CER SI PAMANT ROMANESC

Cuvant despre noi, romanii

Ziua de 1 noiembrie în Istoria Românilor


 

 

 

 

 

 

 

 

1 noiembrie, istoricul zilei

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

1599: Mihai Viteazul isi face ntrarea triumfală în Alba Iulia după victoria asupra lui Andrei Bathory la Şelimbăr si primeste cheile fortăreţei de la episcopul Demetrius Napragy.

 

 

 

 

 

 

 

 

Întreg teritoriul Transilvaniei a trecut sub autoritatea sa, înfăptuindu-se astfel, unirea  politică a acestor teritorii  româneşti.

 

 

 

 

 

 

1770: S-a nascut  Constantin Diaconovici – Loga, cărturar român latinist, cunoscut mai ales prin „Gramatica românească pentru îndreptarea tinerilor” (1822), meritorie încercare de sistematizare a noţiunilor şi de creare a unei terminologii gramaticale româneşti ; (d. 12 noiembrie  1850).

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

Din opera sa au mai rămas în manuscris o serie de scrieri cu caracter istorico-religios, precum şi o „Istorie a românilor, dela zidirea Romei, până la înjugarea Ţarigradului de Turci”.

Constantin Diaconovici-Loga a rămas în conştiinţa bănăţenilor un simbol al emancipării culturale a românilor din Banat.

 

 

 

 

 

 

1784: Răscoala a ţăranilor iobagi din Transilvania condusă de Horea, Cloşca şi Crişan.

În ziua de 28 octombrie 1784, la târgul săptămânal din Brad,  Crisan a venit cu vestea că Horea a adus noi porunci de la împărat, pe care le va comunica în duminica viitoare (31 octombrie 1784), la biserica din Mesteacan, îndemnând pe iobagi ca în acea zi să vină cât mai mulți, sau cel puțin 4-5 din fiecare sat.

Duminică se întruniră circa 500- 600 de țărani iobagi, iar Crișan le arătă o cruce aurită, susținând că a fost primită de Horea de la împărat ca semn că este împuternicit să îndrume pe iobagi să-și hotărască singuri soarta de a rămâne în continuare iobagi sau de a se înscrie grăniceri în regimentele împărătești. Iobagii, la îndemnul lui Crișan, se hotărâră să plece la Alba Iulia  pentru a se pune în slujba împăratului.

Oamenii au pornit  spre Alba Iulia peste munte, ocolind orașul Brad, ca să nu fie opriți de trupele  nobililor maghiari, și au înnoptat  în satul Curechiu.

În timpul nopții  au fost atacați de trupele de husari, pe care însă le-au  învingsși le-au  dezarmat.

Câţiva slujbaşi ai nobililor din Brad şi  Baia de Cris au încercat în seara zilei de 1 noiembrie să îi oprească, dar au fost ucişi de răsculaţi.

Confruntarile armate izbucnite in noapte de 31 octombrie  spre 1 noiembrie 1784, s-au întins cu repeziciune în toată Transilvania. În mai puţin de două săptămâni răscoala cuprinsese comitatele de pe actuala suprafaţă a judeţelor Alba, Arad, Hunedoara, Cluj, Mureş şi Sălaj si a pus în discuție statutul de tolerați în Transilvania al românilor, ceea ce i-a conferit și un caracter național .

Cea mai violentă manifestare a răscoalei a avut loc în judeţele Hunedoara şi Alba, unde aceasta izbucnise şi de unde îşi aveau originea şi conducătorii răscoalei.

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

Revolta  s-a încheiat la sfârșitul lui decembrie 1784, când au fost capturați Horea și Cloșca de către autorități.

 Ţăranii iobagi răsculaţi  au atacat curtile nobiliare de la Criscior ucigand 17 persoane. De aici o parte din răsculaţi s-a  îndreaptat spre Mihăileni, iar alta spre Brad. In curand flacara revoltei a cuprins cea mai mare parte a Transilvaniei.

Pentru a-l prinde pe Horea, nobilii au pus pe capul lui un premiu de 300 de galbeni.

Prin trădare, la 27 decembrie 1784, Horea și Cloșca au fost prinși în pădurea Scorușetului din Muntii Gilaului. În 30 ianuarie 1785 a căzut prizonier și Crișan.

Crișan s-a spânzurat în închisoare, iar Horea și Cloșca au fost supuși celei mai grele pedepse prevăzută de Codex Theresianum, prin frângerea cu roată. În ziua de 28 februarie, orele 9:00, a început procesiunea execuției.

Horea și Cloșca au fost transportați în două care separate, având alături până în momentul execuției pe preotul Rațiu din Maierii Bălgradului. Pe Dealul Furcilor (astăzi Dealul lui Horea), în jurul podiumului amenajat, au fost aduși cu forța între 2500-3000 de iobagi români, câte trei tineri și trei bătrâni, din peste 400 de sate din cele patru comitate apropiate, unde s-au desfășurat principalele evenimente ale răscoalei.

Execuția prin tragere pe roata  s-a desfășurat după un ritual dinainte stabilit. Mai întâi a fost executat Cloșca care a primit 20 de lovituri, în timp ce Horea asista în picioare. A urmat Horea, căruia i-au dat 4 lovituri prin care i-au zdrobit picioarele, apoi călăul, un țigan pe nume Grancea Rakoczi din Alba Iulia, i-a zdrobit pieptul și după alte 8-9 lovituri și-a dat sufletul.

Conform sentinței, organele interne au fost îngropate pe Dealul Furcilor, iar corpurile le-au fost tăiate în 4 părți și puse în țeapă în cele mai importante localități din comitatele Alba și Hunedoara pentru intimidarea poporului. Corpul lui Crișan a fost pangarit în acelasi fel.

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

1823: S-a nascut  Lascăr Catargiu, om politic conservator român, fost prim-ministru al Principatelor Unite şi al Regatului României ; (d. 30 martie 1899).

 

 

 

 

 

Fişier:Lascăr Catargiu.jpg

 

 

 

A fost prim-ministru în mai multe rânduri (1866, 1871-1876, 1889, 1891-1895) si unul dintre liderii coaliţiei în urma căreia a fost detronat domnitorul Al. I. Cuza.

Sfetnic al regelui Carol I, a impus Partidul Conservator pe scena politică românească.

 

 

 

 

 

 

 

1834: A fost înfiinţată, la Iasi, in cadrul Manastirii Barboi, prima şcoală de fete de la noi din ţară – “Institutul pentru educaţia fetelor”.

 

 

 

 

 

 

Fondatorul acestei instituţii a fost carturarul Gheorghe Asachi.

 

 

 

 

 

1835: A apărut  la Bucureşti (pană în decembrie 1836) „Gazeta Teatrului Naţional”, condusă de Ion Heliade Rădulescu, prima revistă de specialitate care sprijină teatrul şi literatura dramatică în limba română.

 

 

 

 

 

1836: S-a născut Ion G. Sbierea, filolog şi folclorist; a realizat culegeri de folclor din Bucovina, ediţii de texte româneşti vechi („Codicele voroneţean”), monografii; membru fondator al Societăţii Academice Române din 1866; (m. 1916).

 

 

 

 

 

 

1864: Se reînfiinţează Conservatorul de muzică şi declamaţiune din Bucureşti, România, sub conducerea lui Alexandru Flechtenmacher, intre anii  1864-1869. Acest compozitor, violonist, dirijor și pedagog  venit de la Iaşi va înainta ministerului, în 1863, un memoriu ce conţinea o analiză temeinică a încercărilor din ultimele trei decenii pentru înfiriparea formelor de instruire muzicală, demonstrând convingător că perpetuarea nesiguranţei, a lipsei bazei materiale şi ştiinţifice nu mai putea fi tolerată .

În fapt, Alexandru Flechtenmacher îşi dorea în Bucureşti o şcoală naţională modernă de cultură – teatrală şi muzicală – organizată după principiile instituţiilor europene din acele vremuri.

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 Alexandru Adolf Flechtenmacher (n. 23 decembrie 1823, Iași – d. 28 ianuarie 1898, București) a fost un compozitor, violonist, dirijor și pedagog, autorul muzicii pentru Hora Unirii.

 

 

 

 

 

 

 

 

Intemeiat prin decret domnesc, Conservatorul de muzică şi declamaţiune din Bucureşti, facea parte din instituţiile noului stat român si  includea două şcoli principale de artă: Institutul de muzică vocală şi Şcoala de muzică instrumentală.

A avut  filiale iniţial şi la Iaşi, Clasă de muzică de cameră (din 1900) şi de compoziţie (1905).

 

 

 

 

 

1881 (1/13 noiembrie): Se înfiinţa Facultatea de Teologie din Bucureşti.

 

 

 

 

 

 

 

 

Primul sau decan (1881-1882) a fost profesorul de teologie Barbu Constantinescu (1839-1891).

 

 

 

 

 

 1884: Intră în funcţiune la Timişoara prima centrală de curent electric, una dintre primele de acest fel în Europa, pentru iluminatul public electric. Apoi apar centralele de la Caransebeş (1887), la Craiova şi Sibiu (1896), la Brăila şi Arad (1897), iar la Sinaia se pune în funcţiune în 1898 o microcentrală, care furnizează curent electric necesar iluminatului oraşului şi Castelului Peleş, iar la Iaşi (1899) se dă în exploatare o centrală cu trei grupuri electrogene de cîte 285 kW fiecare.

 

 

 

 

 

 

1884: Are loc instalarea primei linii telefonice de stat din România. Linia telefonică făcea legătura dintre Ministerul de Interne şi Poşta Centrală.

 

 

 

 

 

 

1900: S-a născut entomologul Mihail Andrei Ionescu, autorul unor valoroase contribuţii la cunoaşterea faunei şi a ecologiei insectelor din România, membru corespondent al Academiei Române din 1955; (m. 1988).

 

 1903: S-a născut medicul Aurel Moga,cercetător în domeniul bolilor cardiovasculare şi al reumatismului si autor al unor cercetări epidemiologice privind bolile netransmisibile,membru titular al Academiei Române din 1955; (m. 1977).

 

 

 1908: S-a născut Garabet Avakian, violonist şi profesor; (m. 1967).

 

 

 

1914: S-a născut pianista Sofia Cosma (numele la naştere: Sonia-Sofia Gurevich); născută într-o familie de evrei la graniţa dintre Letonia şi Lituania, a făcut studii de muzică la Viena.

Fugind de nazişti, a fost arestată de autorităţile sovietice, dar a supravieţuit gulagului.

La începutul anilor ‘50 ai secolului XX a venit în România pentru a se reuni cu tatăl copilului ei, un român pe care-l cunoscuse în lagărele sovietice din Kazahstan.

A fost solistă a Filarmonicii române, iar la începutul anilor ‘80 s-a stabilit în SUA, unde şi-a continuat cariera de pianistă şi profesoară; (m. 2011, în California).

 

 

 

 

1918: A murit aviatorul Ionel Nicolae Romanescu; în vara anului 1908, la hipodromul din Craiova se ridică în văzduh cu ajutorul unui planor celular, realizat sub supravegherea lui Henri Auguste, profesor de mecanică la Şcoala de Meserii din Craiova.

A fost primul zbor planat din România cu un om la bord într-un aparat mai greu decât aerul şi fără motor; (n. 1895).

 

 

 

 

 

 

 

 1920 : La Chişinău apare ziarul “Dreptatea“, organ al Partidului Naţional-Liberal din România, care de la 20 mai 1925 s-a editat săptămînal. Ziarul “Dreptatea” şi-a încetat activitatea în iunie 1925, reîncepînd activitatea cu 29 ianuarie 1927.

 

 

 

 

 

 

 1922: Are loc inaugurarea oficială a Şcolii Române din Roma, Italia. Şcoala asigură studenţilor merituoşi ai facultăţii de litere din România, un stagiu de perfecţionare de doi ani. Primul director este Vasile Pîrvan (pînă în 1927).

 

 

 

1923: S-a născut Titus Mocanu (numele real: Titus Vasile), estetician şi critic de artă; stabilit în Germania, a colaborat la emisiunile în limba română ale postului de radio „Europa Liberă”; (m. 2004).

 

 

 

 

1924: S-a născut Ovidiu Bojor, farmacist, considerat fondator al fitoterapiei moderne în România.

 

 

 

 

1924: S-a născut actriţa Raluca Zamfirescu, fiica dramaturgului George Mihail Zamfirescu şi soţia regizorului Ion Cojar; (m. 2008).

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

1925: Are loc inscăunarea primului patriarh al Bisericii Ortodoxe Române. La data de 25 februarie 1925  Scaunul Arhiepiscopal şi Mitropolitan al Ungro-Vlahiei, a fost ridicat la rangul de Scaun Patriarhal, Miron Cristea, episcop de Caransebeş, devenind, în calitatea sa de primat al României, primul patriarh al BOR.

 

 

 

 

 

 

Image result for photos Miron Cristea

 

 

 

 

 

 

Miron Cristea, pe numele de mirean Elie Cristea (n. 20 iulie 1868, Toplița d. 6 martie 1939, Cannes, Franța) a fost un publicist, filolog, politician român cu vederi antisemite[2], senator, regent (20 iulie 1927 – 8 iunie 1930) și teolog, primul patriarh al Bisericii Ortodoxe Române (1925 – 1939).

În perioada 1 februarie 1938 – 6 martie 1939, a fost prim-ministru al României. La 7 iunie 1919 a fost ales membru de onoare al Academiei Române.

 

 

 

 

 

 

 

1925: S-a născut Constantin Preda, arheolog, numismat şi istoric al Antichităţii, cu importante contribuţii în domeniul istoriei şi civilizaţiei geto-dacice, greco-romane şi în cel al numismaticii antice; (m. 2008).

 

 

 

 

 1925: S-a născut jurnalistul şi scriitorul Nicolae Stroescu – Stînişoară, fost director al Departamentului în limba română al postului Radio Europa Liberă între anii 1988-1994 (m. 2014)

 

 

 

 

 

 

 

 1928: Inaugurarea Radio Romania. A  fost efectuata prima transmisiune radiofonica a postului Radio Romania, joi, 1 noiembrie 1928, la ora 17, pe lungimea de undă de 401,6 metri, cu o putere de 0,15 kw.

Emisiunea a fost deschisă de profesorul Hurmuzescu în calitate de președinte al Consiliului de Administrație.

A urmat un program muzical, știri de presă, s-au recitat versuri, s-a transmis un buletin meteorologic, știri sportive.

 

 

 

 

 

 

 

 

În zilele următoare, emisiuni similare au fost transmise între orele 17.00 – 19.00 și 20.30 – 24.00, programul îmbogățindu-se cu noi rubrici.

 Bazele legale ale constituirii primei societăți naționale de radio din România, cu capital majoritar de stat, s-au pus la sfarsitul anului 1927.  Consiliul de Miniștri  a declarat  constituită Societatea de Difuziune Radiotelefonică din România (art.2 din Jurnalul nr. 2915/22 decembrie 1927 al Consiliului de Miniștri).

Prima Adunare generală a Societății de Difuziune Radiotelefonică a avut  loc la 17 ianuarie 1928. Societatea a fost  înregistrată oficial la tribunal în martie 1928.

1942: S-a născut soprana Silvia Voinea.

 1945: S-a născut sculptorul Pavel Bucur.

1946: S-a născut prozatorul Eugen Uricaru; între anii 2001-2003 a îndeplinit funcţia de preşedinte al Uniunii Scriitorilor din România; în anul 2003 devine director al postului de Radio România Cultural din cadrul Societăţii Române de Radiodifuziune, iar în perioada 2003 – 2004, a fost secretar de stat pentru relaţia cu Parlamentul, relaţii culturale şi cu românii din afara graniţelor în cadrul Ministerului Afacerilor Externe.

1950: S-a născut tenorul Ionel Voineag.

 

 

 

 

 

 

 

 

1955: S-a nascut la Craiova cantaretul roman de muzica usoara  Gabriel Cotabita.

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

1960: A murit arhitectul George Matei Cantacuzino, figură proeminentă a arhitecturii româneşti interbelice, cunoscut şi ca pictor, eseist, estetician şi memorialist (n. 1899, la Viena).

 

 

 

 

1961: A murit ( La Mirada, California /SUA)  poetul, jurnalistul şi traducătorul Aron Cotruş; (n. 2 ianuarie 1891, Hașag, lângă Sibiu).

 

 

 

 

 

 

Image result for photos poet Aron Cotrus

 

 

 

 

 

A studiat  la Facultatea de Litere din Viena și a făcut parte din redacția ziarelor cu caracter patriotic „Românul” (Arad) și „Gazeta Transilvaniei” (Brașov) și a avut colaborări cu reviste de cultură: „Gândirea”, „Vremea”, „Libertatea” (Orăștie), „Iconar” (Cernăuți), etc.

În timpul Primului Război Mondial a lucrat pe langă Legația României din Roma. După terminarea războiului, în 1919, s-a întors în țară a devenit ziarist în Arad, membru al Societății Scriitorilor Români și director la biblioteca Sămănatorul.

A lucrat ca atașat de presă la Roma, Varșovia, iar în timpul celui de al Doilea Război Mondial, ca secretar de presă la Madrid și Lisabona. A fost directorul publicației „Frăția de cruce” între anii 1940 și 1941.

După prăbușirea regimului antonescian se exilează ca refugiat politic în Spania și devine președintele Comunității Românilor, apoi director la revistei prolegionare „Carpații”, apărută în Madrid.

Din 1939 până în 1956 a trăit în Spania, iar în 1957 a solicitat autorităţilor americane viza de şedere în SUA, cerere rămasă nerezolvată până la moartea sa.

1967: A apărut la Bucureşti,(până în septembrie 1993), săptămânal, revista de politică externă „Lumea”   editată de Uniunea Ziariştilor din România; primul redactor-şef, George Ivaşcu,(care înlocuia traducerea revistei „Novoe Vremea”/”Timpuri Noi”, tipărită la Moscova).

 

 

 

 

 

 

Image result for revista lumea photos

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

1970: A murit Dimitrie Marmeliuc, istoric literar şi folclorist.

Opera sa cuprinde domenii variate, de la folclor la lingvistică şi de la istoria literară (vizând mai ales Antichitatea) la publicistica militantă (n. 1886).

 

 

1987: A murit la Bucuresti, istoricul şi criticul  de artă Vasile Drăguţ ; (n. 9 ianuarie 1928, Craiova).

 

 

 

 

 

Vasile-Dragut

 

 

 

 

 

A fost profesor și rector al Institutului de Arte Plastice “Nicolae Grigorescu” din București (1976-1984) și director al Institutului de Istoria Artei “George Oprescu” din București (1976-1987), de-a lungul carierei ocupând și alte numeroase funcții culturale. Este autorul unor importante lucrări științifice de artă medievală românească.

 

 

 

 

 

 

 

1989: A murit ucisa, renumita solistă română de muzică ușoară și profesoară de canto la Școala Populară de Artă din București, Mihaela Runceanu; (n. 4 mai 1955, Buzau).

 

 

 

 

 

Image result for mihaela runceanu photos

 

 

 

 

Mihaela Runceanu a fost  asasinată în garsoniera sa din București situată pe Șoseaua Mihai Bravu. Pe data de 2 noiembrie, la doar 36 de ore de la comiterea crimei, asasinul sau, Daniel Cosmin Ștefănescu a fost prins și arestat. Pe 4 noiembrie 1989 Mihaela Runceanu este înmormântată la cimitirul „Dumbrava” din Buzău.

 

 

 

 

1999: A fost reactivat, la Huși, Ansamblul Folcloric „Trandafir de la Moldova” din inițiativa actualului dirijor Valerică Petraru și a coregrafului ansamblului,Virginel Solomon.

 

 

 

 

 

 

 

 

2000: A murit dramaturgul Nicu Horodniceanu, stabilit în Israel, din 1972;(n. 1929).

 

 

 

 

 

2001: A început să emită canalul de ştiri „Realitatea TV”.

 

 

 

 

Image result for realitatea tv logo

 

România TV a fost înfiinţat când postul de televiziune Realitatea TV, sub noua conducere a lui Elan Schwartzenberg, şi-a mutat studiourile pe Şoseaua Bucureşti-Ploieşti, în clădirea Willbrook Platinum.

O parte din personalul postului de televiziune Realitatea TV a hotărât să rămână în studiourile de la Casa Presei Libere, pentru a întemeia un nou post de televiziune, pe care l-au denumit RTV. Schimbarea numelui, din RTV în România TV, a avut loc în ziua de 1 decembrie 2011.

România TV este un post de televiziune de ştiri, întemeiat la 23 octombrie 2011

 

 

 

Image result for romania tv logo

 

 

 

 

 

2007: Si-a deschis porțile publicului,  Teatrul Metropolis din București, înfiinţat la 1 ianuarie 2007, la iniţiativa actorilor George Ivaşcu şi Romeo Pop.

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

2010: A decedat fostul general Mihai Chiţac,  ministru de Interne în perioada 1989 – 1990; (n. 4 noiembrie 1928,  în comuna Suharău din judeţul Botoşani).

 

 

 

 

Image result for mihai chitac

 

 

 

Ultimii 21 de ani din viata i-au fost marcaţi de procese şi condamnări legate de  implicarea sa, ca general de armată, în reprimarea Revoluţiei din 1989 la Timişoara şi apoi, ca ministru de Interne, a demonstraţiei din Piaţa Universităţii din 1990.

După o viaţă petrecută în armată, Chiţac a murit soldat, fiind degradat de instanţa care  l-a condamnat alături de fostul general Athanasie Stănculescu, la 15 ani de închisoare în urma procesului referitor la reprimarea manifestanţilor de la Timişoara, din decembrie 1989, soldată cu 72 de morţi şi rănirea altor 253 de oameni.

Mihai Chiţac nu a stat prea mult în închisoare, beneficiind, de atunci şi până în prezent, de nu mai puţin de şase întreruperi ale executării pedepsei, toate obţinute pe considerente medicale în urma unor procese cu zeci de înfăţişări la instanţele militare bucureştene.

Bătrân şi grav bolnav, Chiţac a ajuns, in ziua de 19 septembrie, la Spitalul Militar din Capitală, în comă. Medicii au fost nevoiţi să-l trateze atât pentru mai vechile afecţiuni cardiace, deja cunoscute, dar şi pentru mai multe tumori cerebrale descoperite cu două săptămâni mai devreme, când acesta a fost internat sub pază la Spitalul Elias din Capitală, după ce a acuzat dureri de cap insuportabile.

 Tot atunci i-a fost descoperită şi o tumoră în zona gâtului, care se dovedise în urma analizelor că era benignă.

Moartea lui Chiţac lasă nelămurite multe controverse legate de faptele acestuia, iar acuzaţiile de influenţare politică a justiţiei vor rămâne şi ele, cel mai probabil, fără un răspuns clar.

El va rămâne în istorie prin celebrele cuvinte pe care, conform judecătorilor care i-au semnat condamnarea, le-a rostit în decembrie 1989, la Timişoara, înainte de a lua automatul în mână şi a trage personal în manifestanţi:

„La canaliile astea le trebuie revoluţie? Lasă că le arătăm noi revoluţie!”.

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

CITITI  SI : 

https://cersipamantromanesc.wordpress.com/2015/11/01/o-istorie-a-zilei-de-1-noiembrie-video-2/

 

 

 

 

 

 

 

 

 

Bibliografie (surse) :

 

 

 

  1. Acad. Dan Berindei, Istoria românilor, cronologie, editura Cartex, Bucureşti 2008;

  2. Dinu Poştarencu, O istorie a Basarabiei în date şi documente 1812-1940, Editura Cartier Istoric ;

  3. e.maramures.ro ;

  4. Wikipedia.ro.;

  5. mediafax.ro ;

  6. Enciclopedia Romaniei.ro ;

  7.  rador.ro/calendarul- evenimentelor;

  8.  Istoria md.;

  9. istoriculzilei.blogspot.ro;

  10. http://www.gandul.info/

 

01/11/2016 - Posted by | ISTORIE ROMANEASCA | , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , ,

Niciun comentariu până acum.

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile despre tine sau dă clic pe un icon pentru autentificare:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s

%d blogeri au apreciat asta: