CER SI PAMANT ROMANESC

Cuvant despre noi, romanii

Ziua de 26 octombrie în Istoria Românilor


 

 

 

 

 

 

 

26 octombrie, istoricul zilei

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

306: Martiriul Sfantului Mare Mucenic Dimitrie , izvorâtorul de Mir

Sfântul Dumitru de la Tesalonic / Salonic, a fost un martir creștin, sfânt militar , care a trăit în vremea împăraților Maximian si Diocletian  în cetatea Tesalonic din Imperiul Bizantin, astazi in Grecia.

Este venerat ca fiind unul dintre cei mai mari sfinți militari, atât în Biserica Ortodoxă, cât și în Biserica Catolică de rit bizantin și de rit roman si se se sărbătorește la data de 26 octombrie.

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

1497: Are loc batalia de la  Codrii Cosminului (o pădure la sud de Cernăuţi), la circa 100 km nord de capitala de atunci Suceava.

Armata moldoveană, condusă de Ştefan cel Mare, se confrunta cu oastea  condusa de regele Ioan I Albert al Uniunii Polono-Lituaniene, care, decimată,  reuşeste cu greu să se strecoare pînă la Cernăuţi.

 

 

 

 

 

 

Jan Albert Jagellon, rege polon 1492-1501
Stejarul lui Ştefan, Codrii Cosminului, astazi Ucraina
Ştefan cel Mare, domn al Moldovei 1457-1504

Jan Albert Jagellon, rege polon 1492-1501

Stejarul lui Ştefan din  Codrii Cosminului, astazi in Ucraina

Stefan cel Mare, domn al Moldovei 1457-1504

 

 

 

Noul rege al Poloniei Jan Albert Jagello, pune în aplicare uneltirea gîndită încă de răposatul lui tată, regele Poloniei Casimir IV Jagello, de a  prelua controlul integral asupra Ţării Moldovei, şi se foloseşte de un şiretlic.

Încă la începutul anului 1497, regele Albert îl înştiinţează pe Ştefan despre organizarea unei campanii împotriva Porţii solicitîndu-i sprijin militar. Ştefan acceptă propunerea dar intuieşte şiretlicul şi se pregăteşte militar întărind totodată şi cetăţile Moldovei.

Marea armată polonă de 120 000 ostaşi (dintre care 80 000 trupe combatante şi 40 000 trupe auxiliare, peste 200 tunuri, dintre care şi unele de calibru mare) urmă să traverseze Moldova pînă la Dunăre pe un itinerar stabilit în prealabil cu Ştefan dar la un moment dat s-a abătut de la traseu asediind cetatea de scaun Suceava.

Ştefan a prevăzut o asemenea mişcare din partea lui Albert, solicitînd în prealabil ajutor militar de la prieteni (trupe de la domnul Munteniei, Radu cel Mare şi de la Voievodul Transilvaniei Bartolomeu Dregffy) şi amplasînd greul trupelor sale (40 000 ostaşi total) nu departe de Roman înafara cetăţilor, păstrînd astfel posibilităţi largi de manevră.

Portarul Sucevii, Luca Arbore, face faţă eroic asediului polon din 26 septembrie pînă în 18 octombrie 1497, după care Ştefan cel Mare încercuieşte trupele polone ce asediau cetatea Suceava demoralizînd prin atacul său marea armată polonă. Prin intermediul Voievodului Transilvaniei polonii negociază retragerea, acceptată de Ştefan cel Mare.

Folosind pretextul abaterii polonilor în retragere de la itinerarul prestabilit Ştefan cel Mare ajunge armata polonă în Codrii Cosminului (amplasaţi pe direcţia Cernăuţi de la Suceava, astăzi pe teritoriul Ucrainei). Ştefan surprinde armata polonă divizată, traversînd Codrii Cosminului, şi organizează o mare ambuscadă în noaptea de 25 pe 26 octombire 1497 cauzînd conform Letopiseţului de la Novgorod pierderi militare enorme de 4 000 morţi pentru armata polonă.

Ajutoarele militare polone (cavaleria mazoviană) sunt distruse de oasta Vornicului Boldur. Ştefan cel Mare i-a urmărit pe poloni pînă la Cernăuţi aplicînd lovituri forţelor militare polone în retragere pînă ce aceastea nu au părăsit integral teritoriul Ţării Moldovei în noiembrie 1497.

Bătălia de la Codrii Cosminului reprezintă un model de artă militară şi o expresie a valorii deosebite a sistemului defensiv aplicat de Ştefan cel Mare al Moldovei.

 

 

 

 

 

 

1596: Se incheie  batalia de la Keresztes ( Mezokerezts, azi in Ungaria) in care  trupele  otomane conduse de sultanul Mehmed al III-lea  înfrâng forțele unite ale imperialilor austrieci  și ale principelui  transilvanean Sigismund Bathory.

Imediat după această bătălie, în decembrie 1596, Mihai Viteazul a făcut pace cu Imperiul Otoman și a primit steagul de domnie de la Inalta Poarta, în schimbul plății tributului.

 

 

 

 

 

 

1624: S-a nascut Dosoftei (numele monahal al lui Dimitrie Barila), mitropolit al Moldovei.

Cunoscând elina, latina, slavona, poloneza şi ucraineana, traduce în româneşte “Psaltirea pre versuri tocmită”, prima operă în versuri tipărită în româneşte;  (d.13 decembrie 1693).

 

 

 

 

 

 

 

 

 Dosoftei  a fost mitropolitul Moldovei (în perioada 1671-1673 şi 1675-1686) şi mare cărturar (primul traducător în limba română al unor cărţi din literatura dramatică şi istorică universală, primul cărturar român care a copiat documente şi inscripţii).

A promovat introducerea limbii române în Biserică (primul traducător în română al cărţilor de slujbă religioasă, primul versificator al Psaltirii în tot Răsăritul ortodox).

Dosoftei a fost cel care a depăşit, pentru prima oară la noi, modelul literaturii religioase; pentru aceasta este considerat „fondatorul poeziei române literare” (m. 1693).

Datorită râvnei sale pentru apărarea Ortodoxiei, a fost canonizat de Sf. Sinod al Bisericii Ortodoxe Române, Sf. Ierarh Dosoftei fiind prăznuit la 13 decembrie, ziua morţii sale.

 

 

 

 

 

 

 

1673: S-a nascut  Dimitrie Cantemir, domn al Moldovei (martie-aprilie 1693; noiembrie 1710 – iulie 1711), personalitate culturală polivalentă, ales membru al Academiei din Berlin ( la 11 august 1714) la propunerea filosofului Leibniz, autor de lucrări de istorie, orientalistică şi muzicografie.

A pus pe primul plan punând eliberarea Moldovei de asuprirea otomană; după înfrângerea de la Stănileşti (1711) s-a refugiat în Rusia, unde a devenit consilier al ţarului Petru I; după domnia sa va începe, în Moldova, epoca fanariotă.

 

 

 

 

 

 

 

 

Dimitrie Cantemir ( 26 octombrie 1673- 21 august 1723)

Opere principale:

 

  • Divanul sau Gâlceava înţeleptului cu lumea sau Giudeţul sufletului cu trupul, scrisă în română şi tipărită la Iaşi în 1698.

  • Imaginea tainică a ştiinţei sacrosante 1700.

  • Istoria ieroglifică, scrisă la Constantinopol în română (1703 – 1705). Este considerată prima încercare de roman politic-social.

  • Istoria Imperiului Otoman (Istoria creşterii şi descreşterii curţii otomane), redactată în latină (Historia incrementorum atque decrementorum Aulae Othomanicae) între 1714 şi 1716. În această lucrare, Dimitrie Cantemir a prezentat istoria imperiului otoman şi a analizat cauzele care ar fi putut duce la destrămarea sa.

    A insistat şi asupra posibilităţii ca  popoarele asuprite de otomani sa-şi recucereasca libertatea. Lucrarea a fost tradusă şi publicată în limbile engleză, franceză şi germană.

  • Hronicul vechimei a romano-moldo-vlahilor, scris mai întâi în latină dar tradus apoi de autor în română (1719 – 1722), cuprinde istoria noastră de la origini până la descălecare. Susţine ideea cronicarilor: originea comună a tuturor românilor.

    Pentru scrierea acestei lucrări, Dimitrie Cantemir a consultat peste 150 de izvoare documentare române şi străine în limbile latină, greacă, polonă şi rusă.

  • Descriptio Moldaviae (Descrierea Moldovei), scrisă în latină (1714 – 1716), când trăia în Rusia, la cererea Academiei din Berlin, cuprinde prima hartă detaliată a Moldovei, unic document cartografic despre Moldova timp de un secol; a inventat primul sistem de notare pentru muzica turcească şi şi-a câştigat recunoaşterea europeană, prin lucrarea “Istoria Imperiului Otoman” (1716), tradusă şi tipărită la Londra (1734), Paris (1743), Hamburg (1745); (d.21.08.1723).

 

 

 

 

 

 

 

1802 : Pe teritoriul actual al Romaniei are la ora 12:55  un puternic cutremur de pămant, cu epicentrul in zona Vrancea si o durata de 2 minute și de 30 de secunde.

A fost un cutremur de adâncime, cu o magnitudine de 7,9 – 8,2 grade pe scara Richter, cel mai puternic cutremur vrâncean care a fost înregistrat, fiind simțit din Moscova până în Istanbul, Insula Creta si Marea Egee.

 

 

 

 

 

 

 

 

În București s-au prăbușit turlele bisericilor, iar Turnul Colței s-a rupt de la jumătate, prabusindu-se peste un vanzator ambulant.

Caligraful Dionisie Eclesiarhul scria:

„S-au cutremurat pământul foarte tare, de au căzut toate turlele bisericilor din București și clopotnița cea vestită, care era podoaba orașului, cu ceasornic au căzut și s-au sfărâmat, și era atunci mare frică.”
Prin “clopotnița cea vestită”, caligraful se referă l-a Turnul Colțea.

Altă mărturie:

„În zioa de Vinerea Mare, la leat 1802, octomvrie 14, la 7 ceasuri de zi, s-au cutremurat pământul foarte tare. Aici în București s-au ruptu și turnul cel înalt Colțea, care era podoaba orașului, iar din casele boerești și din cele de obște prea puține au scăpat zdravene. În multe locuri s-au desfăcut pământul, eșind nisip și apă. Și a doa zi, iarăș s-au cutremurat, dar nu așa tari, la 3 ciasuri den zi.”

Au izbucnit multe incendii, probabil din cauza răsturnării sobelor. Pământul s-a despicat în unele locuri, apă verde cu miros de sulf țâșnind afară.

Cea mai puternică replică a avut loc la ora 5, dar nu a făcut victime. În total, cutremurul a făcut doar 4 victime: negustorul ambulant ucis de Turnul Coltei, o femeie de origine iudaică, copilul său și o altă victimă

După seism, Domnul Constantin Ipsilanti a ordonat refacerea lui imediată, din temelii. Și pentru că primii care au încercat să profite de pe urma dezastrului au fost zidarii și lemnarii, Ipsilanti a dispus prețuri maximale pe care aceștia le puteau practica.

Astfel, în câțiva ani, Bucurestiul a fost refacut. Unele clădiri au fost consolidate atât de bine încât au rezistat și altor cutremure puternice.
Câteva cartiere au devenit, după refacere, chiar mai civilizate ca înainte. În anii următori au mai fost însemnate câteva cutremure, însă care i-au speriat mai mult pe bucureșteni decât au produs daune.
Printre ele se numără cel din 15 iunie 1803, când a fost afectată instalația de apă a bucureștenilor, astfel că foarte multe cișmele nu au mai putut fi folosite.
Alte trei seisme mai importante au avut loc în anii 1804 si 1812 (care a fost si cel mai puternic, avand o magnitudine de 6,5 Mw).

 

 

 

 

 

 

1807: S-a nascut  Barbu Catargiu, om politic conservator, primul lider al Partidului Conservator, publicist roman, fost prim – ministru al Romaniei (22.01/3.02 – 8/20.06.1862).

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

A fost şeful primului Guvern al României moderne, alcătuit după proclamarea deplinei uniri administrative a Principatelor (ianuarie-iunie 1862).

A murit in ziua de  8/20 iunie 1862, asasinat lângă clopotniţa Mitropoliei, când ieşea de la lucrările Adunării Legislative. Asasinul sau nu a fost prins niciodata.

 

 

 

 

 

 

 

1820: S-a nascut Gheorghe Costa-Foru, om politic, membru al Partidului Liberal, aripa moderată, profesor si jurist roman,(unul dintre fondatorii dreptului penal românesc) si primul rector al Universităţii Bucureşti, între anii 1864 şi 1872); (d.28  noiembrie 1876).

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

A fost doctor în drept la Sorbona, cu experiență universitară în Saxonia si Austria si autorul unui studiu asupra sistemelor europene de educație contemporană, studiu prezentat Caimacamului Tarii Romanesti Alexandru D. Ghica .

Pe baza acestui studiu se începe organizarea pe baze moderne a învățământului superior românesc.

Tot el a intervenit  pe lângă Caimacam pentru începerea lucrărilor de constructie la clădirea Palatului Universitatii din Bucuresti .

A fost numit primul rector al Universitatii din Bucuresti, prin decret al domnitorului Al.Ioan Cuza. 

Este considerat împreună cu Vasile Boerescu unul dintre pionierii Dreptului Penal   în România.

Între 1871 și 1873 a  îndeplinit funcția de ministru de externe iar din 1873 a servit ca agent diplomatic al Romaniei la Viena.

 

 

 

 

 

1834: Domnul Moldovei, Mihail Sturdza, printr-o „înaltă poruncă de zi”, face cunoscut că Miliția a primit „dreptul de a avea steag după modelul de noi propus, după care s-au înființat acel cu numărul 1 pentru infanterie și cel cu numărul 2 pentru cavalerie”.

 

 

 

 

 

Drapel militar al Moldovei 1834

 

 

 

 

 

 

 

Drapelele au fost înminate unităţilor pe 8 noiembrie 1834, în cadrul unei festivităţi în faţa bisericii Sf. Spiridon din Iaşi, unde au fost sfinţite de către mitropolit. În mesajul adresat oştii, domnitorul sublinia faptul că sultanul a aprobat „Miliţiei Noastre dreptul de a avea steag, după modelul de Noi propus, după care s-au înfiinţat acel cu nr. 1 pentru Infanterie şi acel cu nr. 2 pentru Cavalerie… Aceste semne astăzi întiia oară sint înfăţişate înaintea ochilor voştri spre a primi cerească bună cuvintare, de unde prin bisericească sfinţire, să va răvărsa şi asupra voastră harul cel mintuitor, întărindu-vă cu virtute ostăşească şi cu dragostea Patriei…”

 

 

 

 

 

 

 

1844: S-a nascut  Neculai Beldiceanu, poet roman (“Doine”, “Poliritmice”, “Tala”) ; (d.2 februarie 1896).

A fost un poet din cercul „Junimii”, arheolog, numismat şi epigrafist amator, renumit pentru săpăturile de la Cucuteni, ca şi pentru colecţia sa de monede străvechi; era tatăl poetului Nicolae N. Beldiceanu.

 

 

 

1850: S-a nascut  Grigore Tocilescu, istoric, arheolog român; (d. 1909).

 

 

 

 

 

 

Image result for Grigore Tocilescu,

 

 

 

 

 

S-a  ocupat de studiul civilizaţiilor preromane de pe teritoriul României şi a fost întemeitor al Şcolii româneşti de arheologie. A fost membru titular al Academiei Române din 1890, vicepreşedinte al acestui for între anii 1896-1898 şi 1907-1909.

 

 

 

 

1856 : S-a născut istoricul Dimitrie Onciul, considerat creatorul şcolii critice în istoriografia română; întemeietorul (1922) şi primul preşedinte al Comisiei Consultative Heraldice, conducător al Arhivelor Statului din Bucureşti (1900-1923), membru titular al Academiei Române din 1905, preşedinte al acestui for între anii 1920 – 1923; (m. 20 martie 1923, Bucuresti). 

 

 

 

 

 

 

Image result for photos istoric Dimitrie Onciul

 

 

 

 

 

Este considerat creatorul şcolii critice în istoriografia română.

Născut la Straja,in Bucovina, Dimitrie Onciul şi-a făcut studiile liceale şi universitare la Cernăuţi, continuându-şi specializarea la Viena, unde a făcut studii de epigrafie latină, diplomatică, paleografie şi sigilografie.

La sfârşitul anului 1884, Dimitrie Onciul îşi ia doctoratul în filosofie, la Universitatea din Cernăuţi, cu teza la care lucra de mai mulţi ani intitultă „Despre începuturile fiinţei de stat româneşti” (Uber die Anfänge des romänischen Staatswesens).
Întors în ţară, a fost profesor la liceul şi Şcoala Normală din Cernăuţi, unde a predat istoria şi limba română. În 1896, Dimitrie Onciul a venit la Universitatea din Bucureşti ca profesor de istorie veche a românilor,iar între 1919 – 1923, a fost decan al Facultăţii de Litere şi Filosofie. Între 1900 şi 1923, Dimitrie Onciul a fost directorul Arhivelor Statului din Bucureşti. S-a ocupat de problema originii românilor, demostrând argumentat formarea poporului român pe o arie întinsă de ambele părţi ale Dunării şi respingând teoria migraţiunii medievale a românilor din Peninsula Balcanică.

De numele său se leagă şi înfiinţarea Comisiei Consultative Heraldice, căreia i-a fost şi întâiul preşedinte.

 

 

 

 

 

 

 

 

1860: A fost inaugurată, în prezenţa lui Alexandru Ioan Cuza (1859-1866), Universitatea din Iaşi, cu patru facultăţi: Drept, Filosofie, Ştiinţe şi Teologie.

 

 

 

 

 

 

Primul sau  rector  a fost  profesorul de economie politică Ion Strat (1860-1861).

1860: Se infiinteaza  la Iaşi, din iniţiativa pictorului Gheorghe Panaitescu-Bardasare, Şcoala de Arte Frumoase şi Muzeul de Artă (cea mai veche pinacotecă de stat din România).

