Ziua de 11 noiembrie în Istoria Românilor

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

11 noiembrie, istoricul zilei

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

1784: In timpul răscoalei ţărăneşti conduse de Horea, Cloşca şi Crişan în Transilvania, ţăranii din Zarand cer desfiinţarea clasei  nobilimii şi împărţirea  moşiilor acesteia.

 

 

 

Vsile Ursu Nicola / Horea, organizator al răscoalei ţărăneşti din Transilvania, 1784	Ion Oargă / Cloşca, organizator al răscoalei ţărăneşti din Transilvania, 1784	Gheorghe / Marcu Crişan, organizator al răscoalei ţărăneşti din Transilvania, 1784

 

 

 

 

1883: S-a născut la  Talmaza, județul Tighina, in  Basarabia ocupata de  Imperiul Rus, istoricul român Ştefan Ciobanu, membru al Academiei Române.

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

Prieten cu poetul Alecu Mateevici, autorul tulburătoarei poezii „Limba noastră”, Ștefan Ciobanu a activat ca profesor a fost unul dîntre fruntașii luptei pentru Unirea Basarbiei cu Tara Mama, Romania.

A fost ales în Sfatul Țării din Republica Democratica Moldoveneasca, apoi în comitetul director al acestui parlament al Basarabiei, unde, datorită pregătirii sale, a fost numit șef al resortului îmvățămînt.

A  fost preocupat de fenomenul literaturii române vechi şi a fost un susţinător al introducerii limbii române în şcolile basarabene.

A  cercetat demografia Basarabiei si a fost vicepresedinte al Academiei Romane intre 1944-1948.

Ca ministru al Cultelor și Artelor în guvernul lui Gheorghe Tătărescu (11 mai-3 iulie 1940), Ștefan Ciobanu a fost chemat să participe la cele două consilii de Coroană din 27 iunie 1940, convocate de urgență în urma notelor ultimative adresate României de U.R.S.S. prin care se cerea cedarea necondiționată a Basarabiei și Bucovinei de nord.

Întrebat ce atitudine să adopte România în situația dată, Ștefan Ciobanu s-a pronunțat pentru neacceptarea ultimatumului și mobilizarea oștirii în vederea rezistenței armate în apărarea fruntariilor țării. Regele Carol al II-lea nota în memoriile sale:

”Consiliul are loc și am ieșit din el amărît și dezgustat, toți cei care făceau pe eroii la prînz s-au dezumflat. Numai 6 voturi, din cei 26 prezenți, au fost pentru rezistență.

Numele lor merită să fie înscrise cu litere de aur în cartea demnității românești: Nicolae Iorga, Victor Iamandi, Silviu Dragomir, Traian Pop, Ștefan Ciobanu, Ernest Urdăreanu”.

Cîteva zile mai tîrziu, la 2 iulie 1940, în calitate de senator din partea circumscripțiilor electorale basarabene, Ștefan Ciobanu va participa la ședința Comisiilor de Afaceri Străine ale Camerei și Senatului, unde va citi declarația solemnă de protest a parlamentarilor, foștilor parlamentari și intelectualilor din Basarabia față de notele ultimative din 26 și 27/28 iunie 1940.

Va părăsi guvernul la 3 iulie 1940, revenind la Catedra de istoria literaturii române vechi de la Facultatea de Litere și Filozofie a Universității din București.

Se va pensiona în 1949, subminat de o boală neiertătoare. A decedat la 28 februarie 1950, in Bucuresti.

 

 

 

 

 

1904: S-a născut  medicul şi biologul Benedict M. Menkeş, autorul unor  cercetări multilaterale de embriologie, membru corespondent al Academiei Române din 1952.

A participat la punerea bazelor şi la dezvoltarea învăţământului medical preclinic timişorean;(m. 1987).

 

 

 

 

1918: Primul Război Mondial se termină, la ora 11, în a 11-a zi a lunii a 11-a din anul 1918.

 

 

 

Foto: Delegati prezenti la semnarea Armistitiului  de la Compiègne

Are loc semnarea Armistițiului de la Compiègne între Puterile Antantei și Germania, în urma căruia încetează ostilitățile.

La 92 de ani după ce luptele au încetat, Germania a plătit ultimele despăgubiri pe care le datora ţărilor care compuneau  la acea vreme Forţele Aliate.

Ultima tranşă  plătită era în valoare de 68,8 milioane de euro, scria ziarul britanic  The Telegraph.

Germania a fost obligată să plătească despăgubirile de război prin Tratatul de la Versailles din 1919, ca urmare a distrugerilor pe care le-au suferit Belgia şi Franţa şi pentru a răscumpăra într-un fel pierderile Forţelor Aliate dintr-unul din cele mai sângeroase conflicte din istoria lumii, finalizat cu aproape 10 milioane de soldaţi morţi.

Suma iniţială stabilită a fost de 226 miliarde de Mărci Germane. Ulterior, suma a fost redusă la 132 de miliarde de Mărci Germane, echivalentul a 22 de miliarde de Lire Sterline la acea vreme.

Armistiţiul dintre Aliaţi şi Germania a fost semnat într-un vagon în Pădurea Compiègne pe 11 noiembrie 1918.

Reparaţiile în valoare de 269 de miliarde de mărci  impuse Reichului, prin Tratatul de la Versailles în 1919, au apăsat greu asupra Guvernelor germane ale Republicii de la Weimar, în anii ’20, şi au contribuit la venirea lui Adolf Hitler la putere, în 1933.

Plata reparaţiilor, suspendată de Hitler, a fost anulată de fapt prin „moratoriul Hoover”, în 1932. Dar Germaniei îi mai rămăsese de rambursat împrumuturile contractate pentru plata datoriilor, înainte de această dată.

Germania de Vest a acceptat să plătească o parte a acestora, începând din 1953, dar mai rămâneau de plată şi dobânzile acestor împrumuturi, acumulate între 1945 şi 1953.

La vremea respectivă, s-a ajuns la un acord, potrivit căruia Germania urma să le plătească la 20 de ani după reunificarea ţării, o ipoteză considerată foarte improbabilă la epoca respectivă.

Dupa ce  Zidul Berlinului s-a prăbuşit, Germania a terminat de plătit bonuri, considerate mult timp simple obiecte de colecţie şi care, astăzi, sunt deţinute de fonduri de pensie sau chiar de particulari.

 

Germania recunoaște, între altele, caducitatea Tratatului de Pace de la București, fiind obligată să își retragă armata din România.

 

 

 

 

 

1924: Are loc inaugurarea Monumentului Unirii la Cernăuţi, România, în prezenţa regelui Ferdinand al României, a reginei Maria, a primului ministru Ionel I.C.Brătianu, a principelui Carol și Principesa Elena, precum și a numeroase personalități politice (miniștrii A.Văitoianu, I.G. Duca, Ion Nistor, Ion Inculeț, Alexandru Lepedatu), reprezetanți ai înaltului cler (Mitropolitul Primat dr. Miron Cristea, I.P.S.S. Mitropolitul Vladimir Repta) și ofițeri superiori ai Armatei Române (generalii Prezan, Zadik, Coandă, Stratilescu, Ștefănescu, Mircescu).

Monumentul, care a fost amplasat pe esplanada din fața Primăriei din Cernăuți, a fost opera comună a mai multor artiști, proiectul fiind conceput de sculptorul Teodor Burcă sub formă semicirculară și având în centru, pe un piedestal, un grup alegoric reprezentând un soldat român, la picioarele căruia îngenunchea o fată, Bucovina recunoscătoare.

„În acea zi mare – consemnează Calendarul «Glasul Bucovinei» pentru anul 1925 – orașul întreg avea un aspect cu adevărat sărbătoresc. Pe toate clădirile fâlfâia steagul tricolor, iar balcoanele erau împodobite cu scoarțe.

Piața Unirii era un ostrov de frumuseță: obeliscuri cu decor de brad, steaguri, covoare, ghirlande, la intrările principale în Piață. În fața.Monumentului se găseau două splendide tribune: una pentru Familia Regală, cealaltă pentru înalții demnitari ai statului”.

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

Acest monument a fost demolat în 1940 de autorităţile sovietice de ocupaţie, refăcut în parte în 1941 de români, dar în 1944 a fost distrus iarăşi de sovietici.

Din acest monument se mai păstrează doar un singur fragment, reprezentînd Bourul care calcă Pajura imperială şi se află expus la Muzeul Naţional de Istorie din Bucureşti.

 

 

 

 

1928: S-a născut  la Sibiu,  Mircea Mureşan, regizor român de film, preşedinte al Societăţii pentru drepturile de Autor din Eomania  (“Răscoala”, “Ion”, “Horea”, “Sexy–serai Ada Kaleh”).

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

Si-a facut debutul în film după absolvirea în 1955 a IATC, cu un film avându-i în distribuție pe Dumitru Furdui si Vasilica Tastaman (Toamna se numără…, 1961).

A dobândit consacrarea cu Răscoala (1965), film premiat la Festivalul de la Cannes. A fost vicepreședinte al Asociației Cineaștilor (ACIN) între 1974-1989.

 

 

 

 

 

 

 1933 (5-11 noiembrie):  Are loc a patra Conferinţă balcanică de la Salonic, Grecia.

 

 

1933: Apare la Bucureşti, in România, revista săptămînală politico-literara, teatrală şi de artă „Cuvîntul liber”, sub conducerea lui Tudor Teodorescu-Branişte.

 

 

 

 

 

 

1933:  S-a nascut la Calarasi, popularul actor român de teatru si film, Ştefan Bănică sr.;  (d. 26 mai 1995, Bucuresti).

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 1934: S-a născut la Florești, Județul Bistrița-Năsăud, prozatorul, traducătorul, dramaturgul şi eseistul Vasile Rebreanu; (m. 28 aprilie 2006, Bucuresti).

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

A urmat cursurile Facultatii de Filologie la Bucureşti (1952-1957), dupa care a lucrat ca redactor, apoi şef de secţie la revista „Tribuna” din Cluj, pentru ca, în 1969, să fie numit director al Studioului de Radio-Televiziune Cluj, funcţie pe care a deţinut-o pînă în 1985, cînd studioul a fost desfiinţat.

În acelaşi an a devenit redactor-şef al Editurii Dacia din Cluj-Napoca. A colaborat statornic la „Tribuna”, „Almanahul literar”, „Gazeta literară”, „Viaţa românească”, „Familia”, „Steaua”, „Utunk” ş.a.

Celebra sa piesă Un om muşcat de oaie, jucată pe scena clujeană în sute de reprezentaţii, a făcut înconjurul ţării, repurtînd un succes fulminant.

În timpul vieţii i-au fost acordate cinci premii ale Uniunii Scriitorilor din România şi şase premii internaţionale.

S-a pensionat medical în anul 1989, iar în anul 1990 a înfiinţat Editura Sfinx.

 

 

 

 

 

 

 

 

1940: S-a născut la Brasov, psihiatrul şi informaticianul de renume mondial, pionier al psihiatriei cibernetice, Virgil Enătescu.

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

A semnat şapte cărţi şi monografii, peste 350 de articole ştiinţifice, a participat la 140 de conferinţe medicale interne şi intenaţionale, iar numele sau se leaga de opt brevete de invenţie.

Americanii l-au inclus în topul celor 500 de genii ale secolului XX.

Este  membru al Academiei Române.

 

 

 

 

 

 

 

1940: După ce  Uniunea  Sovietica a cotropit in 28 iunie Basarabia,  ca urmare a Pactului Ribentrop-Molotov, administrația sovietică a trecut  la reorganizari administrativ-teritoriale.

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

Astfel în cadrul Republicii Sovietice Socialiste Moldovenești (RSSM),  au fost create următoarele raioane :

Căușeni, Edineț, Kotovsc (Hîncești),Călărași,Lazovsc(Sîngeri),

Leova,Orhei, Rezina,Rîșcani,Florești,Fălești,Vulcănești, Cimișlia.

 

 

 

 

 

 

 

1944: S-a născut în localitatea  Homorâciu, din  jud. Prahova, ziaristul roman Petre Mihai Băcanu.

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

1944: Administraţia română din teritoriul eliberat al Transilvaniei de Nord este expulzată de sovietici, care introduc o administraţie militară proprie.

Măsura era destinată să asigure URSS un mijloc de presiune pentru a favoriza instituirea controlului Partidului Comunist Roman, o creatie docila Moscovei, asupra ţării noastre.

 

 

 

 

 

 

 

 

1946: Începe procesul conducătorilor şi membrilor organizaţiilor de rezistenţă anticomuniste: Sumanele Negre, Mişcarea naţională de Rezistenţă, Haiducii lui Avram Iancu şi Grupul de Rezistenţă Sinaia.

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

1947: Se dă sentința în procesul Iuliu Maniu.

 

 

 

 

 

Foto: Iuliu Maniu in timpul procesului.

 

 

 

Omul politic roman, în vârstă de 75 de ani, a fost condamnat la închisoare pe viață împreună cu vicepreședintele PNȚ, Ion Mihalache.

 

 

 

 

 

 

1950: S-a nascut la Slobozia, jud.Ialomita, poetul român Mircea Dinescu, dizident anticeausist si luptator in Revolutia anticomunista din 1989; (volume de poezie: “Moartea citeşte ziarul”, “Rimbaud negustorul”, “La dispoziţia dumneavoastră”).

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

A fondat  revistele satirice  „Plai cu boi” şi „Aspirina săracului” .

 

 

 

 

 

 

1951: S-a născut sculptorul Liviu Russu.

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

1951: A murit la Bucuresti, epigramistul N. Gr. Mihăescu-Nigrim; (n.21 martie 1871, Gura Săraţii, judeţul Buzău).

A fost un poet, prozator, traducător şi epigramist si fratele poetei Alexandrina Mihăescu. La Bucureşti a absolvit liceul şi Facultatea de Litere şi Filosofie. În 1895 colaboreaza la revista „Intim”, debutul său fiind legat de apariţia acestei reviste.

Îşi continuă studiile la Bruxelles, unde obţine titlul de doctor în litere şi filosofie, dupa care întoarce în ţară şi, după o scurtă perioadă în care predă istoria la un gimnaziu din Râmnicu Sărat, este numit profesor de literatură franceză la Liceul „Sf. Petru şi Pavel” din Ploieşti.

 

 

 

 

 

 

 

1962: A murit Ion I. Nistor, istoric şi om politic român, membru al Comitetului de organizare a Adunării Naţionale de la Cernăuţi pentru Unirea cu Romania, în cadrul căruia a redactat „Actul Unirii”.

 

 

 

 

 

A fost profesor la Universitățile din Viena și Cernăuți, rector al Universității din Cernăuți, profesor universitar la București, membru al Academiei Romane din 1911, director al Bibliotecii Academiei Române, fruntaș al Partidului National Liberal  ministru de stat, reprezentând Bucovina, apoi, succesiv, ministru al Lucrărilor Publice, al Muncii și, în final, al Cultelor și Artelor; (n. 4/17 august 1876).

 

 

1968: Începe sesiunea Marii Adunări Naționale, la care se adoptă Codul de Procedură Penală și Legea de punere în aplicare a acestuia, precum si  Legea privind participarea tineretului la apărarea patriei.

 

 

 

 

1970: S-a născut  la Niscani, în  Basarabia, popularul compozitor  si cantaret Pavel Stratan,  (albumul „Amintiri din copilărie”).

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

1995: A încetat din viaţă Corneliu Coposu, luptator anticomunist om politic român, preşedinte al Partidului Naţional Tărănesc Creştin şi Democrat.

 

 

 

 

 

 

 

 

 

Corneliu Coposu s-a nascut in ziua de 20 mai 1914 la Bobota in judetul Salaj, intr-o familie care a luptat si pentru recunoasterea drepturilor romanilor din Imperiul Austro-Ungar.

Tatal sau, care a fost deputat in Marea Adunare de la Alba Iulia si a votat pentru Marea Unire de la 1918, a fost de mai multe ori inchis datorita crezurilor sale politice.

Corneliu Coposu a primit o educatie aleasa, dupa finalizarea cursurilor liceale inscriindu-se la Universitatea din Cluj.

Tot in aceasta perioada leaga o prietenie cu politicianul Iuliu Maniu, care ii va deveni mentor si model. In 1935 a fost ales presedinte al Organizatiei de Tineret a Partidului National Taranesc din Cluj, iar doi ani mai tarziu a devenit secretar personal al lui Iuliu Maniu, functie pe care a avut-o pana la arestarea fruntasului taranist si a sa in 14 iulie 1947.

In toata aceasta perioada a desfasurat o intensa activitate politica, astfel ca a fost desemnat secretar al Delegatiei Permanente al PNT.

Corneliu Coposu a fost incarcerat, impreuna cu intreaga conducere taranista, din 1947, urmatorii noua ani fiind tinut in arest preventiv fara sa fie judecat. In 1956, i s-a intentat un proces pentru inalta tradare, fiind condamnat de comunisti la munca silnica pe viata. Datorita regimului din inchisoare s-a imbolnavit grav, iar in 1964 a fost pus in libertate.

Securitatea nu l-a scapat nici o clipa din ochi, casa fiind perchezitionata cu regularitate. In momentul izbucnirii Revolutiei din 1989 a lansat un mesaj-manifest in care a anuntat reactivarea Partidului National Taranesc, dizolvat de catre comunisti.

Din acest moment a devenit liderul opozitiei din Romania, intre 1991-1993 asigurand conducerea Conventiei Democrate Romane. In urma scrutinului electoral din 27 septembrie 1992 a obtinut postul de senator. Cu putine luni inainte de a se stinge din viata, lui Corneliu Coposu I-a fost acordata Legiunea de Onoare, cea mai inalta decoratie a Republicii Franceze.

1998: Serviciul Roman de Informatii (SRI) a intrat in posesia unor documente si microfilme, descoperite de vamesii portului Constanta intr-un container expediat de firma Megapower din SUA.

Containerul a ajuns in portul Constanta pe 18 mai 1998, fiind adus de o nava-port container aflata sub pavilion bulgaresc si timp de 150 de zile nu a fost revendicat de nimeni pana cand ofiţeri ai poliţiei de frontieră romane il desigilează şi găsesc în el documente din arhiva companiei Megapower. Autoritățile vamale consideră că documentele sunt de siguranţă naţională şi solicită ajutorul SRI-ului.

Scandalul “Megapower” a tinut multa vreme prima pagina a ziarelor.

În anul 2000, procurorul Victor Ponta îl trimite în judecată pe fostul director al IIRUC SA, Cornel Moldovan, pentru un prejudiciu de peste 11,7 milioane de dolari legat de afacerea MEGAPOWER (Companie mixtă româno-americană care urma să producă echipamente electronice).

Afacerea MEGAPOWER a fost avizată prin două hotărâri de Guvern din 1990 și 1991 – nepublicate în Monitorul Oficial – de foștii ministri Petre Roman, Theodor Stolojan, Victor Stanculescu, Eugen Dijmarescu și Victor Babiuc, precum și Florin Georgescu, fost ministru al Finanțelor în primul Guvern Ponta.

Prejudiciul de 11,7 milioane dolari rezultat din finanțarea afacerii MEGAPOWER de către România, bani care au fost drenați pe filieră americana înainte ca societatea mixtă să se înființeze și fără ca ulterior să fie îndeplinit obiectul de activitate pentru care a fost constituită, nu a fost niciodată recuperat.

În 2003, la șase luni după ce Curtea Supremă decidea condamnarea lui Corneliu Moldovan la 10 ani de închisoare pentru abuz în serviciu, preşedintele Ion Iliescu îl graţiază.

 

 

 

 

 

 

2005: A murit la Bucuresti, interpretul de muzică populară Tudor Pană (violonist şi şef de orchestră); (n. 1 ianuarie 1930, Glodeanu-Siliștea jud. Buzău).

 

  Meritele sale au fost recunoscute oficial, fiind distins cu: Ordinul „Meritul Cultural” și „Ordinul Muncii” de Ministrul Culturii și Statul Român.

 

 

 

 

 

2013: A încetat din viață la București, actorul român Geo Costiniu; (n.23 aprilie 1950, București).

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

După absolvirea facultății de teatru, unde i-a avut ca profesori pe Dem Radulescu si Octavian Cotescu, dupaăce debutase pe scena Teatrului Bulandra, pe cand era student in anul IV, sub indrumarea regizorului Liviu Ciulei, a fost repartizat la Teatrul National Iasi (1973 – 1974 ,unde iși va confirma talentul și pasiunea pentru scena.

Din 1974 este actor la Teatrul Giulesti/azi Odeon pe care-l considera teatrul sau de suflet si pe scena caruia a interpretat numeroase roluri in piese celebre ca Felix in „Palaria Florentina”/E Labiche, vagabondul in „Omul care a vazut moartea” de Victor Eftimiu, Rudi din „Patima rosie” de M. Sorbu… si in prezent nebunul din „Marchizul de Sade ” de Doug Wright in regia Beatricei Rancea.

In film debuteaza in 1972 cu un rol secundar in filmul „Parasutistii” al regizorului Dinu Cocea. Da lovitura in 1978 cu filmul regizat de Timotei Ursu „Septembrie”, o drama si o poveste de dragoste absolut superba, unde o are partenera pe Anda Onesa. Filmul este atat de bine primit de public incat nici un alt rol in film interpretat dupa, de la „Ora zero” / 1979… la drama „Neinvinsa-i dragostea”/1994 nu i-a mai adus aceeasi popularitate.

Printre filmele în care a jucat se numără si „Aştept provincia” (1995), „Neînvinsă-i dragostea” (1993), „Patul conjugal” (1993), „Capul de răţoi” (1992), „Întâmplări cu Alexandra” (1989), „De ce are vulpea coadă?” (1988), „Nişte băieţi grozavi” (1987), „Un oaspete la cină” (1987), „Ora zero”.

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

CITITI  SI : 

 

https://cersipamantromanesc.wordpress.com/2015/11/11/o-istorie-a-zilei-de-11-noiembrie-video-4/

 

 

 

 

 

 

 

 

 

Bibliografie (surse) :

 

 

 

1. Acad. Dan Berindei, Istoria românilor, cronologie, editura Cartex, Bucureşti 2008;

2. Dinu Poştarencu, O istorie a Basarabiei în date şi documente 1812-1940, Editura Cartier Istoric ;

3. e.maramures.ro ;

4. Wikipedia.ro.;

5. mediafax.ro ;

6. Enciclopedia Romaniei.ro ;

7.  rador.ro/calendarul- evenimentelor;

8.  Istoria md.;

9. istoriculzilei.blogspot.ro;