Ziua de 9 noiembrie în Istoria Românilor

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

9 noiembrie, istoricul zilei

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

1330: A avut loc lupta de la Posada, in urma careia  Tara Romaneasca devine independenta.

 

 

 

 

Lupta de la Posada, reprezentare în Cronica pictată de la Viena	Fuga lui Carol Robert (Bătălia de la Posada), tablou de Molnar Jozsef (1855)

La 9-12 noiembrie 1330 are loc lupta de la Posada (probabil în Banatul de Severin). Oastea lui Basarab I (1310-1352), care urmărea armata maghiara  condusa de regele Carol Robert de Anjou, al Ungariei,aflata în retragere, a surprins-o în munţi,în ţinutul dintre Dunăre şi Mehadia, de-a lungul culoarului Timiş-Cerna, într-o trecătoare foarte îngustă si a înfrânt-o pricinuindu-i  pierderi grele, însăşi viaţa regelui Ungariei fiind primejduită.

Victoria de la Posada a condus la  independenţa voievodatului  Munteniei.

 

 

 

 

 

 1376:  Apar primele statute de breaslă păstrate din Transilvania, care apartineau  breslelor  din  Sibiu, Sebes, Orastie si Sighisoara, statute care reglementau activitatea meseriaşilor breslaşi în Scaunele din comitatul Sibiu, precum şi în localităţile Sibiu, Sighişoara, Sebeş şi Orăştie.

 

 

 

 

 

 

 

 

Aceste statute  atestau existenţa a 25 de branşe meşteşugăreşti organizate în 19 bresle (fraternitates).

 

 

 

1818: S-a născut la Drăguș, Comitatul Făgăraș, Marele Principat al Transilvaniei,in Imperiul Austriei, azi județul Brașov, România scriitorul Ion Codru-Drăguşanu, autorul lucrării „Peregrinul transilvan” (1865), unul dintre cele mai interesante jurnale de călătorie ale epocii paşoptiste.

 

 

 

 

 

 

 

 

 

A fost un scriitor român, memorialist, călător, vicecăpitan al Comitatului Făgăraș. A fost străbunicul matern al cunoscutului om politic Ion Rațiu.

A participat la Revoluţia de la 1848 din Ţara Românească ( d. 26 octombrie 1884, Sibiu, Regatul Ungariei) .

In plan politic, a fost deputat de Hațeg în Dieta de la Sibiu (din 1863), secretar al Comitetului Școlar Grăniceresc (1880-1884), vicepreședinte al Despărțământului Făgăraș al Astrei.

Prima sa lucrare tipărită este un Cuvânt scolastic, apărută în ziarul Universul (1848). A mai colaborat la Foaie pentru minte, inimă și literatură, Concordia, Albina, Telegraful român, Federațiunea, Gazeta Transilvaniei, Familia, Transilvania.

NOTĂ: Unele surse dau ca an al naşterii sale 1817.

 

 

 

 

 

 

1838: In Rusia,  ţarul aprobă hotărîrea Consiliului de Miniştri care  permitea evreilor posesori de  diplome de medic obţinute la  universităţile din ţară, să se angajeze ca medici în serviciul de stat, în guberniile Novorossia  şi în Basarabia.

 

 

 

 

 

 

 1857: Deputaţii din Adunarea Ad- hoc a Moldovei, în frunte cu Ion Roată, depun o jalbă pe biroul Adunării cerînd, printre altele, desfiinţarea  birului “boierescului“.

 

 

 

 

 

Foto: Țăranul Ion Roată (n. 1806 în satul Câmpuri, Vrancea – d. 20 februarie 1882  în satul Gura Văii, Vrancea).

 

 

 

 

 1872: A murit Alexandru Hâjdeu (Hasdeu), cărturar şi scriitor, tatăl scriitorului Bogdan Petriceicu-Hasdeu, militant pentru cauza românilor basarabeni, membru fondator al Societăţii Academice Române din 1866.

 

 

 

 

 

 

 

 

 

  

 

 

 

Alexandru Hâjdeu s-a născut la 30 noiembrie 1811 în satul Miziurineţ, regiunea Ternopol, azi in Ucraina; ulterior familia s-a statornicit la moşia strămoşească de la Cristineşti, judeţul Hotin. 

Şi-a făcut studiile la pensionul pentru copii de nobili de pe lângă Seminarul teologic din Chişinău (1822-1828), apoi la facultatea de drept a Universităţii din Harcov (1829-1832). După propriile mărturisiri a audiat cursuri şi la universităţile din Munchen şi Haidelberg.

În anii 1836-1840 a fost efor al şcolii judeţene şi al celei lancasteriene din Hotin, străduindu-se să extindă cercul disciplinelor predate în şcoală, să îmbunătăţească condiţiile pentru desfăşurarea procesului instructiv. Aici a rostit renumitele sale discursuri „Amintire despre vechea glorie a Moldovei” (1937) şi „Suvenire de cele trecute, idee de cele de faţă şi arătare de cele viitoare ale Moldovei” (1840). 

Ulterior a predat limba şi literatura rusă, logica, statistica şi alte discipline la gimnaziile din Vinniţa (1840-1842) şi Kameneţ-Podolsk (1842-1843). În anul 1843 abandonează învăţământul, practicând până la finele vieţii sale, avocatura.

A tradus şi a publicat în revistele ruse „Vestnic Evropî”, „Telescop” şi „Molva” o serie de cântece populare mol­doveneşti şi valahe, însoţându-le cu bogate comentarii de ordin istorico-literar şi etnografic. Lui îi aparţine prioritatea în propa­garea folclorului moldovenesc în presa rusă.
O sursă valoroasă referitoare la viaţa spirituală din Basa­rabia anilor 20-30 ai secolului al XlX-lea prezintă lucrarea „Literaţii basarabeni” (1835), care conţine informaţii inedite sau puţin cunoscute despre C.Stamati, A. Donici, la. Ghinculov (I. Hâncu) şi alţi autori, precum şi succinte caracterizări ale scrierilor lor.

Erudiţia enciclopedică şi interesele ştiinţifice variate ale lui A. Hajdeu i-au permis iui C.Stamati să-l considere drept „un alt Cantemir”.
La 23 aprilie 1866 a fost desemnat ca membru fondator al Academiei Române, ulterior, în 1869, fiind ales membru de onoare.

 

 

 

 

 

1877: Armata română cucerește  complet reduta otomană de la Rahova.

 

 

 

 

 

1883: S-a născut la Focșani, Marin Simionescu-Râmniceanu, filosof, istoric de artă, critic literar.

S-a ocupat de istoria artei, de arhitectura bizantină şi de urbanism.

A fost membru corespondent al Academiei Române din 1919; ( d. 25 martie 1964, Focșani .

 

 

 

 

 

 

1897: S-a născut Basil (Vasile) Munteanu, comparatist, critic şi istoric literar, fost redactor responsabil al revistei „Revue de littérature comparée” si membru corespondent al Academiei Române din 1939.

A publicat, la Paris, o „Panoramă a literaturii române contemporane” pentru străinătate; (m. 1972).

 

 

 

 

 

 

1899: S-a născut Gheorghe Ştefan, istoric şi arheolog, membru corespondent al Academiei Române;  (m. 29 februarie 1980).

 

 

 

1908: S-a născut la Hârlău, judeţul Iaşi, criticul literar Lucian Boz, eseist, poet, traducător şi ziarist.

 

 

 

 

 

 

 

 

A urmat Facultatea de Drept a Universităţii din Bucureşti, iar mai târziu cursuri de drept economic la Paris (neterminate, din cauza ocupaţiei germane). A debutat în revista „Premiera”, cu un medalion Walt Whitman (1927). În 1932-1933 editează revista „Ulise” (din care apar patru numere). Colaborează la „Facla”, „Tiparniţa literară”, „Capricorn”, „Mişcarea”, „unu”, „Contimporanul” (secretar de redacţie), „Zodiac”, „Discobolul”, „Adevărul”, „Dimineaţa” (la ultimele două fiind şi redactor), „Jurnalul”, „Viaţa românească” şi la parizienele „Excelsior” şi „Dimanche illustree”. A mai semnat şi Vasile Cernat.

În volum, debutează cu Eminescu. Încercare critică (1932). În decembrie 1937 pleacă la Paris, iar in 1939 este corespondent la Paris al „Jurnalului” lui Teodorescu-Branişte şi face, totodată, cronică diplomatică şi pentru agenţia americană United Press în Franţa.

A fost membru activ al Rezistenţei franceze, va fi internat, în 1944, în lagărul de la Drancy (Paris); în 1945 revine în România, iar în 1951 pleacă în Australia şi se stabileşte la Sydney (m. 2003, Sydney, Australia). NOTĂ: Alte surse dau ca an al naşterii 1909.

 

 

 

 

1918 (9/22 noiembrie): Consiliul Naţional Român Central din Transilvania, cere ultimativ  Guvernului ungar să-i recunoască puterea deplină asupra teritoriului Transilvaniei.

 

 

 

 

 

1918: S-a născut (la Turia, Grecia) poetul şi prozatorul aromân Teohar Mihadaş, fost deţinut politic anticomunist  între anii 1949 şi 1956; (m. 29 noiembrie 1996, Cluj).

 

 

 

 

 

 

 

 

 

A urmat cursurile Facultății de Litere și Filosofie a Universității București, pe care a absolvit-o în 1943.

A participat la luptele din zona Gurahonțului în toamna anului 1944. In 1948 a fost arestat, fiind suspectat de activitate împotriva noului regim. Pentru a se întreține a efectuat până prin 1961 diferite munci sezoniere (culegător de zmeură, săpător de fântâni, paznic etc.) în zona Bistrița, iar ulterior a lucrat la Cluj ca muncitor, om de serviciu, ș.a.m.d.

În 1964 a fost numit secretar literar girant la Teatrul Național din Cluj, iar între 1970 și 1973 a fost redactor-șef la revista Tribuna.

Din cauza opiniilor sale, a fost persecutat de către autoritățile comuniste, fiind încarcerat timp de 7 ani. A fost unul dintre cei care au semnat a treia scrisoare deschisă a Doinei Cornea către Nicolae Ceaușescu împotriva sistematizării satelor  inceputa de regimul ceausist.

A fost distins cu Premiul Asociației Scriitorilor din Cluj-Napoca, in 1975.

 

 

 

 

 

 

 

1928: În România, apare primul număr al revistei “Radiofonia”, publicaţie oficială a Societăţii de Difuziune Radiotelefonică din România .

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

Emisia inaugurală a Radioului românesc a avut loc cu câteva zile mai înainte, la 1 noiembrie.

 

 

 

 

 

 

 

1933: S-a nascut (în  localitatea Tarutin din Basarabia) regizorul Lucian Pintilie, personalitate de marcă și personaj singular în peisajul teatrului și cinematografului românesc contemporan.

 

 

 

 

 

 

 

1942: S-a născut teatrologul Michaela Tonitza Iordache, profesor, din 1967, la Universitatea Naţională de Artă Teatrală şi Cinematografică „I. L. Caragiale” şi director al Teatrului „Ţăndărică” din Bucureşti (1986-1999).

A fost  nepoata pictorului Nicolae Toniza şi soţia actorului Ştefan Iordache; (m. 13 martie 2010).

 

 

 

 

 

 

Foto: Michaela Tonitza si  marele actor Ştefan Iordache, sotul sau.

 

 

Michaela Tonitza Iordache a fost unul dintre intemeietorii catedrei de de teatrologie de UNATC, a fost profesoara de teatrologie, bursier Herder, fiind una dintre cele mai bune cadre didactice. S-a facut remarcata inca de la inceputul carierei prin realizarile sale in plan profesional, atat in tara cat si in strainatate.

 

 

 

 

 

 

1947: S-a născut Monica Pillat, prozatoare și poetă, fiica lui Dinu Pillat, nepoata scriitorului şi poetului Ion Pillat şi a pictoriţei Maria Pillat Brates.

 

 

 

 

 

 

1961: România  a devenit membra a Organizației Națiunilor Unite pentru Alimentație și Agricultură (FAO), instituţie specializată a ONU, creată la 16 octombrie 1945, cu sediul la Roma).

 

 

 

 

 

 

 1977: A murit  marele actor român de etnie maghiară Györgyi Kovacs ; (n.  22 februarie 1910, la Cluj).

 

 

 

 

 

A primit titlul de Artist al Poporului. A fost distins cu Ordinul Muncii clasa III (1952) „pentru munca depusă cu ocazia «Centenarului Caragiale»

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

1986 : PF Teoctist este ales ales Arhiepiscop al Bucureştilor, Mitropolit al Ungro-Vlahiei şi Patriarh al Bisericii Ortodoxe Române.

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

După moartea Patriarhului Iustin Moisescu la 31 iulie 1986, IPS Mitropolit Teoctist a devenit locțiitor de patriarh. La 9 noiembrie 1986 este ales în urma votului Colegiului Electoral Bisericesc ca arhiepiscop al Bucureștilor, mitropolit al Ungrovlahiei și patriarh al Bisericii Ortodoxe Române, fiind întronizat la 16 noiembrie 1986 în Catedrala Patriarhală din București de către mitropoliții țării, Antonie al Transilvaniei, Nestor al Olteniei și Nicolae al Banatului, în prezența membrilor Sfântului Sinod, a patriarhilor Ierusalimului și Bulgariei, a reprezentanților tuturor Bisericilor Ortodoxe, ai Bisericii Romano-Catolice, ai Bisericilor Protestante și a reprezentanților forurilor de Stat.

 

 

 

 

1986: A murit renumita soprană română Teodora Lucaciu.

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

S-a născut la Vulcan, în 1926 și era  strănepoata preotului Vasile Lucaciu, rămas în istorie pentru contribuţia sa la Unirea din 1918 şi supranumit „Leul din Siseşti”.

Când a auzit vocea hunedorencei, o comisie specială de depistare a talentelor a dus-o din Valea Jiului la Bucureşti. Curând, Teodora Lucaciu a absolvit Conservatorul „Ciprian Porumbescu”, la clasa de operă, cu media 10 la toate disciplinele.

După absolvire,  s-a angajat prim-solistă la Opera Română din Capitală. A cântat şi la Opera din Timişoara. Parteneri pe scenă i-au fost Nicolae Herlea, David Ohanesian, Ludovic Spiess, Ion Dacian, Dan Iordăchescu. A avut şansa integrării într-un mediu cultural în care se regăseau nume ca Cella Delavrancea, Tudor Arghezi, Corneliu Baba, Geo Bogza, Zaharia Stancu, Petru Dumitriu şi Arta Florescu. Turneele în străinătate au făcut ca numele Teodorei Lucaciu să fie pomenit adesea în presa internaţională de specialitate.

În 1977, directorul Conservatorului Naţional „Bustastamente Celli” din Machala, Edgar Palacios, a invitat-o pe româncă să concerteze în Ecuador, la Loja. De atunci, soprana n-a mai apărut niciodată pe o scenă din patria ei. Vizita Bucureştiul în fiecare an, dar numai pentru câteva săptămâni. S-a stabilit la Machala, capitala provinciei El Oro, unde a înfiinţat Institutul de Muzică „W.A. Mozart”, şi a predat aici lecţii de canto, pian şi istoria muzicii.

Teodora Lucaciu a murit în 1986, la nouă ani după ce a părăsit România şi la câteva minute după ce a coborât de pe scenă. Un infarct i-a pus capăt vieţii cu nouă zile înainte de-a împlini 60 de ani. Ministerul Culturii din Ecuador a decis ca Institutul de Muzică înfiinţat de românca din Valea Jiului să poarte numele celebrei soprane, în amintirea a tot ce a însemnat pentru cultură artista hunedoreană. 

Aproape toată familia Teodorei Lucaciu şi-a legat numele de muzică. Unul dintre fraţii artistei, Vasile Lucaciu (foto), a fost pianist şi compozitor.

Tot el a dirijat şi prima orchestră simfonică înfiinţată la Petroşani, în 1956. Un alt frate, Kato, a fost un maestru al violoncelului, dar a renunţat la spectacole după ce s-a înscris la Facultatea de Agronomie.

Astăzi, două şcoli din Valea Jiului poartă numele Teodorei Lucaciu. La fel şi o stradă din Petroşani.  

Cu toate acestea, aproape nimeni nu-şi mai aminteşte de ea. Chiar şi rudele apropiate îi cunosc prea puţin viaţa.

 

 

 

 

 

 

 

1999: A încetat din viaţă etnologul şi scriitorul Romulus Vulcănescu, membru de onoare al Academiei Române; (n. 23 februarie 1912).

 

 

 

 

 

 

2008:  Dosarul privind crimele şi abuzurile Securităţii în fosta Românie „socialista”, în care erau reclamaţi 67 de foşti activişti de partid, psihiatri şi angajaţi ai Securităţii, Miliţiei şi Procuraturii, a fost închis de Parchetul instanţei supreme, care a motivat că a intervenit prescripţia faptelor.

 

 

 

 

 

 

 

 

2012: A decedat la vârsta de 83 de ani,popularul actor roman Iurie Darie.

S-a născut la 14 martie 1929 în Vadul Rascov, in județul  Soroca din Bararabia (Romania).

A jucat în peste 40 de producţii cinematografice şi a colaborat cu unii dintre cei mai importanţi regizori români ai secolului trecut: Ion Popescu Gopo, Mircea Drăgan, Sergiu Nicolaescu, Gheorghe Vitanidis.

  A debutat în cinematografie, în 1953, în „Nepoţii gornistului” – în regia lui Dinu Negreanu, avându-i alături pe Marga Barbu şi pe Liviu Ciulei.

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

Iurie Darie a jucat în numeroase filme:  „S-a furat o bombă” (1961), „Dragoste la zero grade” (1964), „Atunci i-am condamnat pe toţi la moarte” (1971), „Fraţii Jderi” (1974), „Ringul” (1983), „În fiecare zi mi-e dor de tine” (1987), „Zâmbet de soare” (1987), „Oglinda” (1993), „Punctul zero” (1996), „Triunghiul morţii” (1999).

Actorul Iurie Maximciuc Darie a fost decorat la 30 mai 2002 cu Ordinul national Serviciul Credincios în grad de Cavaler, alături de alți actori, „pentru prestigioasa cariera artistică și talentul deosebit prin care au dat viață personajelor interpretate în filme, dar și pe scenă, cu prilejul celebrării unui veac de film românesc”.

 

 

 

 

 

 

 

 

2013: A decedat  artistul plastic român Nicolas Ciuchindel, specializat în orologeria de lux.

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

S-a afirmat în marea lume a designului parizian, lucrând  pentru clienti precum Cartier, Van Cleef & Arpeels, Graaf, Warner Bros, Yves Saint-Laurent, Dior si Swarovski.

Cea mai norocoasă casă de mode la care s-a oprit Nicolas a fost Coco Chanel, unde a creat aproape două decenii.

 

 

 

 

 

 

 

 

 

CITIȚI ȘI : 

 

https://cersipamantromanesc.wordpress.com/2015/11/09/o-istorie-a-zilei-de-9-noiembrie-video-4/

 

 

 

 

 

 

 

 

 

Bibliografie (surse) :

 

 

 

1. Acad. Dan Berindei, Istoria românilor, cronologie, editura Cartex, Bucureşti 2008;

2. Dinu Poştarencu, O istorie a Basarabiei în date şi documente 1812-1940, Editura Cartier Istoric ;

3. e.maramures.ro ;

4. Wikipedia.ro.;

5. mediafax.ro ;

6. Enciclopedia Romaniei.ro ;

7.  rador.ro/calendarul- evenimentelor;

8.  Istoria md.;

9. istoriculzilei.blogspot.ro;

 

Publicitate