 

 

 

 

1863: Împăratul Franz Joseph I sancţiona,  Legea privitoare la egala îndreptăţire a naţiunii române, votată de Dieta Transilvaniei (Legea va fi promulgată de Dietă la 30 mai 1864), prin care aceasta şi cele două biserici ale sale, cea unită şi cea ortodoxă, se regăsesc pe picior de egalitate cu cele trei naţiuni regnicolare (ungurii, secuii şi saşii) şi cu cele patru confesiuni recepte (catolică, luterană, calvină şi unitariană).

 

 

 

 

1875: S-a născut in localitatea Cața, Brașov, istoricul Ioan Ursu, militant pentru desăvârşirea statului naţional unitar român.

In 1918 a plecat într-o misiune universitară română la Paris, a făcut parte din Comitetul Naţional al Unităţii Române, activitate continuată în Italia, unde a contribuit la înfiinţarea Legiunii Române; membru corespondent al Academiei Române din 1910 (m. 6 octombrie 1925, Brasov).

 

Foto: 1 decembrie 1918, la Albano (Italia). Nicolae Titulescu, împreună cu Vasile Lucaciu, Ion Ursu și Constantin Mille, lideri ai mișcării pentru realizarea unității naționale române, în mijlocul ofițerilor și soldaților Legiunii române, constituită în Italia din voluntari români, în majoritate transilvăneni, ca urmare a dezagregării armatei austro-ungare.

 

 

 

 

 

1 decembrie 1918, Albano (Italia)

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

1901: S-a nascut (13/26 octombrie) la Focsani, Constantin C. Giurescu, istoric roman, membru al Academiei Române („Viaţa şi opera lui Cuza Vodă”, „Amintiri”) ;( d.13 noiembrie 1977).

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

1907: S-a nascut la Husi, compozitorul  şi actorul  de revistă român Vasile Vasilache. În perioada interbelică a făcut parte  împreună cu Nicolae Stroe, din cuplul umoristic Stroe şi Vasilache.

 

 

 

 

 

 

 

Vasile Vasilache - poza 1Image result for stroe si vasilache photos

 

 

Foto: Stroe şi Vasilache.

 

 

 

 

Prima emisiune “Ora veselă” s-a transmis la Radio Bucureşti pe data de 9 ianuarie 1929. A murit la Bucuresti, în bombardamentul din 4 aprilie 1944.

 

 

 

 

 

 

1920: S-a născut folcloristul Adrian Fochi, autorul monumentalei lucrări de referinţă, „Mioriţa. Tipologie, circulaţie, geneză, texte” (1964).

Este de asemenea autorul unor importante studii axate îndeosebi pe cercetarea comparată a folclorului popoarelor sud-est europene ; (m. 1985).

 

 

 

 

 

 

1931: Ia sfarsit  a doua Conferinţă balcanică cu participarea Albaniei, Greciei, Bulgariei, Iugoslaviei, Turciei şi României. Conferinţa a început la 20 octombrie 1931 şi a avut loc la Istanbul. Tarile semnatare  încheie un pact ce prevedea   eliminarea războiului ca instrument de rezolvare a litigiilor.

 

 

 

 

 

 

1932: S-a nascut   (la Ghimbav, jud. Brasov), actorul  Dumitru Rucăreanu.

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

1943: S-a născut (la Lozova-Lăpuşna, azi în R. Moldova) Victor Spinei, istoric şi arheolog, autorul unor cercetări si lucrari de referinta  asupra perioadei de început a epocii medievale; membru corespondent al Academiei Române din 2001.

 

 

 

 

 

1949: S-a născut Corina Chiriac, indragita  interpretă de muzică uşoară, compozitoare, textieră, realizatoare de emisiuni de televiziune şi actriţă.

 

 

 

 

 

 despre corina chiriac

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

1949: S-a nascut Leonida Lari (Lubovi Ivanovna Iorga), cunoscuta poeta si politician din Basarabia, fost deputat in Parlamentul Romaniei (n.Bursuceni, Republica  Moldova); (d. 11 decembrie 2011).

 

 

 

 

 

http://hronic.files.wordpress.com/2011/12/lari.jpg

 

 

 

 

 

 

 

 

1949: S-a născut Dumitru Radu Popa, prozator, critic literar, eseist, traducător şi profesor; părăseşte România în toamna anului 1985 şi, după un an petrecut în Franţa, se stabileşte în SUA, la New York.

 

 

 

 

 

 

1954: S-a nascut avocatul şi omul politic Victor Ciorbea.

Preşedinte al PNŢCD (august 2001-iulie 2004), prim-ministru al României (decembrie 1996-martie 1998), primar general al Bucureştiului în anii 1996 şi 1997, ales din partea CDR; în 1990 a devenit lider al sindicatului CNSLR, în 1994 a înfiinţat Confederaţia Sindicatelor Democratice din România.

 

 

 

 

 

 

 

 

Din mai 2014 este Avocat al Poporului si a fost senator liberal (2012-2014).

 

 

 

 

 

 

1956: A fost înfiinţată Agenţia Internaţională pentru Energie Atomică (AIEA), organizaţie specializată a ONU.

România este membru fondator.

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

Aceasta organizatie are in prezent  151 de țări membre, majoritatea membre ale ONU, precum și Sfantul Scaun.

 

 

 

1958: S-a născut interpretul de muzică populară Nicolae Furdui-Iancu.

 

 

 

 

 

 

1964: S-a născut Elisabeta Lipă, campioană olimpică (singura canotoare din lume cu 5 medalii de aur) şi mondială la canotaj.

In anul 2000 a fost declarată cea mai bună canotoare din lume de către Federaţia Internaţională de Canotaj şi a fost desemnată cea mai bună canotoare a secolului XX.

A fost aleasa vicepreşedinte al Comitetului Olimpic şi Sportiv Român din 2013, preşedinte al Federaţiei Române de Canotaj (din 2009) şi preşedinte al Clubului Sportiv Dinamo Bucureşti (din 2009).

Este chestor de poliţie.

 

 

 

 

 

1977: În plenara C.C. al PCR s–a hotărât adoptarea unui proiect de lege prin care li se interzicea cetăţenilor ţării noastre  folosirea apelativelor „domnule”, „doamnă”, „domnişoară”  şi li se impunea folosirea exclusivă a cuvintelor „tovarăş”, „tovarăşă”, sau „cetăţean”, „cetăţeancă”.

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

1980: S-a nascut la Resita, fotbalistul roman Cristi Chivu.

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

1991: Are loc ceremonia de reînhumare a ramasitelor pamantesti ale eroului necunoscut  în Parcul Libertăţii (Carol) din Bucuresti, care  fusesera mutate de aici  în anul 1957 şi duse la Mărăşeşti, pentru a face loc panteonului comunist.

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

Mormântul Eroului Necunoscut din Parcul Carol din Bucureşti, este un monument  comemorativ, similar celor realizate de majoritatea ţărilor europene după prima conflagraţie mondială si a fost inaugurat în 1923.

 

 

 

2005: A murit la Paris, la varsta de 96 de ani, actriţa franceză de origine română Jany Holt (Ruxandra Ecaterina Vlădescu-Olt); (n.13 mai 1911, Bucuresti).

 

 

 

 

Jany Holt

 

 

 

În 1926 a fost trimisă de către părinți la Paris pentru a studia științele economice. Ruxandra însă a studiat artele dramatice și și-a început cariera în film în anii ‘30. În perioada celui de al Doilea Război Mondial a făcut parte din Rezistența franceză. 

A jucat in  48 de filme si seriale de televiziune in perioada   1931 –  1995.

 

 

 

 

 

 

2007: A murit  Nicolae Dobrin, unul dintre cei mai mari fotbalişti români, maestru emerit al sportului.

 

 

 

 

 

 

 

 

 

A cucerit de trei ori, în 1966,1967 şi 1971, titlul de cel mai bun fotbalist al ţării; (n.26.08.1947).

 

 

http://youtu.be/B9X4tTdSh0c

 

 

 

 

2008: A murit Jakó Zsigmond (Sigismund) Pal, savant istoric de naţionalitate maghiară din România, specialist în istoria culturii şi societăţii medievale transilvănene si în ştiinţe auxiliare istoriei, cu deosebire în diplomatică şi paleografie latină medievală transilvăneană; (n. 2 septembrie 1926, Cluj).

 

 

 

 

 

 

 

 

 

Între 1942-1945 a fost asistent, iar între 1945-1947 profesor la Facultatea de Istorie de la Universitatea Francisc Iosif din Cluj.

Din 1947, până la desfiinţarea instituţiei în 1959, a fost profesor la Universitatea Bolyai, iar apoi la Universitatea Babeş-Bolyai, unde a participat la formarea unor noi generaţii de istorici. Între 1949 şi 1968 a lucrat în cadrul Institutului de Istorie al Academiei Române.

A participat timp de câteva decenii la lucrările de editare al corpusului de documente transilvănene al Academiei Române (Documente privind istoria Romîniei şi continuarea acestuia, Documenta Romaniae Historica). Pe parcursul redactării corpusului de documente a dedicat câteva studii identificării unor grupuri de documente false (Studia Universitatum Babeş et Bolyai 3/1958; Levéltári Közlemények 55/1984; Volum omagial Gernot Nussbächer, 2004).

A depus eforturi şi pentru revigorarea vieţii ştiinţifice maghiare de după 1989, un rol important dorind să rezerve Societăţii Muzeului Ardelean. În cadrul acestei instituţii la iniţiativa sa a fost fondat un institut de cercetare, unde au fost cooptaţi cercetători tineri în munca ce viza editarea celor mai importante surse medievale şi premoderne ale Transilvaniei.

Activitatea sa ştiinţifică a fost recunoscută deopotrivă de către cercetarea maghiară, română şi germană.

Din 1937 a fost  membru al Societăţii Muzeului Ardelean (între 1990-1994 preşedinte). Din 1970 a fost membru al Academiei de Ştiinţe Sociale, din 1988 a fost membru titular al Academiei Maghiare de Ştiinţe, iar  din 1996, membru de onoare al Academiei Române.

A fost si copreşedinte al Uniunii Mondiale, respectiv al Societăţii Internaţionale al Istoricilor Maghiari (1990), doctor honoris causa al Academiei Ráday (1990), al Universităţii Eötvös Loránd (1991).

Distincţii mai importante primite: Premiul Kőrössy Flóra (1942), medalia Lotz (1991), Pro cultura Hungarica (1991), premiul Kemény Zsigmond (1995), premiul Kriterion, premiul Széchenyi (1996), Pro scientia Hungarica (1996).

 

 

 

 

 

O glumă sinistră a istoriei !

  Ziarul Libertateadadea in urma cu cativa ani, urmatoarea stire:

„În cimitirul evreiesc din bd. Ion Mihalache din București, există un mormânt care, ani de-a rândul, i-a contrariat pe  cei care veneau să se reculeagă la căpătâiul rudelor decedate.

        Pe piatra de mormant se poate citi:

“Aici se odichneşte remăşiţele mortuare ale reposatului Adolf Hittler încetat din viaţă la 26 octombrie 1892 în etate de 60 de ani. Rugaţi-vă pentru dânsul”

 

 

 

 

 

 

 

 

                                           CALENDAR CRESTIN ORTODOX 

 

 

 

 

 Sfântul Dumitru Izvorâtorul de Mir

 

 Sfantul Mare Mucenic Dimitrie a trait in timpul imparatilor Diocletian (284-305) si Maximian (286-305).

Din viata sa, inscrisa in Sinaxare, aflam ca a fost fiul prefectului din Tesalonic.

Datorita calitatilor sale, este numit dupa moartea tatalui sau, guvernator al Tesalonicului.

Tinand seama de faptul ca Dimitrie nu a ascuns ca este crestin, a fost intemnitat.

In vremea aceea, crestinii erau trimisi ca pedeapsa, sa lupte cu gladiatorii.

In aceste lupte, crestinii erau victime sigure. Potrivit traditiei, Nestor – un tanar crestin, cere binecuvantarea de la Sfantul Dimitrie sa-l omoare pe Lie, gladiatorul favorit al imparatului, pentru a pune capat luptelor sangeroase.

Dimitrie il va insemna cu semnul sfintei cruci  pe frunte si ii va spune: “Du-te si pe Lie il vei birui, iar pe Hristos Il vei marturisi”.

Prin rugaciunele Sfantului Dimitrie, Nestor reuseste sa-l strapunga cu lancea pe Lie.

La finalul acestei lupte, imparatul Maximian porunceste manios ca lui Nestor sa i se taie capul, iar Dimitrie sa fie strapuns cu sulitele.

Si aceasta, facandu-se indata, marele Dimitrie si-a dat sufletul in mainile lui Dumnezeu. În clipa aceea un ucenic al său a luat mantia şi inelul Sfântului Dimitrie şi înmuindu-le în sângele mucenicului, tămăduia cu ele pe mulţi bolnavi. Si s-au facut la moastele lui multe minuni si prea slavite tamaduiri.

Conform cercetarilor, Sfantul Dimitrie a fost martirizat la Sirmium (Sremska Mitrovita, in Serbia), iar moastele sale au fost aduse in Tesalonic, la 26 octombrie 413.

Biserica actuala in care se afla moastele Sfantului Mucenic Dimitrie, a fost construita la putin timp de la incendiul bisericii ridicate de guvernatorul Leontie, din anii 626-634.

Aceasta a  fost transformata in moschee de turci in anul 1493 si redata cultului crestin abia in anul 1912.

 

 


Sfantul Mare Mucenic Dimitrie in iconografie.

 

 

In primele reprezentari, Sfantul Mucenic Dimitrie  nu apare ca fiind militar, ci intr-un costum civil care apartinea clasei senatoriale.

Amintim ca in anul 2000, David Woods a lansat o ipoteza legata de cultul Sfantului Dimitrie, in care sustine ca acest cult s-a dezvoltat prin mutarea moastelor mucenicilor militari Chelidonius si Emeterius, din Spania la Tesalonic.

Guvernatorul Leontie va primi vindecare in urma sarutarii acestor moaste, in anul 413.

Dorind sa afle cui apartin moastele, David Woods precizeaza ca s-a interpretat gresit inscriptia de la locul moastelor.

S-a citit Demeterius in loc de Emeterius. Aceasta ipoteza, ar putea fi un raspuns la reprezentarea iconografica a Sfantului Dimitrie in chip de militar.

Pe o gravura in fildes din secolul al X-lea intalnita in Constantinopol, Sfantul Dimitrie este reprezentat ca soldat de infanterie. Insa, o icoana din secolul al XI-lea din Sinai il arata ca fiind civil.

O alta icoana din Sinai, datand din perioada cruciadelor, pictata in a doua jumatate a secolului al XII-lea, il infatiseaza pe Sfantul Dimitrie alaturi de Sfantul Gheorghe.

Cei doi  sunt reprezentati calare, Sfantul Dimitrie pe un cal negru, iar Sfantul Gheorghe pe un cal alb.

In timp ce Sfantul Gheorghe este reprezentat impungand cu sulita un balaur, Sfantul Dimitrie este infatisat invingandu-l pe gladiatorul Lie. Avand in vedere ca Sfantul Dimitrie l-a invins pe Lie prin rugaciune, nu direct in lupta, aceasta reprezentare face trimitere la razboiul nevazut.

In icoanele recente, mai ales din Grecia, in spatele Sfantului Dimitrie apare in fundal, Turnul Alb din Salonic.

 

 

 

 

 

 

Originea numelui Dimitrie

Originea numelui Dimitrie e greceasca si aminteste de vechea zeita Demeter.

Crestinismul a impus numele masculin Demetrios, explicat uneori ca simplificare a lui demometer, “maica poporului” (demos = popor; meter = mama), pronuntat in neogreaca dimomitir. La noi, pe langa numele barbatesti Dumitru, Dimitrie (cu prescurtari ca Mitrea, Mitru, Mitu, Dima si diminutive ca Mitrus, Mitrut, Mitrel, Mitrica, Mitus, Mitel, Mitica, iar uneori Mitty, sub influenta occidentala), exista si numele femeiesc Dumitra (de unde Mita si alte forme diminutivate).

 

Sfântul Dumitru. Tradiţii şi obiceiuri populare.

 

Sfântul Dumitru este prăznuit, în fiecare an, de credincioşi, pe 26 octombrie. Tradiţia spune că în această zi se sfârşeste „vara păstorilor”, începută pe 23 aprilie, de ziua Sfântului Gheorghe.

Tradiţia spune că Sfântul Dumitru desfrunzeşte pădurea, îi coboară pe ciobani cu oile de la munte, iar lumea se pregăteşte pentru iarnă. Există superstiţia printre ciobani că dacă arunci un topor între oi, iar lângă el se aşează o oaie albă, vremea va fi bună, iar dacă oaia este neagră, iarna va fi grea.

De Sfântul Dumitru, ciobanii se adună la Sărbătoarea recoltei, se fac focuri mari şi se dau la vale roţi din paie şi fân, cărora li se dau foc. Femeile le dăruiec copiilor mere, covrigi, nuci şi fructe uscate, iar bărbaţii scot cărbuni din foc şi îi aruncă spre livezi, pentru ca anul următor să aibă recoltă bogată de fructe.

Potrivit tradiţiei, dacă în ziua de Sfântul Dumitru este înnorat, vânt şi ploaie, iarna va fi grea şi cu zăpezi mari, iar dacă cerul va fi senin, iarna va fi mai uşoară.

 

 

 

 

 

CITITI SI: 

https://cersipamantromanesc.wordpress.com/2015/10/26/o-istorie-a-zilei-de-26-octombrie-video/

 

 

 

 

 

Bibliografie (surse) :

 

 

 

  1. Acad. Dan Berindei, Istoria românilor, cronologie, editura Cartex, Bucureşti 2008;

  2. Dinu Poştarencu, O istorie a Basarabiei în date şi documente 1812-1940, Editura Cartier Istoric ;

  3. e.maramures.ro ;

  4. Wikipedia.ro.;

  5. mediafax.ro ;

  6. Enciclopedia Romaniei.ro ;

  7.  rador.ro/calendarul- evenimentelor;

  8.  Istoria md.;

  9. istoriculzilei.blogspot.ro

 

26/10/2016 - Posted by | ISTORIE ROMANEASCA | , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , ,

Niciun comentariu până acum.

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile despre tine sau dă clic pe un icon pentru autentificare:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s

%d blogeri au apreciat asta: