CER SI PAMANT ROMANESC

Cuvant despre noi, romanii

Ziua de 13 noiembrie în Istoria Românilor


 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

13 noiembrie, istoricul zilei

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

1594: Incepe războiul antiotoman al Moldovei şi Valahiei. Creditorii turci, chemaţi sub pretextul de a fi plătiţi, sunt ucişi din ordinul lui Mihai Viteazul.

Domnul muntean Mihai Viteazul, împreună  cu domnitorul Moldovei, Aron Tiranul, au pus la cale o revolta împotriva turcilor, care a fost  declanşată simultan la Bucureşti şi Iaşi, în data de 13 noiembrie 1594, prin masacrarea creditorilor şi soldaţilor turci aflaţi în cele două capitale româneşti.

Această acţiune a fost continuată de oastea lui Aron Vodă (condusă de hatmanul Ştefan Răzvan), prin atacarea foarte dură a turcilor din cetăţile Tighina, Chilia şi Cetatea Albă, prin incursiuni efectuate în nordul Dobrogei (până la Marea Neagră) şi prin ocuparea şi prădarea oraşului Ismail, ocazie cu care întreaga garnizoană otomană de aici este măcelărită (martie 1595)

A urmat Bătălia de la Călugăreni care a avut loc la 23 august 1595 , in care oastea aliată munteano-transilvăneană, condusă de Mihai Viteazul, a obținut o importantă victorie asupra oștilor  otomane conduse de Sinan Pasa.

 

 

 

 

 

 

 

1835 (1/13 noiembrie): Apare in  limba romana prima revistă de specialitate, “Gazeta Teatrului Naţional” (pană în decembrie 1836), sub conducerea lui Ion Heliade Rădulescu (1 / 13 noiembrie),difuzata prin librăria românească a lui Iosif Romanov.

 

 

 

 

 

 


 

 

 

 

 

1884 (13/25): Premiera, la Teatrul Naţional din Bucureşti, a piesei „O scrisoare pierdută”, de I. L. Caragiale (în distribuţie: Aristizza Romanescu, Constantin Nottara, I. Panu, I. Petrescu).

 

 

 

 

 

Image result for postere vechi O_scrisoare_pierdută

 

 

 

 

 

 

Spectacolul a avut loc dupa ce în seara zilei de 26 octombrie 1884, a avut loc  lectura piesei „O scrisoare pierdută”, în casele lui Iacob Negruzzi, la Iași. Piesa a fost jucată în premieră, pe scena Teatrului Național din București, la 13 noiembrie 1884, înregistrând un mare succes de public, prin seria de 11 reprezentații consecutive, în decurs de numai trei săptămâni.

 

 

 

 

 

1893: S-a născut (la Galaţi) pictorul Reuven Rubin (numele adevărat: Rivn Zelicovici), stabilit din 1922 în Israel; în anul 1948 a fost numit ambasador în România, fiind primul reprezentant diplomatic al noului stat la Bucureşti; (m. 1974).

 

 

 

 

 

1909 (13/26 noiembrie): S-a născut Eugen Ionescu (Eugène Ionesco), dramaturg, prozator, memorialist, eseist, critic literar şi poet francez de origine română; (m. 1994).

 

 

 

 

 

 

1913: A murit  istoricul şi bibliograful erudit Nerva Hodoş, unul dintre fondatorii bibliografiei româneşti. Era fiul lui Iosif Hodoș, vicecomite al Zarandului, membru al Academiei Române, și al Anei, fiica lui Simion Balint, unul dintre fruntașii Revoluției de la 1848 din Transilvania si frate cu scriitorii Enea Hodoș și Alexandru Hodoș (Ion Gorun);(n. la Baia de Criș, județul Hunedoara la 20 noiembrie 1869)

A urmat Facultatea de Litere la București si incă din timpul studenției 1871, este angajat la Biblioteca Academiei Române, devenind ajutor de bibliotecar, iar apoi prim-ajutor de bibliotecar. 

Cu începere din 1898, publică, în fascicule, iar apoi în volume, Bibliografia românească veche, lucrare de referință semnată împreună cu Ion Bianu. În 1903-1904 înființează Revista bibliografică, prima publicație de la noi cu acest profil.

 

 

 

 

 

 

 

Image result for nerva hodos bibliograf photos

A organizat și sistematizat colecțiile Bibliotecii Academiei și ale Bibliotecii Adunării Deputaților, militând pentru înființarea de biblioteci publice.

A întocmit un catalog general al librăriilor românești pentru anii 1885-1902. A participat la elaborarea volumelor XVI, XVII și XVIII din Documentele Hurmuzaki.

Îngrijește, în 1910, o ediție din Dinicu Golescu, Însemnare a călătoriei mele făcută în anul 1824, 1825, 1826, iar în 1912 publică în Convorbiri literare studiul Începuturile tipografiei în Țara Românească. Se stinge prematur din viață la numai 44 de ani.

 

 

 

1914: A murit Dimitrie Anghel, poet, prozator şi traducător, (considerat de critica un „Luchian al literaturii”); (n. 16 iulie 1872, Cornești, Iași — d. 13 noiembrie 1914, in localitatea Cornesti, langa Iasi).

A fost un reprezentant al simbolismului român. A urmat școala primară și liceul la Iași, între 1879 și 1890, când a părăsit studiile pentru a se dedica scrisului. A călătorit în Italia, Franța, unde a studiat literatura la Sorbona , Elveția și Spania, revenind în țară în 1902. A fost funcționar în Dobrogea (1906–1907), referent la Casa Școalelor și inspector al Ministerului Cultelor și Instrucțiunii Publice (din 1911).

Dimitrie Anghel a debutat cu poezii în revista Contemporanul (1890), colaborând apoi, cu poezie și publicistică, la „Adevărul”, „Adevărul literar și artistic”, „Lumea nouă”, „Literatură și artă română”, „Pagini literare”, „Viața românească” etc. A făcut parte din redacția și din comitetul de direcție al revistei „Sămănătorul” (1906 – 1908).

A editat revista „Cumpăna”, împreună cu Mihail Sadoveanu, Ștefan Octavian Iosif și Ilarie Chendi (1909 – 1910).

 

Image result for Dimitrie Anghel,

A fost unul dintre cei mai importanți reprezentanți ai simbolismului în literatura română.

Volumului său de debut, „În grădină” a aparut  in 1905, urmat, în 1909, de Fantazii. Între timp au apărut operele scrise de D. Anghel în colaborare cu Ștefan O. Iosif: Legenda funigeilor (poem dramatic, 1907), Cometa (comedie, 1908, 1912), Caleidoscopul lui A. Mirea (1908), Carmen saeculare (poem istoric, 1909), iar în 1910, Cireșul lui Lucullus (proză). A mai scris și alte volume de proză, între care amintim doar câteva: Povestea celor necăjiți(1911), Fantome (1911), Oglinda fermecată (1912), Triumful vieții(1912), Steluța.

Este membru fondator al Societatii Scriitorilor Romani.

 

 

 

 

1930: S-a născut (la Căuşanii Noi/Tighina, azi în R. Moldova) Georgeta Horodincă, critic literar, eseistă, prozatoare şi traducătoare; soţia filosofului Nicolae Tertulian; stabilită, din 1982, în Franţa

 

 

 

 

 

1931: S-a născut arheologul, istoricul de artă, profesorul şi muzeograful Radu Florescu, o personalitate marcantă a culturii româneşti contemporane, care a adus contribuţii importante la dezvoltarea cercetării arheologice, muzeologiei, conservării, restaurării şi valorificării patrimoniului nostru cultural; (m. 2003).

 

 

 

 

 

Image result for muzeograful Radu Florescu,photos

 

A nu se confunda cu istoricul şi profesorul universitar american de origine romana Radu Florescu (n. 23 octombrie 1925– d.18 mai 2014 ), autor al unor cărţi despre Dracula. Renumitul profesor de la Boston College a dezvăluit lumii adevărata identitate a lui Dracula, prin două volume care au avut un mare succes editorial.

 

 

 

 

 

 

 

1938: S-a născut publicistul Anton Uncu (m. 1998). NOTĂ: Unele surse menţionează ca dată a naşterii 15 noiembrie 1938.

 In 1987, impreuna cu ziaristii Petre Mihai Bacanu, Alexandru Chivoiu si Mihai Creanga, tipareste in ilegalitate ziarul “Romania”, un manifest dur impotriva lui Ceausescu si a camarilei sale. Organele de represiune ii descopera  si in ianuarie 1989 cei patru ziaristi curajosi sunt anchetati de catre Securitate. Petre Mihai Bacanu este arestat, iar Uncu si Creanga sunt exilati la Piatra Neamt, repectiv judetul Gorj.

Dupa decembrie 1989, Uncu revine la “Romania libera”, facand parte din consiliul de conducere al ziarului, ca publicist-comentator. In primavara lui 1993, alaturi de bunul sau prieten Aurel Perva (si el plecat dintre noi), au editat publicatia “Informatia”.

A fost  redactor-sef al ziarului “Curentul”.  

La data de 19 iulie, in timpul vizitei in Statele Unite, presedintele Emil Constantinescu doneaza Muzeului Presei din Airlington o matrita a ziarului “Romania”, opera a celor patru temerari, printre care si Anton Uncu. Acesta, alaturi de Mihai Creanga si Alexandru Chivoiu, au fost invitati speciali ai sefului statului roman, Emil Constantinescu, in capitala americana.

A murit in data de 28 iulie 1998.

 

 

 

 

 

 

 

 

 

1950: S-a nascut  Ioana Crăciunescu, actriţă şi poetă română (“Ion – blestemul pământului, blestemul iubirii”, “De ce trag clopotele, Mitică?”).

 In 1973 a absolvit Institutului de Artă Teatrală și Cinematografică I. L. Caragiale din București si a devenit actrită a Teatrului Nottara. A jucat pe aceasta scenă mai mult de 50 de roluri si in 1974 debuta pe marele ecran cu filmul Actorul si salbaticii.

In 1978 a jucat in Editie speciala, un film regizat de regia: Mircea Daneliuc, in 1979 in Ion: Blestemul pamântului, blestemul iubirii, regia Mircea Mureșan, in care a interpretat rolul Anei, care a consacrat-o.
In 1991 a emigrat in Franța.

A jucat la Paris, la teatrul de poezie românească Opium de la Haute Allier, dar si la Avignon, in Belgia, Luxemburg.

 

 

 

 

 

 

Image result for Ioana Crăciunescu,

 

 

 

 

 

 

 

 A revenit periodic in Romania si a continuat sa joace la Bucuresti si la Teatrul Teatrul Național Radu Stanca Sibiu, a susținut recitaluri de poezie.

A jucat în țară în spectacolul din 2004, Hamlet. „Intolerable”, cu o distribuție română, franceză și maghiară, în turneu internațional.

Ioana Crăciunescu este membră a Uniunii Scriitorilor din România, a Uniunii Ziariștilor români, a UCIN si UNITER.

A publicat volumele de poezie: Duminica absenta- 1980, Supa de ceapa- 1981, Iarna clinica-1983, Masinaria cu aburi-1984, Crestet si gheare-1998, Supa de ceapa/ Soupe ŕ l’oignon- 2007.

 

 

 

 

1955: A murit prozatorul şi publicistul Romulus Cioflec; (n. 1882).

 

 

 

 

1955 : S-a nascut Romeo Cosma, jazzman, întemeietor al Clasei de Jazz de la Universitatea de Arte „George Enescu”.

 

 

 

 

 

 1960: A murit Gheorghe T. Kirileanu, cărturar, bibliofil, folclorist și editor.

Sub conducerea lui A.D.Xenopol a făcut numeroase cercetări socio-etnografice de teren.

A fost membru titular onorific al Academiei Române din 1948; (n. 1872).

 

 

 

 

 

1964: S-a nascut in comuna Letca, jud. Sălaj,  scriitorul, filosoful, orientalistul și traducătorul român, Christian Tămaș.

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

1977: A încetat din viaţă Constantin C. Giurescu ( n.13/26 noiembrie 1901),  istoric şi om politic, membru al Academiei Române; este unul dintre întemeietorii Institutului de Istorie Naţională.

 

 

 

 

 

 

 

 

 

Este fiul lui Constantin Giurescu și tatăl istoricului si academicianului  Dinu C. Giurescu.

 

 

 

 

 

 

 

1988: A încetat din viaţă Vlad Georgescu, istoric, politolog, jurnalist, profesor universitar, director al postului de Radio “Europa liberă” din München; (n. 20 octombrie 1937).

 

 

 

 

 

 

 

 

 

Intre anii 1983-1988, a fost directorul secției române a postului de radio Europa Liberă din München.
La fel ca și alți șefi ai secției române, Vlad Georgescu s-a îmbolnăvit și a murit de un cancer galopant, existând indicii puternice că ar fi fost iradiat sau intoxicat cu o substanță radioactivă.
Monografia sa Istoria Românilor rămâne o lucrare de referință a științei istorice românești.

 

 

 

 

 

1997: A încetat din viaţă Alexandru Bârlădeanu, economist şi om politic comunist din Romania, membru al Academiei Române; ( n. 25.01.1911, Comrat, Basarabia).

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

2000: A murit profesorul  Georghe Ghimpu, unul din fondatorii miscarii nationale românesti din Republica Sovietica Moldoveneasca .

Gheorghe Ghimpu și-a trăit clipa de fericire la 27 aprilie 1990, cand s fodt  primul care a dat jos drapelul sovietic și a arborat tricolorul pe clădirea Parlamentului, actualmente Președenția Republicii Moldova.

Gheorghe Ghimpu (n. 26 iulie 1937, în Colonița, jud.Lăpușna, România – d. 13 noiembrie 2000, Chișinău, Republica Moldova) a fost deținut politic  în perioada sovietică, pentru convingerile sale și participarea la fondarea Frontului Național-Patriotic din Basarabia și Nordul Bucovinei (1972).

El a fost  fondatorul Mișcării de Eliberare Națională, membrul al Comitetului Executiv al Frontului Popular din Republica Moldova, deputat în primul Parlament al Republicii Moldova ales în mod democratic (1990).

Gheorghe Ghimpu și colegul său de asociație Ion Caftanat se deplasau în dimineața zilei de 27 octombrie 2000 spre comuna Tîrnova, jud. Edineț, Republica Moldova, unde urmau să se întîlnească cu un grup de veterani de război ai Armatei Române. După 3 ore de drum, la ora 6.30 mașina în care se aflau a fost lovită de un camion.

 

 

 

 

 

 

 Gheorghe Ghimpu, revoluţionar, profesor şi fondatorul mişcării de eliberare naţionale româneşti din R.S.S.M.Gheorghe Ghimpu arborează Tricolorul pe clădirea Parlamentului R.S.S.M., 27 aprilie 1990, actualmente Preşedenţia R.Moldova

 

Foto: Prof.Gheorghe Ghimpu, revoluţionar  patriot român din R.S.S.Moldoveneasca

 

 

În urma impactului, Ion Caftanat care se afla in masina alaturi de el, a decedat pe loc, iar   Gheorghe Ghimpu a fost transportat la spitalul din orașul Donduşeni, iar apoi la Spitalul de Urgență din Chișinău, din Republica Moldova, unde a murit la 13 noiembrie 2000.

Versiunea oficială a autorităților – “Dupa trei ore de drum, la 06.30, din cauze deocamdată necunoscute, Ghimpu a pierdut controlul autoturismului și a lovit în plină viteză un copac.” (Basa-Press, 14 noiembrie 2000).

 

 

 

 

 

 

 

2002: A decedat filosoful român Alexandru Dragomir; (n. 8 noiembrie 1916).

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

După 1948, din pricina conjuncturii istorice, devine un „filozof clandestin”: este cunoscut într-un cerc foarte restrâns și nici prietenii nu știu dacă preocupările sale filozofice se concretizează sau nu într-o operă.

Dragomir va fi rând pe rând funcționar la serviciul vânzări, corector, merceolog, lucrator la hidrocentrala de la Bicaz. El știe că România devenise o zonă a filozofiei interzise

După moartea sa au iesit la iveală „caietele Dragomir”, conținând însemnările sale pe timp de decenii, un uimitor exercițiu de gândire solitară pură și un amplu interviu, realizat cu Fabian Anton.

 

 

 

 

 

 

 

CITITI  SI : 

https://cersipamantromanesc.wordpress.com/2015/11/13/o-istorie-a-zilei-de-13-noiembrie-video/

 

 

 

 

 

 

 

 

 

Bibliografie (surse) :

 

 

 

  1. Acad. Dan Berindei, Istoria românilor, cronologie, editura Cartex, Bucureşti 2008;

  2. Dinu Poştarencu, O istorie a Basarabiei în date şi documente 1812-1940, Editura Cartier Istoric ;

  3. e.maramures.ro ;

  4. Wikipedia.ro.;

  5. mediafax.ro ;

  6. Enciclopedia Romaniei.ro ;

  7.  rador.ro/calendarul- evenimentelor;

  8.  Istoria md.;

  9. istoriculzilei.blogspot.ro.

 

 

13/11/2016 - Posted by | ISTORIE ROMANEASCA | , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , ,

Niciun comentariu până acum.

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile despre tine sau dă clic pe un icon pentru autentificare:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s

%d blogeri au apreciat asta: