CER SI PAMANT ROMANESC

Cuvant despre noi, romanii

Ziua de 12 noiembrie în Istoria Românilor


 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

12 noiembrie, istoricul zilei

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

1814: In Basarabia ţaristă este sfinţită biserica cu hramul Acoperămîntul Maicii Domnului parte a complexului de cladiri mitropolitane din Chişinău.

 

 

 

 

 

 

 

 

1850: A decedat  Constantin Diaconovici Loga, pedagog iluminist bănăţean, cunoscut mai ales prin “Gramatica românească pentru îndreptarea tinerilor” (Buda, 1822), meritorie încercare de sistematizare a noţiunilor şi de creare a unei terminologii gramaticale româneşti; (n.1 noiembrie 1770)

NOTĂ: Unele surse dau ca dată a morţii sale ziua de 28 noiembrie 1850.

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 1857: Se introduc în Moldova timbrele poştale avînd imprimat un cap de bour, vechea stemă a Moldovei.

 

O comisie întrunită la Iaşi hotăra introducerea timbrelor poştale pe teritoriul Moldovei. Au fost tipărite cu o presă manuală, bucată cu bucată, patru valori ale primei emisiuni „Cap de bour”, pusă în vânzare pe data de 22 iulie 1858.

Primele timbre poștale au fost făcute la Tipografia „Atelia Timbrului” în timpul caimacamiei lui Nicolae Vogoride, fiind copiat un model de timbru austriac.

Acest timbru a fost considersat un „fapt jignitor” faţă de turci care nu permiteau niciun fel de autonomie instituţională sau economică, cum ar fi moneda proprie, însemnele, drapelul.

Timbrul reproducea într-un cerc capul de bour, semn heraldic de pe stema Principatului Moldovei, o goarnă poştală, o stea în cinci colţuri, legenda „porto scrisori” scrisă cu litere chirilice şi valoarea nominală a timbrului, amplasată în interiorul buclei de formă eliptică a goarnei poştale

 

 

 

 

 

 

 

 

 

Astazi, acestea sunt unele dintre cele mai valoroase mărci poștale din lume.

 

 

 

 

 

 

1861: Apare in  Bucureşti, Principatele Unite ale Moldovei şi Valahiei,  ziarul economic, politic, literar şi comercial “Ţăranul român“. Ziarul va apărea pînă pe 17 martie 1863 sub conducerea lui Ion Ionescu de la Brad.

 

 

 

 

 

 

1862: S-a născut in localitatea Mocirla din Transilvania (astazi Vasile Goldis), omul politic  si pedagogul român  Vasile Goldiş, membru al Academiei Române; (m. 10 februarie 1934).

A fost  unul dintre conducătorii Partidului Naţional Român din Transilvania si a avut un rol însemnat în lupta pentru desăvârşirea unităţii politice a poporului român.

Între anii 1906-1910, în calitate de deputat în parlamentul maghiar pentru circumscripția Radna, a luat  de numeroase ori atitudine  împotriva  legilor asupritoare pentru  naționalitatea romana  care traia in  Ungaria.

A  combătut politica guvernelor ungare prin care se urmărea deznaţionalizarea românilor din Transilvania. 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

A condus ziarul Românul fondat la Arad de la 1 ianuarie 1911, publicatie care, după încetarea apariției în martie 1912 a ziarului Tribuna, a devenit cartierul general al luptei politice românești, pregătind Unirea cea mare, anunțând pe orice cale prăbușirea iminentă a Imperiului Austro-Ungar.

Fiind director al ziarului, refuză semnarea declarației de fidelitate față de guvernul contelui Tisza în condițiile intrării României în război împotriva Austro-Ungariei.

Acest act a fost calificat de către autoritățile maghiare drept atitudine duplicitată și lipsită de patriotism și a determinat suspendarea, în martie 1916, a ziarului Românul care va reapărea abia în preajma actului unirii de la Alba Iulia.

A fost membru al Consiliului Naţional Român Central (1918) şi al Consiliului Dirigent al Transilvaniei (1918-1920).

La Adunarea Naţională de la Alba Iulia (1 decembrie 1918) a citit cuvântarea solemnă şi a prezentat proiectul de rezoluţie privind unirea Transilvaniei cu România.

Începând cu 2 decembrie 1918 a fost ministru al Instrucțiunii Publice în Consiliul Dirigent de la Sibiu, funcție pe care a exercitat-o până pe 17 decembrie 1918, când a fost numit ministru fără portofoliu în guvernul central de la București. Mandatul său de ministru al Instrucțiunii Publice în Consiliul Dirigent a fost preluat de Valeriu Braniște.

În perioada interbelică Vasile Goldiș a făcut parte din guvernele de la București conduse de I.C. Brătianu (1918-1919), Artur Văitoianu (1919-1920), Alexandru Averescu (1920-1926), a fost ales deputat al Partidului Național Român în circumscripțiile Radna (1919), Pecica și Ineu (1922).

La 2 mai 1926, în cadrul congresului Partidului Național Român convocat la Sibiu , este ales președinte al partidului și declară rupte relațiile cu Iuliu Maniu.

Se retrage, la scurt timp, din viața politică și se dedică activităților culturale. Între anii 1923-1932, deține funcția de președinte al societății ASTRA.

Și-a trăit ultimii ani la Arad, unde încetează din viață la 10 februarie 1934, după o viață închinată marelui ideal de făurire al României.

I s-au organizat funeralii naționale și în ziua înmormântării s-a instituit doliu național.

 

 

 

 

 

 

1869: A decedat scriitorul  român Gheorghe Asachi; (n. 1 martie 1788, la Herţa, azi in Ucraina).

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

Gheorghe Asachi  a fost un poet, prozator și dramaturg român care s-a născut la Herța, în nordul Moldovei (azi în Ucraina). Precursor al generației pașoptiste, Gheorghe Asachi a fost unul din întemeietorii nuvelei istorice la noi, a condus numeroase reviste literare, a recuperat de la Lemberg din Polonia, unde studiase în tinerețe, manuscrisul Țiganiadei, epopeea bufă a lui Ion Budai-Deleanu.

A fost îndrumător cultural în domenii diverse: teatru, școală, presă, activitate tipografică. Asachi a fost și unul din întemeietorii Academiei Mihăilene.

A publicat prima gazetă româneasca din Moldova, Albina Românească (1829).

A organizat primele reprezentații teatrale în limba română (1816) și Conservatorul filarmonic dramatic (1836). Traduce și adaptează piese de teatru străine. În poezie, a abordat toate speciile: ode, elegii, sonete, imnuri, fabule, meditații, balade. Versifică legendele istorice Dochia și Traian, Ștefan cel Mare înaintea Cetății Neamț.

A scris și nuvele istorice (Dragoș, Petru Rareș, Rucsandra Doamna ș.a.), care au constituit sursa de inspirație pentru nuvelele lui Costache Negruzzi.

A fost inițiat în francmasonerie la Milano, în Italia si in 1830 era Venerabilul unei loji din Iași, iar în 1866 a participat la lucrările Lojii Steaua României, tot din Iași. 

Personalitate complexă, îndrumător și animator al vietii artistice și culturale, a fost unul dintre organizatorii  școlilor naționale din Moldova și inițiatorul învățământului artistic în școlile moldovenești.

Fiul său, Dimitrie Asachi, a fost de asemenea om de știință, a cărei activitate a vizat matematica și topografia. Fiica sa, Hermiona Asachi, a fost soția istoricului francez Edgar Quinet.

 

 

 

 

 

 

 

1878:  I.L. Caragiale  a citit la banchetul “Junimii”,  prima sa creație  dramatică: “O noapte furtunoasă”.

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

1884: La Timișoara  s-a introdus, pentru prima oara în Europa, iluminatul electric al străzilor.

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 Sistemul de iluminat în întregime electric, compus dintr-o reţea de 59 de kilometri de cabluri care alimentau 731 de lămpi cu filament de carbon incandescent, a fost realizat în mai puţin de doi ani de către societatea Anglo Austrian Brush Electrical Company, cu sediul la Viena

 

1900: S-a născut  poetul, publicistul şi traducătorul Vania Gherghinescu; (m. 1971).

 

 

 

 1903: A murit la Bucuresti, Ştefan Orăşanu.

A scris poezie, dar mai ales studii de istorie şi istorie literară, cronică dramatică, muzicală şi de artă plastică (n. 7 ianuarie 1869, Bucuresti).

Licentiat in litere si filosofie (1901), obtine o bursa in Germania pentru a studia istoria moderna si contemporana (1902), dar nu poate beneficia de ea din cauza bolii care, in curind, ii va curma viata.

Functionar la Biblioteca Acad. Romane (din 1895), face parte din comitetul de redactie al Convorbirilor literare (din 1900), iar in 1901 il suplineste pe N. Iorga la Catedra de istorie a Universitatii din Bucuresti.

A mai colaborat la Economia nationala. Epoca, Liga literara. Literatorul, Noua revista romana, Revista independenta. Revista societatii „Tinerimea romana „, Revista poporului, Romania literara, Romanul literar. A folosit si pseudonimul Polit si Z. Miron. 

 

 

 

 

 

 

1916: In timpul Primului Război Mondial, in conditiile inaintarii trupelor germano-austro-ungare, autorităţile române părăsesc Bucureştiul şi se stabilesc  la Iaşi.

 

 

 

 

 

1922: A avut  loc prima cursă aeriană transcontinentală de pasageri din istorie: Paris – Strasbourg – Praga – Varşovia – Viena – Budapesta – Belgrad – Bucureşti (Băneasa) – Istanbul, realizată de Compania Franco-Română de Navigaţie Aeriană.

Simbol al cooperării franco-române în domeniul aviaţiei, Compania Franco-Română de Navigație Aeriană a inaugurat pe 12 noiembrie 1922 prima ruta aeriană transcontinentală de pasageri.

 

 

 

 

 

 

Image result for Compania Franco-Română de Navigaţie Aeriană.photosImage result for Compania Franco-Română de Navigaţie Aeriană.photos

 

Statul român a concesionat companiei, pe 20 de ani, transportul de călători, marfă ṣi poṣtă, punând la dispoziṭie două aerodromuri, la Arad şi Bucureşti-Băneasa, acesta din urmă dotat şi cu ateliere ultramoderne pentru reparat avioane. Treptat, România avea să-ṣi organizeze ṣi ea aviaṭia comercială, în mai multe etape, până la înfiinṭarea Liniilor Aeriene Române Exploatate cu Statul – L.A.R.E.S.- în 1937.

Tradiția Companiei Franco-Române de Navigație Aeriană, transformată în 1925 în Compania Internațională de Navigație Aeriană, este continuată în zilele noastre de companiile Air France și TAROM, partenere și astăzi în cadrul Alianței SkyTeam.

Un zbor de la Paris la Bucureşti dura, la vremea respectivă, 24 de ore. Primul zbor de noapte a fost făcut pe 10 septembrie 1924, pe ruta Belgrad – Bucureşti (Băneasa), tot de Compania Franco-Română de Navigație Aeriană.

 

 

 

 

1934: A încetat din viaţă Pimen (prenumele la naştere: Petru) Georgescu, mitropolit al Moldovei din 1909 până la decesul sau.

 

 

 

 

 

 

Image result for Pimen (Petru) Georgescu,photos

 In timpul primul război mondial a organizat spitale pentru răniţi în mânăstiri şi colecte pentru sprijinirea ostaşilor.

A fost membru de onoare al Academiei Române din 1918; (n. 1853).

 

 

 

 

1950: S-a născut in comuna Fundulea, judetul Ilfov, scriitorul şi publicistul Mircea Nedelciu,  unul dintre cei mai importanţi reprezentanţi ai curentului optzecist şi ai postmodernismului în literatura română; (m.12 iulie 1999, Bucuresti).

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

Intre 1970 si 1973 face parte din grupul de prozatori si poeti de la Facultatea de Limba si Literatura Romana a Universitatii Bucuresti (Gheorghe Craciun, loan Flora. Gheorghe Ene, Sorin Preda, Gheorghe Iova. Constantin Stan si loan Lacusta) care editeaza revista manuscris „Noii” unde se afirma in forme incipiente spiritul viitoarei generatii ’80.

A absolvit in 1973 Facultatea de Filologie (sectia Romana – Franceza) a Universitatii Bucuresti, in perioada studentiei si dupa absolvire este membru activ al cenaclului „Junimea” condus de criticul si profesorul Ovid S. Crohmalniceanu.

Debuteaza publicistic in septembrie 1977 in revista „Luceafarul” cu proza scurta.

Debutul editorial are loc in 1979 cu volumul de proza scurta Aventuri intr-o curte interioara, aparut la Editura Cartea Romaneasca din Bucuresti.

Pina in 1990 este, pe rand. ghid ONT, profesor, librar la libraria Editurii Cartea Romaneasca, functionar la Uniunea Scriitorilor. Dupa 1990 este secretar al Uniunii Scriitorilor, redactor la revista „Contrapunct”, lector de limba si literatura romana la Universitatea „Paul Valery” din Montpellier, presedinte al asociatiei culturale romano-franceze „Euromedia”.

Este detinatorul mai multor premii ale Uniunii Scriitorilor din Romania (1979, 1983, 1986, 1990), al premiului „Ion Creanga” al Academiei Romane, al premiului ASPRO pentru proza scurta (1998) si al altor numeroase premii. A fost membru al Uniunii Scriitorilor din Romania si membru fondator al Asociatiei Scriitorilor Profesionisti din Romania – ASPRO.

 

 

 

 

 

 

1960: A murit juristul Traian Pop, participant, după Unirea din 1918, la reorganizarea justiţiei în Transilvania.

A desfăşurat o intensă activitate politică, reprezentând PNŢ în Cameră şi Senat.

A fost de asemenea membru de onoare al Academiei Române; (n. 1885).

 

 

 

 

 

 

1961: S-a nascut la Onești, jud. Bacău, gimnasta romana  Nadia Comaneci, o adevarata legenda a sportului international, care a intrat in istorie ca prima gimnasta care a fost notata cu 10, evenimentul avand loc la Jocurile Olimpice din 1976 de la Montreal, in Canada.

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

Tot atunci, Nadia Comaneci a primit alte 6 note de 10 si a castigat 3 medalii de aur, una de argint si una de bronz. Nadia Comaneci s-a nascut in Onesti si a inceput sa practice gimnastica de la 6 ani, ulterior a fost inclusa in lotul national si a inceput sa fie antrenata de Bela si Marta Karoly.

La 13 ani a inregistrat primul succes international, la Campionatele Europene de Gimnastica din Norvegia castigand 3 medalii de aur si una de argint.

Un an mai tarziu, Associated Press a numit-o “Sportiva anului” ca urmare a titlurilor obtinute in toate competitiile. De altfel, Nadia a fost cea mai tanara cistigatoare a titlului olimpic, precum si prima gimnasta care a castigat trei ani consecutiv medalia de aur la individual la Campionatul European.

In total, a adunat 18 medalii din aur la Olimpiada, campionatele mondiale si cele europene si alte 10 din argint si bronz.

S-a retras din activitate in 1984 si a activat apoi in Federatia Romana de Gimnastica, contribuind la antrenarea lotului femin de junioare. Inainte cu o luna de izbucnirea evenimentelor din decembrie 1989, Nadia Comaneci a fugit din tara si s-a stabilit din 1989 în SUA.

S-a casatorit cu gimnastul american Bart Conner, si in prezent este presedinte de onoare al Comitetului Olimpic Român şi al Federaţiei Române de Gimnastică.

In 1999 a fost declarată, la Viena, „sportiva secolului XX”; World Records Academy (Academia Recordurilor Mondiale) a omologat, în 2007, recordul reuşit de Nadia Comăneci la Jocurile Olimpice de la Montreal, adică şapte note 10 la o singură ediţie a JO.

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

1997: Presedintele Emil Constantinescu a semnat decretul privind infiintarea Consulatului General al Romaniei la Cernauti (Ucraina).

 

 

 

 

 

 

1998: Societatea nationala de telecomunicatii Romtelecom a fost privatizata in urma semnarii contractului de vinzare-cumparare pentru 21,21% din actiunile de stat catre firma Hellenic Telecomunication Organization – OTE – din Grecia.

 

 

 

 

 

2000: A decedat compozitorul  român  de muzică uşoară, de film şi teatru Henri Mălineanu ;  (n. 25 martie 1920).

 

 

 

 

 

 

 

Image may contain: 8 people , people smiling

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

2002 : A fost redeschis Institutul Social Român, după aproape o jumătate de secol de întrerupere a activităţii începută de Dimitrie Gusti în anul 1919.

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

12 noiembrie  este in România

 Ziua cercetaşilor militari.

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

La 12 noiembrie 1859, domnitorul A.I.Cuza, a semnat Ordinul de Zi nr.83, care a reprezentat actul de constituire a “Secţiei a II-a” din cadrul “Corpului de Stat Major General”, ca prim element organizat al cercetarii Armatei române.

 

 

 

  • Ziua Geodezului Militar

 

 

 

Tot prin Înaltul Ordin de Zi nr. 83 din 1859, semnat de domnitorul Al. I. Cuza (1859-1866), au fost puse bazele Serviciului Topografic al Armatei Române. După această dată, atât structura organizatorică a acestuia, cât și tehnologia de obținere a hărții topografice militare au fost perfecționate continuu.

Printre realizările topogeodezilor militari se numără prima hartă topografică pe care este înscris numele România, executarea unor lucrări topografice pentru zonele de operații ale armatei române în timpul Războiului de Independență, medalii de aur și de argint la Expoziția Universală de la Paris (1899), rețeaua triangulației de stat de ordinul I-IV, rețeaua nivelmentului de stat de ordinul I-IV, harta topografică militară la scările 1:25.000 — 1

 

.  Ziua Statului Major General

După Unirea din 1859, domnitorul Alexandru Ioan Cuza a hotărât, prin Înaltul Ordin nr. 83 din 12/24 noiembrie 1859, constituirea Corpului de Stat Major General al Armatei Principatelor Unite, organism format din ofițeri până la gradul de colonel inclusiv, care avea ca principală menire crearea unei structuri militare cu o concepţie şi organizare unică pe întreaga armată.

 

 

 

 

 

 

 

 

 

CALENDAR CRESTIN ORTODOX

 

 

 

 

 

 

 

 

Sfantul Atanasie Todoran

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 Sfantul Atanasie Todoran

 

 

 

 

 

 

 

 

 

Sfantul Atanasie Todoran este praznuit de Biserica Ortodoxa pe 12 noiembrie.

In perioada 22-24 octombrie 2007, s-a hotarat canonizarea Sfintilor Martiri si Marturisitori: Atanasie Todoran din Bichigiu, Vasile din Mocod, Grigore din Zagra si Vasile din Telciu.

Proclamarea oficiala a canonizarii lor a avut loc pe 11 mai 2008, la Manastirea Salva.

Sfantul Sinod al Bisericii Ortodoxe Romane a hotarat trecerea lor in randul sfintilor, cu ziua de pomenire, 12 noiembrie.

Sfantul Atanasie Todoran s-a nascut in Bichigiu, sat de pe Valea Salautei, intr-o familie de tarani liberi, inrudit cu stramosii poetului George Cosbuc.

Se pare ca inca din tinerete a facut parte dintr-un regiment care era asezat undeva langa Viena si, tot amanandu-i-se eliberarea, a dezertat si s-a intors acasa.

Urmarit de oamenii imparatiei, s-a refugiat in Muntii Tiblesului, in Maramures si in Tara Chioarului. Pentru vechea dezertare, a fost inchis cativa ani in Turnul Dogarilor din cetatea Bistritei. Dupa ce a fost eliberat, s-a intors la Bichigiu.

Neexistand preot ortodox in sat, s-a opus cu indarjire impartasirii fiului sau cu azima, precum si spovedirii lui de catre un preot unit.

Mentionam ca si-a ingropat baiatul in ritul credintei stramosesti. In anii 1761-1762 a tratat cu guvernul din Viena, alaturi de alti fruntasi, militarizarea a 21 de comune de pe Valea Bichigiului, Salautei si Somesului Mare.

El a cerut ca prin infiintarea regimentului de granita, romanii sa nu fie siliti sa-si lepede credinta, caci de decenii ortodocsii transilvaneni se confruntau cu impunerea, aproape pe orice cale, a credintei unite.

Atanasie si-a dat seama ca nu s-a tinut seama de dorinta romanilor si a inceput sa se opuna pe fata procesului de militarizare. Nasaudenii vedeau limpede ca sistemul graniceresc urmarea sa-i converteasca la catolicism.

La 10 mai 1763, la Salva, pe platoul numit “La mocirla”, era organizata sfintirea drapelelor de lupta si depunerea juramantului de catre noua companii ale Regimentului de granita nou infiintat.

Generalul Bukow, trimis de Curtea din Viena sa urmareasca si sa impulsioneze in Ardeal trecerea la catolicism, a venit sa primeasca juramantul granicerilor nasaudeni si sa le sfinteasca steagul.

Cand militarii erau pregatiti pentru depunerea juramantului, in fata a iesit, calare, “mos Tanase Todoran”, in varsta de 104 ani, si le-a rostit granicerilor o cuvantare.

Printre altele le spunea:

“De doi ani noi suntem graniceri si carte n-am primit de la inalta imparateasa ca suntem oameni liberi!… si apoi asa nu vom purta armele, ca sfanta credinta sa ne-o batjocoreasca!

Jos armele!”.Soldatii care urmau sa depuna juramant de credinta fata de Viena au trecut de partea lui Atanasie aruncand armele jos, in semn de protest si nesupunere.La scurt timp dupa aceea, s-au facut cercetari pentru ca vinovatii sa fie pedepsiti.

La 12 noiembrie 1763, pe acelasi platou din Salva a avut loc executia celor gasiti vinovati de revolta din luna mai. Atanasie Todoran a fost frant cu roata de sus in jos, iar capul i-a fost legat de o roata, “pentru ca i-a retinut pe oameni de la unire si de la inrolarea in statutul militar graniceresc…” – dupa cum se arata in sentinta de condamnare.

Impreuna cu Atanasie au fost martirizati, fiind  spanzurati, “pentru aceeasi vina”, Vasile Dumitru din Mocod, Grigore Manu din Zagra si Vasile Oichi din Telciu, alte nouasprezece persoane fiind supuse batailor cu vergi; multi dintre cei batuti au murit sub lovituri.

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

CITITI  SI : 

https://cersipamantromanesc.wordpress.com/2015/11/12/o-istorie-a-zilei-de-12-noiembrie-video-4/

 

 

 

 

 

 

 

 

Bibliografie (surse) :

 

 

 

  1. Acad. Dan Berindei, Istoria românilor, cronologie, editura Cartex, Bucureşti 2008;

  2. Dinu Poştarencu, O istorie a Basarabiei în date şi documente 1812-1940, Editura Cartier Istoric ;

  3. e.maramures.ro ;

  4. Wikipedia.ro.;

  5. mediafax.ro ;

  6. Enciclopedia Romaniei.ro ;

  7.  rador.ro/calendarul- evenimentelor;

  8.  Istoria md.;

  9. istoriculzilei.blogspot.ro;

12/11/2016 - Posted by | ISTORIE ROMANEASCA | , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , ,

Niciun comentariu până acum.

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile despre tine sau dă clic pe un icon pentru autentificare:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s

%d blogeri au apreciat asta: