CER SI PAMANT ROMANESC

Cuvant despre noi, romanii

Ziua de 14 noiembrie în Istoria Românilor


 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

14 noiembrie, istoricul zilei

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

1234: O scrisoare papală ii menționează pe românii de rit ortodox de la cotul Carpatilor, in sudulMoldovei, numiţi „walati”, care trăiau în episcopatul cumanilor şi aveau o ierarhie bisericească de rit ortodox.

 

 

 

 

Papa Grigore al IX-lea sfătuia pe Bela, fiul și coregentul lui Andrei al II-lea regele Ungariei, să readucă pe românii (Walati) din Cumania sub ascultarea episcopului catolic al Cumaniei.

Scrisoarea era adresată de papa Grigore al IX-lea principelui Bela,si din cuprinsul acesteia se desprindeau  informaţii utile atât despre opoziţia localnicilor faţă de încercările de prozelitism catolic, cât şi despre stadiul organizării Bisericii ortodoxe româneşti din acea vreme:
„„După cum am aflat, în episcopatul Cumanilor sunt nişte popoare (quidam populi),care se numesc români (walati), care deşi după nume se socot creştini, îmbrăţişând diferite rituri şi obiceiuri într-o singură credinţă, săvârşesc fapte ce sunt potrivnice acestui nume. Caci nesocotind Biserica romană, primesc toate tainele bisericeşti, nu de la venerabilul nostru frate, episcopul cumanilor, care e diecezian al acelui ţinut, ci de la nişte pseudo-episcopi, care ţin de ritul grecilor, iar unii, atât ungurii cât şi teutonii, împreună cu alţi credincioşi din regatul Ungariei, trec la dânşii ca să locuiască acolo şi astfel, alcătuind un singur popor cu pomeniţii români, nesocotindu-l pe acesta, primesc sus-numitele taine spre marea indignare a drept-credincioşilor şi spre o mare abatere a credinţei creştine”

Scrisoarea atesta faptul că în cuprinsul episcopiei cumane se găseau mai mulţi episcopi ortodocşi, desemnaţi prin termenul de pseudo-episcopi, care probabil se aflau în fruntea unor comunităţi religioase, temeinic organizate şi constituite, în număr relativ mare, de vreme ce puteau ameninţa opera de catolicizare întreprinsă de papalitate şi regatul maghiar . Existenţa acestor episcopi o presupunea pe cea a unor organizaţii politice corespunzătoare. Informaţiile cu privire la aceste organizaţii bisericeşti dau la iveală, pe lângă realitatea etnică covârşitor românească din cuprinsul episcopiei cumane, şi structurile sale politice. Popoarele din Episcopia cumanilor care sunt numite români aveau, aşadar, organizaţii politice în această dioceză. Episcopiile româneşti din cuprinsul Cumaniei reprezentau, în fapt, emanaţia unei puteri laice corespunzătoare, voievodat sau cnezat, în ciuda faptului că documentul ce le relevă existenţa nu surprinde direct corespondenţa, nepermiţând localizarea acestora

 

 

 

 

 

1497: In Moldova s-a finalizat zidirea bisericii Înălţării a  mănăstirii Neamţ, monument ce definește stilul moldovenesc în arhitectura religioasă, stil constituit în epoca lui Ștefan cel Mare.

 

 

 

 

 

Image result for biserica Înălţării a mănăstirii Neamţ photos

 

Biserica voievodala „Inaltarea Domnului”, a fost ctitorita de Binecredinciosul Voievod Stefan cel Mare si Sfant intre anii 1485-1497, deoarece biserica domnitorului Petru Musat (1375-1391), fusese  grav avariata din cauza cutremurului din 1471.

Aceasta biserica a fost printre ultimile ctitorii, iar marele voievod a dorit ca sa fie cea mai monumentala biserica atat din punct de vedere artistic, arhitectural, cat si ca dimensiuni.

1829:  In Vrancea s-a produs  la ora 3:35, un puternic cutremur de pămînt. A avut  o durată de un minut si a fost considerabil mai slab decat cel din anul 1802, nedepasind 6,9-7,0 grade pe scara Richter. Totusi, seismul a avariat mai multe case, in special in Bucuresti si alte orase din sudul si estul tarii.

A fost resimtit si in Basarabia ţaristă,

 

 

 

 

 

 

1838: Tarul Rusiei aprobă hotărîrea Consiliului de Stat, de a înfiinţa tîrguri pe latifundiile moşiereşti din ţinutul Novorosia şi Basarabia. Dreptul de a se numi tîrg urma să fie acordat localităţilor moşiereşti şi de stat din Novorosia şi Basarabia, care erau situate de-a lungul drumurilor de poştă sau comerciale şi care aveau:

  1. nu mai puţin de o sută de contribuabili;

  2. o biserică;

  3. un han amenajat în mod corespunzător;

  4. două-trei prăvălii.

 

 

 

 

 

 

1869: S-a nascut  la Bucuresti, Iulia Haşdeu, poeta romana, fiica scriitorului Bogdan Petriceicu Hasdeu (“Lacrimile copilăriei”,“Prinţesa Papillon”, “Domnişoara Maussade”); (d.29 septembrie 1888, Bucuresti).

A fost prima româncă ce a studiat la Sorbona, studiu început la 16 ani, uimindu-și profesorii cu talentul său.

 

 

 

 

 

 

 

A fost o tânără scriitoare și intelectuală română, poetă de limba franceză, care s-a manifestat și în muzică (a urmat cursuri la Conservatorul din București, avea o minunată voce de soprană, după cum se pare) și pictură (cursuri particulare de desen și pictură la Paris). Avea un talent deosebit la limbi străine și era interesată de filosofie.

A murit de tuberculoză, în vârstă de doar 18 ani și a fost înmormântată la Cimitirul Bellu. Tatăl Iuliei, foarte afectat de moartea ei, a construit, în memoria acesteia, un castel la Câmpina, cunoscut sub numele de Castelul Iulia Hasdeu.

 

 

 

 

 

1871: S-a născut criticul literar Ilarie Chendi; (m. 1913).

 

 

 

1874: S-a născut Constantin Sandu-Aldea, agronom (fondator al ştiinţei ameliorării plantelor în România) şi scriitor, membru corespondent al Academiei Române din 1919; (m. 1927).

 

 

1913 : S-a născut actriţa Ninetta Gusti; (m. 2002).

A copilărit la Vălenii de Munte, jud.Prahova, în casa pictorului Nicolae Tonitza.

 

 

 

 

 

Image result for actriţa Nineta Gusti; (

 

 

 

 

A fost căsătorita cu actorul Radu Beligan.

A primit titlul de Artist Emerit si a fost distinsă cu Ordinul Meritul Cultural clasa a III-a (1967) „pentru merite deosebite în domeniul artei dramatice”.

 

 

 

 

 

1878: Dobrogea redevine teritoriu românesc, după Războiul de Independenţă si  in baza  hotararilor luate la Congresul de la Berlin de Marile Puteri ale Europei.

Autorităţile române preiau administraţia Dobrogei, în prezenţa domnitorului Carol I.

 

 

 

 

Image result for Autorităţile româneşti preiau administraţia Dobrogei.photos

La 14 noiembrie 1878, o divizie romana a trecut Dunarea în Dobrogea, prilej cu care însuși domnitorul Carol I a adresat dobrogenilor o Proclamație:

“Locuitori de orice nationalitate si religie, Dobrogea – vechea posesiune a lui Mircea cel Batran – de astazi face parte din Romania. Voi de acum atarnati de un Stat unde nu vointa arbitrara, ci numai legea dezbatuta si încuviintata de natiune hotaraste si ocarmuieste. Cele mai sfinte si mai scumpe bunuri ale omenirii: viata, onoarea si proprietatea sunt puse sub scutul unei Constitutii pe care ne-o ravnesc multe tari straine.

Religiunea voastra, familia voastra, pragul casei voastre vor fi aparate de legile noastre si nimeni nu le va putea lovi, fara a-si primi legitima pedeapsa. Armata romana, care intra în Dobrogea, nu are alta chemare decat a mentine ordinea si, model de disciplina, de a ocroti pasnica voastra vietuire. Salutati dar cu iubire drapelul roman, care va fi pentru voi drapelul libertatii, dra-pelul dreptatii si al pacii.

În curand provincia voastra, pe cale consti-tutionala, va primi o organizatiune definitiva. Care va tine seama de trebuintele si moravurile voastre, care va aseza pe temelii statornice pozitia voastra cetateneasca. Iubiti tara la a carei soarta este lipita de acum si soarta voastra.”

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

Dobrogea de Nord cu  Delta Dunării și Insula Șerpilor au intrat oficial în componența Regatului Romaniei, după recunoașterea independenței sale și cedarea Basarabiei de Sud catre  Imperiul Țarist, ca urmare a  deciziilor luate de marile puteri europene in  Congresul de la Berlin (1878).

Anterior Congresului de la Berlin, Tratatul de pace ruso-turc de la San Stefano (3 martie 1878),  prevedea independenţa României şi a prevăzut ca sudul Basarabiei să intre în componenţa Rusiei, iar Dobrogea şi Delta Dunarii să revină statului român, precum si cedarea Dobrogeide sud ( pe o linie Rasova-Agigea, de către Imperiul Otoman către Bulgaria.

Ulterior, la Congresul de la Berlin, emisarul francez a insistat ca frontiera cu Bulgaria să pornească de la Dunăre imediat în aval de orașul Silistra pentru a ajunge la mare între cătunele de pescari Ofidaki (azi Vama-Veche) și Limanaki (azi Durankulak în Bulgaria), ca să includă populația compact românească din satele dunărene situate între Silistra și Rasova, și din jurul portului Mangalia.

Dobrogea de Sud, (Cadrilaterul), locuit la acea data  în majoritate de turci și de tătari, a revenit Bulgariei.

În anul 1879, România a pretins Bulgariei orașul Silistra și chiar a ocupat Arab Tabia, fortăreața orașului. Marile puteri au acordat Arab Tabia României dar Silistra a fost lăsată bulgarilor.

Includerea Dobrogei în Regatul Romaniei  a sporit importanța provinciei, deoarece asigura ieșirea directă la mare a statului român. Astfel se construiește Podul de la Cernavoda, pentru asigurarea legăturii feroviare directe cu restul țării, iar orașul  Constanta devine principalul port la Marea Neagră.

 

 

 

1920: S-a născut (la Cubolta, azi în Republica Moldova) Sergiu Grossu, scriitor și teolog; (m. 2009).

 

 

1929: S-a născut matematicianul Ivan Singer, autorul unor remarcabile lucrări în domeniul analizei funcţionale, al teoriei aproximării, teoriei optimizării ş.a.

Este  membru titular al Academiei Române din 2009.

 

 

 

 

 

 

1932: S-a nascut regizorul roman Geo Saizescu; (“Un surâs în plină vară”, “Şantaj”); (d.23 septembrie 2013).

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

1933: Se formează un guvern liberal în România prezidat de Ion G.Duca, preşedinte al Partidului Naţional Liberal după moartea lui Vintilă Brătianu.

 

 

 

 

1934: S-a născut Andrei Brezianu, eseist, prozator şi traducător; în 1985 se stabileşte în SUA; din anul următor devine redactor responsabil cu probleme de limbă şi stil în cadrul Secţiei în limba română a postului de radio „Vocea Americii”, apoi redactor şef (1987) şi director (1991-2001) în cadrul aceleiaşi secţii; (m. 2015).

 

 

 

 

 

 

 

1935: Apare primul număr al cotidianului “Gazeta Basarabiei” la Chişinău, Basarabia, in Romania unita. Gazeta s-a editat pînă în anul 1940.

Intre 24 octombrie si 17 noiembrie 1923, Gazeta Basarabiei a fost un saptamanal al Partidului National Roman, editat de Ion Pelivan si Constantin Matu.

Dupa 14 noiembrie 1935 si pana in 1940, a fost un ziar independent („Ziar popular independent de pura imformatie”), condus de Ion T.Costin si V.Boldescu – editor sef.

 

 

 

1938: S-a născut poetul şi cronicarul dramatic Ion Cocora (numele la naştere: Blagoie).

 

 

 

 

 

1951: S-a născut inginerul Horia-Nicolai Teodorescu; a creat, la Iaşi, o şcoală de sisteme fuzzy şi sisteme inteligente şi a contribuit la consolidarea, în ultimii 20 de ani, a şcolii româneşti de sisteme fuzzy şi inteligenţă artificială; a fost iniţiatorul şi promotorul Societăţii Române de Sisteme Fuzzy şi al Uniunii Balcanice de Sisteme Fuzzy şi Inteligenţă Artificială; membru corespondent al Academiei Române din 1993.

 

 

 

 

 

 

 

 

1953: S-a născut compozitorul şi dirijorul Sorin Lerescu.

 

 

 

 

 

1956: S-a nascut Vasile Muraru, actor al Teatrului “C. Tănase” din Bucuresti; (filme: “Zâmbet de soare”, “Miss Litoral”).

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

1967: A decedat  la Bucuresti, istoricul  literar român Petre P. Panaitescu ; (n.13 martie 1900, Iasi).

 

 

 

 

 

Image result for Petre P. Panaitescu

 

 

 

 

 

A urmat cursurile Facultății de Litere, secția istorie, de la Universitatea din București (1918-1922), unde i-a avut  ca profesori pe Nicolae Iorga, Vasile Pârvan, Dimitrie Onciul și Demostene Russo.A fost apoi lector de limba română la Universitatea din Cracovia (1923-1924), după care devine bursier al Școlii Române din Franța, de la Fontenay aux Roses. În 1925 își ia doctoratul la Universitatea din București, cu o teză privind influența polonă în scrierile lui Grigore Ureche și Miron Costin.

Din 1927 devine conferențiar universitar, iar din 1934 profesor de istoria slavilor la Universitatea din București. Între anii 1941-1965 va fi cercetător la Institutul de Istorie „Nicolae Iorga” din București. A fost continuatorul lui Ioan Bogdan în domeniul studiilor de slavistică.

A colaborat la elaborarea tratatelor de Istoria României (vol. II, 1962; vol. III, 1964) și de Istoria literaturii române (vol. I, 1964). Petre P. Panaitescu a fost directorul ziarului Cuvântul al Mișcării Legionare după reapariția acestuia la 14 octombrie 1940 precum și Rector al Universității București în cadrul Statului Național – Legionar

Cunoscut filolog (slavist), a fost  preocupat, în special, de relaţiile românilor cu popoarele slave, de circulaţia manuscriselor slave în cultura română.

A fost membru fondator al Asociaţiei Slaviştilor din România si  membru corespondent al Academiei Române din 1934.

 

 

 

 

 

 

1969: A fost înfiinţată la Bucureşti Academia de Ştiinţe Agricole şi Silvice.

 

 

 

 

 

 

 

 

La aceasta data a avut loc şedinţa de constituire a Academiei de Ştiinţe Agricole şi Silvice (ASAS), instituţie, a cărei menire era de a concentra forţele de creaţie ştiinţifică care să cooordoneze activitatea ştiinţifică de pe întreg cuprinsul ţării, valorificarea eficientă a rezultatelor cercetării şi de a răspunde de organizarea producerii de sămânţă, material săditor, animale de prăsilă, seruri şi vaccinuri de uz veterinar, necesare agriculturii.

În anul 1992, prin H.G. nr. 141, publicat în Monitorul Oficial nr. 60 din 7 aprilie, Academiei de Ştiinţe Agricole şi Silvice i s-a atribuit numele savantului român Gheorghe Ionescu-Şişeşti, devenind Academia de Ştiinţe Agricole şi Silvice „Gheorghe Ionescu-Şişeşti”.

 

 

 

 

 

 

 

 

1975: S-a nascut la Bistrita atleta romana de etnie maghiara Gabriela Szabo, alergatoare de fond si semifond si multipla campioana olimpica.

 

 

 

 

 

 

Image result for Gabriela Szabo,

 

 

 

 

 

 

Sportiva a fost descoperita intamplator, la varsta de 12 ani, cand partricipa la un cros din orasul natal.

A fost desemnată, în 1999, cea mai bună atletă a lumii și cea mai bună sportivă a Europei. A stabilit record mondial la 2.000 m, în 1998, și la 5.000 m, în 1999, la Dortmund.

Gabriela a fost medaliată cu aur la Jocurile Olimpice de vară din anul 2000, la proba de 5.000 m și cu bronz și respectiv argint la proba de 1.500 m, de la Jocurile Olimpice din 1996 și 2000. A fost de asemenea de patru ori campioană mondială la seniori și o dată la juniori. Este vicecampioană olimpică în Atlanta, la 10.000 de metri.

A avut un singur antrenor, pe Zsolt Gyöngyössy, cu care s-a măritat. În mai 2005, Gabriela Szabó și-a anunțat retragerea din sportul profesionist.

Din data de 19 august 2013 deține și titlul onorific de Ambasador al turismului Românesc alături de alte 7 personalități din viața culturală și sportivă românească.

La 5 martie 2014 a fost numită ministru al Tineretului și Sportului în Guvernul Ponta

 

 

1987: Se declanseaza revolta muncitoreasca anticomunista de la Brasov. Au loc primele proteste la Secția 440 „Matrițe” a întreprinderii de autocamioane Steagul Roșu din Brașov.

 

 

 

 

1990: A murit Ernest Bernea, sociolog, etnograf şi filosof; unul dintre intelectualii de marcă ai perioadei interbelice; tatăl pictorului Horia Bernea; (n. 1905).

 

 

 

 

 

 

 

1991: A decedat scriitorul si scenaristul roman Constantin Chiriţă.

In anul 1988 s-a stabilit în Germania, unde a şi decedat (n. 1925) (“Cireşarii”); (n.12 martie 1925).

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

2000: A murit Barbu Zaharescu, economist, autorul primului manual de economie politică din România, în 1945 şi diplomat.

A fost membru corespondent al Academiei Române din 1955 (n. 1906)

 

 

 

 

 

 

 

 

 

2001: A decedat la Bucuresti, Zigu Ornea (Orenstein), teoretician, critic literar și scriitor român de origine evreiască, (“Junimea şi junimismul”, “Anii treizeci. Extrema dreaptă românească”); (n.27 august 1930 la Frumușica, județul Botoșani).

 

 

 

 

Image result for Zigu Ornea,

 

 

 

 

Este autorul unei bibliografii impresionante cuprinzând numeroase lucrări de specialitate și articole, monografii, cronici literare și cronici ale edițiilor.

A fost de asemenea director al editurii Minerva și al editurii Hasefer.

 

 

 

 

 

CALENDAR CRESTIN ORTODOX

 

 

 

 

Pe  14 noiembrie, se lasa sec pentru Postul Craciunului sau Postul Nasterii Domnului. Acest post se incheie pe 24 decembrie.

 

 

 

 

 

 

 

 

CITITI  SI : 

https://cersipamantromanesc.wordpress.com/2015/11/14/o-istorie-a-zilei-de-14-noiembrie-video/

 

 

 

 

 

 

 

 

Bibliografie (surse) :

 

 

 

  1. Acad. Dan Berindei, Istoria românilor, cronologie, editura Cartex, Bucureşti 2008;

  2. Dinu Poştarencu, O istorie a Basarabiei în date şi documente 1812-1940, Editura Cartier Istoric ;

  3. e.maramures.ro ;

  4. Wikipedia.ro.;

  5. mediafax.ro ;

  6. Enciclopedia Romaniei.ro ;

  7.  rador.ro/calendarul- evenimentelor;

  8.  Istoria md.;

  9. istoriculzilei.blogspot.ro.

 

14/11/2016 - Posted by | ISTORIE ROMANEASCA | , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , ,

Niciun comentariu până acum.

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile despre tine sau dă clic pe un icon pentru autentificare:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s

%d blogeri au apreciat asta: