CER SI PAMANT ROMANESC

Cuvant despre noi, romanii

Arad, din 5/18 noiembrie 1918 – Manifestul Marelui Sfat al Naţiunii Române din Ungaria şi Transilvania


In 1918, la începutul lunii noiembrie, Consiliul Naţional Român Central Român (organism politic care grupa reprezentanţi ai Partidului Naţional Român şi ai socialiştilor) şi-a mutat sediul de la Budapesta la Arad.

Tot în această perioadă, au loc tratative româno-maghiare, finalizate cu un eşec. Asta, pentru că partea maghiară a venit cu propunertea ca Transilvania să rămână în continuare în cadrul Ungariei, sub forma unui guvernământ autonom, reprezentat în guvernul maghiar.

Cu alte cuvinte, partea ungară nu dorea să renunţe la utopia Ungariei Mari, la veleităţile sale de „naţiune istorică“.

Manifestul declara ferm voinţa românilor „de a se constitui în stat liber si independent spre a-şi putea pune forţele în serviciul culturii şi al libertăţii omeneşti”.

„Naţiunea română din Ungaria şi Transilvaniase arăta în acest Manifestnu admite mistificarea îndreptăţirii pretenţiunilor sale prin stările produse de încercările seculare pentru nimicirea ei, protestează împotriva revendicărilor maghiare asupra teritoriului românesc, care de la descălecarea împăratului Traian şi până astăzi a fost muncit cu braţele noastre şi îngrăşat cu sângele nostru”.  

„Sub nici-o condiţiune, naţiunea română nu mai voieşte să trăiască în legătură de stat cu naţiunea maghiară, ci este hotărâtă a-şi înfiinţa pe teritoriul locuit de dânsa statul sau liber si independent”. De asemenea, se sublinia că „naţiunea română din Ungaria şi Transilvania va fi una de aici înainte în veci, cu întreg neamul românesc”.

Acest lucru exprima hotărârea nestrămutată de înfăptuire a Marii Uniri de la 1 Decembrie 1918. Afirmând năzuinţele naţiunii române spre unitate şi libertate naţională, manifestul cerea sprijinul lumii civilizate în înfăptuirea acestui deziderat. „Oricum ar decide puterile lumiise arăta în acelaşi documentnaţiunea română este hotărâtă a pieri mai bine, decât a suferi mai departe sclavia şi atârnarea.

 

 

Manifestul de la Arad, din 5/18 noiembrie 1918, al Marelui Sfat al Naţiunii Române din Ungaria şi Transilvania

 

„Naţiunea româna din Ungaria şi Transilvania ţinută de veacuri în robie trupească şi sufletească de către clasa stăpânitoare a poporului maghiar, eliberată acum din sclavie prin strălucita învingere a armelor, cari s-au luptat pentru drepturile civilizaţiei umane împotriva principiului barbar al opresiunii naţionale şi de clasă, înaintea guvernului opresorilor de până aci a declarat voinţa sa de a constitui un stat liber şi independent spre a-şi putea valida nelimitat forţele sale în serviciul culturii şi al libertăţii românesti.

Guvernul opresorilor de până aci a denegat adeziunea sa la această hotărâre a naţiunii române şi în faţa dreptului firesc al fiecărei naţiuni de a fi stăpână asupra sa şi a teritoriului locuit de dânsa, guvernul opresorilor opune forţa brutală a statului oprimator.

De veacuri clasa oprimatoare a poporului maghiar a sfâşiat trupul naţiunii noastre prin icuri străine, iar de la înfăptuirea constituţionalismului fals din 1867 scopul nemărturisit al politicii de guvernământ în statul ungar a fost desfiinţarea noastră naţională.

Prin colonizări fără rost pe pământul strămoşilor noştri, prin maghiarizarea necruţătoare a tuturor acelor Români, care au fost nevoiţi să aibă raporturi mai nemijlocite cu stăpânirea maghiară, prin invadarea pe teritoriul românesc a sutelor de mii de slujbaşi publici maghiari, prin împiedicarea poporului nostru de a-şi mulţumi însuşi trebuinţele sale industriale, s-au maghiarizat oraşele, şi s-a împestriţat etniceşte teritoriul locuit de naţiunea româna prin mijloace artificiale şi în scopul barbar al nimiciri noastre.

Această stare de lucruri, produsă prin opresiune şi fărădelege, acum guvernul maghiar o invoca de justificare a opunerii sale la hotărârea naţiunii române de a-şi întemeia pe pământul său strămoşesc statul său liber şi independent.

Starea produsă prin crima desăvârşită până aci împotriva libertăţii noastre naţionale, acum se prezintă ca o justificare a noului atentat, ce se intenţionează împotriva existentei noastre.

Ar trebui să ne luăm dreptul nostru cu forţa, dar oricât de hotărâţi suntem şi jertfim viaţa pentru liberarea naţională în ziua când sărbătorim învingerea civilizaţiunii asupra barbariei, şi aşteptăm legiferarea internaţională, care va înlocui forţa brutală prin dreptate şi va înlătura pretutindeni urmările stăpânirilor neomeneşti, naţiunea română se abţine de la mijloacele barbare la regulare raporturilor dintre popoare, ci iată protestează înaintea lumii întregi împotriva fărădelegii guvernului maghiar, care şi acum încearcă a supune naţiunea română dominaţiei străine şi o împiedică de la constituirea sa în stat liber şi independent.

Naţiunea româna din Ungaria şi Ardeal nu doreşte să stăpânească asupra altor terenuri. Lipsită cu desăvârşire de orice clasă istorică stăpânitoare, naţiunea română prin fiinţa sa însăşi este întruparea democraţiei cele mai desăvârşite.

