor, ziarist şi filosof,  emigrat  în 1950; (n. 1929). A fost un scriitor și jurnalist român cu cetățenie franceză,  cunoscut in Franța sub numele de  Jean Parvulesco.

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

A hotărât să fugă de regimul comunist instalat în România după Al Doilea Război Mondial  traversând Dunărea înotând, în iulie 1948 si ajungând în Iugoslavia. Arestat, a fost expediat într-un lagăr politic de munci forțate situat în apropiere de orașul Tuzla.

De aici a reușit să scape și a trecut clandestin frontiera iugoslavo-austriacă, în august 1949. Sosit la Paris în 1950, unde a urmat cursuri de filosofie și de litere la Sorbona, fără să se consacre în mod serios acestor studii, preferând însă să frecventeze cercurile de avangardă literară, artistică și cinematografică.

Pârvulescu a frecventat seminariile lui Jean Wahl la Sorbonna, și s-a împrietenit cu Jean-Luc Godard (care îl va folosi ca personaj în filmul „A bout de souffle”), Raymond Abellio, Aurora Cornu, Louis Pauwels, Martin Heidegger, Ezra Pound, Julius Evola, Ava Gardner, Carole Bouquet. Joacă în filmul lui Éric Rohmer „L’ancien et le moderne” (1993).

 

 

 

 

 

2010: A murit la Bucuresti,  poetul, eseistul si  editorul Gabriel Stănescu; (n. 19 septembrie 1951, Bucuresti).

 

 

 

 

 

 

 2012: A murit actorul de teatru şi film Şerban Ionescu ; (n.23 septembrie 1950 la  Corabia).

 

 

 

 

 

 

 

 

 

In 1980 regizorul Mircea Muresan ii incredinteaza rolul vietii sale: Ion in ecranizarea romanului Rascoala/Liviu Rebreanu in filmul care-i aduce notorietate, „Ion: Blestemul pamantului, blestemul iubirii”. Joaca in multe filme de la Horea/1984 pana la Sobolanii rosii/1991, in care ii sunt apreciate talentul, seriozitatea si modul aparte de interpretare.

A fost casatorit cu actrita Magda Catone.

 

 

 

 

 2015: A decedat chimistul Zeno Virgil Gheorghe Simon, cercetător în domeniul chimiei cuantice, care a a aplicat metoda orbitalelor moleculare la probleme chimice.

 

 

 

 

 

 

 

 

A fost membru corespondent al Academiei Române din 1997; (n. 1935).

 

 

 

 

 

 

 

 

 

CITITI  SI : 

https://cersipamantromanesc.wordpress.com/2015/11/21/o-istorie-a-zilei-de-21-noiembrie-video-2/

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

Bibliografie (surse) :

 

 

 

1. Acad. Dan Berindei, Istoria românilor, cronologie, editura Cartex, Bucureşti 2008;

2. Dinu Poştarencu, O istorie a Basarabiei în date şi documente 1812-1940, Editura Cartier Istoric ;

3. e.maramures.ro ;

4. Wikipedia.ro.;

5. mediafax.ro ;

6. Enciclopedia Romaniei.ro ;

7.  rador.ro/calendarul- evenimentelor;

8.  Istoria md.;

9. istoriculzilei.blogspot.ro.

Publicitate