Pe teritoriul său strămoşesc naţiunea româna este gata a asigura fiecărui popor deplină libertate naţională şi organizarea sa în stat liber şi independent o va întocmi pe temeiurile democraţiei care va asigura tuturor indivizilor aflători pe teritoriul său egalitatea condiţiunilor de viaţă, unicul mijloc al desăvârşirii româneşti.

Naţiunea română din Ungaria şi Transilvania însă nu admite mistificarea pretenţiunilor sale prin stările produse de încercările seculare pentru nimicirea ei, protestează împotriva revendicărilor maghiare asupra teritoriului românesc, care de la descălicarea împăratului Traian şi până acum a fost muncit de braţele noastre şi îngrăşat cu sângele nostru şi cu nici o condiţiune nu mai voieşte să trăiască în legătură de stat cu naţiunea maghiară, ci este hotărâtă a-şi înfiinţa pe teritoriul locuit de dânsa statul său liber şi independent.

Anunţând popoarelor lumii această voinţă şi hotărâre a sa naţiunea română din Ungaria şi Transilvania invocă pe seama sa sprijinul lumii civilizate şi geniul libertăţii omeneşti, că din ceasul acesta oricum ar decide puterile lumii este hotărâtă a pieri mai bine, decât a suferi mai departe sclavia.

Naţiunea română din Ungaria şi Transilvania speră şi aşteaptă, că în năzuinţa ei pentru libertate o va ajuta întreg neamul românesc, cu care una voim a fii de aici înainte în veci .

Marele Sfat al Naţiunii Române din Ungaria şi Transilvania

Secretar, Preşedinte

Dr. Gh. Crişan, Dr. Ştefan C. Pop „

În vederea consultării ample a fraţilor de peste Carpaţi şi a sincronizării acţiunilor puse în slujba cauzei Unirii, în prima jumătate a lunii noiembrie 1918 Consiliul Naţional Român Central a trimis la laşi pe profesorul de teologie Nicolae Bălan de la Sibiu, viitorul mitropolit al Ardealului, pentru a informa guvernul român despre situaţia politică generală din Transilvania şi mai ales despre stadiul mişcării de autodeterminare şi unitate naţională.

Din capitala Moldovei, după lungi conciliabule cu guvernul condus de I.I.C. Brătianu, profesorul Nicolae Bălan a trimis o scrisoare lui Vasile Goldiş, pe care-1 sfătuia să «convoace neîntârziat o adunare naţionala româneasca la Alba Iulia, care să hotărască democratic, plebiscitar în legătură cu voinţa neclintită a întregii naţiuni privind Unirea Transilvaniei cu România».

Sugestia era în deplină concordanţă cu proiectele conducătorilor mişcării naţionale a românilor din Transilvania.

La 20 noiembrie 1918 a fost dat publicităţii textul convocării Adunării de la Alba Iulia, în care se sublinia hotărârea naţiunii române din Transilvania şi Ungaria de a-şi spune cuvântul asupra sorţii sale.

  În document  apar următoarele idei forţă: „Istoria ne cheamă la fapte mari,.. Ne-am trezit din somnul de moarte şi vrem să trăim alături de celelalte naţiuni ale lumii, liberi şi independenţi, în numele dreptăţii eterne şi al principiului liberei dispoziţiuni a naţiunilor, principiu consacrat acum prin evoluţiunea istoriei, naţiunea română din Ungaria şi Transilvania are să-şi spună cuvântul său hotărâtor asupra sorţii sale si acest cuvânt va fi respectat de lumea întreagă”, se arată în ca Apelul îşi exprima convingerea că la această istorică adunare vor participa, în afara reprezentanţilor aleşi, „toate păturile sociale ale naţiunii noastre…, unde se va hotărî soarta neamului nostru, pentru vecie, se va prezenta însuşi poporul românesc în număr vrednic de cauza mare şi sfântă”, se spune în document. Textul convocării stabilea componenţa Adunării Naţionale în următoarea structură:

„1228 de delegaţi în total, din care un număr de 600 aleşi de circumscripţiile electorale prin vot universal (câte 5 din fiecare circumscripţie), restul fiind delegaţi de drept care reprezentau confesiuni, instituţii, asociaţii, profesii etc. în majoritatea lor, cei 628 de delegaţi de drept făceau parte din rândurile burgheziei naţionale, ale intelectualităţii, ale micii burghezii; un număr de 58 de delegaţi erau reprezentanţi ai asociaţiilor de meseriaşi, iar 18 delegaţi reprezentau organizaţiile socialiştilor români.

Reprezentanţii ţărănimii erau aleşi prin circumscripţiile electorale“, se arăta în document.

Publicată în ziua de 21 noiembrie în ziarul «Românul» şi reluată apoi de întreaga presă românească .

Încă un moment în care ardelenii au scris istorie: 18 noiembrie 1918. „Naţiunea română din Ungaria şi Transilvania va fi una cu întreg neamul românesc”

 

 

 

 

Una din fotografiile document cu participanţii la Adunarea de la Alba Iulia, din 1 Decembrie 1918/Sursa foto: Muzeul Naţional al Unirii.

 

 

Surse: foaienationala.ro/manifestul-de-la-arad-din-518-noiembrie-1918 redescoperaistoria.ro/; adevarul.ro/locale/alba-iulia/Inca-moment-ardelenii-scris-istorie-16-noiembrie-1918; 

04/11/2016 - Posted by | ISTORIE ROMANEASCA | , , ,

Niciun comentariu până acum.

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile despre tine sau dă clic pe un icon pentru autentificare:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s

%d blogeri au apreciat asta: