CER SI PAMANT ROMANESC

Cuvant despre noi, romanii

Ziua de 21 octombrie în Istoria Românilor


 

 

 

 

 

 

 

 

21 octombrie, istoricul zilei

 

 

 

 

 

 

 

1754: Sunt inaugurate primele școli din Blaj. Piatra lor de temelie a fost pusă de episcopul Ioan Inocenţiu Micu – Klein.

 

Este vorba, pentru inceput, de trei scoli: Scoala de obste (elementara) – pentru invatarea citirii, scrierii, socotirii si “cantarii” in limba romana, “nici o plata de la ucenici asteptandu-se”, Scoala latineasca (de grad mediu), care va deveni gimnaziu si liceu si Scoala de preotie, mai tarziu seminar, apoi Academie Teologica.

Scolile erau frecventate de fiii taranilor iobagi romani si ai oamenilor saraci de la orase, numarul de 178 de elevi, cu care s-au deschis scolile, fiind insemnat pentru vremurile acelea.

Blajul devine centrul învățământului românesc din Transilvania.

 

 

 

 

 

 

Imagini pentru primele scoli din blaj photos

 

 

 

 

 

Episcopia ii ajuta pe elevii aflati in nevoie cu paine, haine si carti. Retine atentia beneficiul de paine, oferit la fiecare 5 zile, scolarilor saraci care invatau si se purtau bine, asa-numitul “tipau”, o paine de 3-3,5 kg. (fundatia episcop Grigore Maior care s-a mentinut pana in 1940).

In timp, episcopii, apoi mitropolitii, ceilalti membri ai clerului superior, profesori si absolventi ai scolilor Blajului au instituit burse in beneficiul elevilor merituosi.
Scolile Blajului au numarat printre luminatii lor profesori din ultima parte a secolului al XVIII-lea pe corifeii Scolii Ardelene, miscare ideologica nationala iluminista – Samuil Micu, Gheorghe Sincai, Petru Maior, la care se adauga scriitorul Ion Budai Deleanu.

De pe bancile Scolilor din Blaj, au absolvit si urmatorii membrii ai Academiei Romane: Nicolae Densusianu, Ion Bianu, Ion Agarbiceanu, Zenovie Paclisanu, Gheorghe Suciu, Octavian Fodor, Emil Negrutiu.

 

 

 

 

 

 

 

1813: S-a nascut  Prinţesa Josephine de Baden, fiica lui Karl, Mare Duce de Baden și a soției sale, Stéphanie de Beauharnais. mama regelui Carol I al României; (d.19 iunie, 1900).

 

 

 

 

File: JosephineBaden.jpg

 

 

 

 

1871:  S-a constituit Societatea Filarmonică din Timişoara.

Organizată din iniţiativa unor inimoşi iubitori ai muzicii, din localitate, după modelul şi cu sprijinul câtorva societăţi muzicale europene de prestigiu, Societatea filarmonică din Timişoara va juca un rol de catalizator în viaţa spirituală a oraşului determinând cele mai importante evenimente muzicale care s-au petrecut aici.

 

 

 

 

 

21 filarmonica-banatul

 

 

 

La înfiinţarea ei au existat un cor bărbătesc şi câţiva instrumentişti pentru activităţi în genul muzicii de cameră.

S-a afiliat apoi şi un cor feminin pentru a putea fi abordat şi repertoriul vocal-simfonic care necesita, de cele mai multe ori, cor mixt. Pentru completarea orchestrei se făcea apel la instrumentişti ai Operei locale şi suflători ai Regimentului 29 infanterie „Loudon“.

Penuria de instrumentişti a impus ca o necesitate imediată înfiinţarea încă din al doilea an de existenţă a Societăţii, a unei şcoli de muzică pentru pregătirea şi formarea propriilor cadre.

Primul concert a avut loc la 8 decembrie 1871. Sub bagheta lui Heinrich Weidt au fost interpretate două ample lucrări vocal simfonice: Die Frithjofs Saga de Max Bruch şi Der Taucher – compoziţie aparţinând dirijorului timişorean.

 

 

 

 

 

 

1883: S-a nascut in localitatea Abram, din  Bihor, preotul greco-catolic, compozitor și dirijor român, Francisc Hubic; (d. 1947)

Regii Carol I și Ferdinand I i-au acordat diplome, iar regele Mihai I i-a acordat distinctia Coroana României în grad de ofițer.

 

 

 

 

 

Imagini pentru preot compozitor Francisc Hubic photos

 

 

 

 

Francisc Hubic a refuzat să ocupe o catedră la academiile de muzică din București și Cluj, drept pentru care a rămas la Oradea.

 

 

 

 

 1891: S-a născut la Braila,  Perpessicius (pseudonimul lui Dimitrie S. Panaitescu), istoric şi critic literar, poet; primul editor al operei integrale a lui Mihai Eminescu (1939-1963).

A fost director-fondator (1957-1971) al Muzeului Literaturii Române din Bucureşti. 

Intre anii 1934 şi 1938 a ţinut cronica literară la Radio Bucureşti.

A fost membru titular al Academiei Române din 1955; (m. 29 martie 1971, Bucuresti).

 

 

 

 

 

 

 

Imagini pentru Perpessicius

 

 

 

 

 

A debutat ca poet cu poezia Reminiscență în revista „Versuri și proză” a lui I.M. Rașcu în nr.7-8 din aprilie 1913, semnată cu pseudonimul D. Pandara, un fel de anagramă compusă din inițiala prenumelui său și din începutul numelui de familie al tatălui, Pan(ait) și al mamei sale Dara(ban).

Semnează cu pseudonimul Perpessicius în Cronica (1915), revistă condusă de Gala Galaction și Tudor Arghezi. Mobilizat pe front, este rănit în 1916 și rămâne invalid de mâna dreaptă. Profesor în mai multe localități ale țării, autor al unor apreciate manuale de literatură pentru liceu, elaborate împreună cu Al. Rosetti și Jacques Byck.

Colaborează la Cuvântul, Lumea, Universul literar, România, Revista Fundațiilor Regale, Letopiseți, Neamul românesc, Cartea vremii, Flacăra, Gândirea, Cugetul românesc, Ideea europeană, Gazeta literară, Contemporanul, Viața românească, România literară, Steaua, Luceafărul; a ținut cronica literară la Radio între 1934-1938. A fost director general al Bibliotecii Academiei, al Muzeului Literaturii Române (1957) și al revistei Manuscriptum.

 

 

 

 

 

1920: Este arestata  majoritatea  membrilor Consiliului General al Partidului Socialist şi Sindicatelor.

S- a constituit  Comitetul Executiv propriu al Partidului Socialist şi o comisie generală proprie a sindicatelor, care a purtat tratative cu guvernul pentru reluarea lucrului; acestea au dat circulare către organizaţiile pentru încheierea grevei la 28 octombrie.

 

 

 

 

 

1923: S-a născut, in  comuna Baia, judetul Suceava, criticul şi istoricul literar Mihai Gafiţa (prenumele la nastere: Vlad-Mihai).

A decedat in urma marelui cutremur din data de 4 martie 1977, la  Bucuresti.

 

 

 

 

 

 

Imagini pentru Mihai Gafiţa;

 

S-a inscris la Institutul Politehnic din Bucuresti, sectia electromecanica (1941-1942) si la Facultatea de Litere si Filosofie (absolvita in 1946).

Debuteaza cu versuri in Universul copiilor (1938), revista la care mai tirziu va fi secretar de redactie (1942-l945), redactor al paginii de jocuri (1943-l944) si succesoral lui N. Batzaria la directorat (1945-l948); aici publica sub diverse pseudonime (Mihail Baiseanu, Mihai Moldovan, Dan A. Soimu, Dana Soimu, Mihai Vlad, Mihai Dimiu, Aura Grui, S. Tih, Manuela Opris, Gabriela Mocanii, Saadi Firuzetc.) romane pentru copii, povesti, versuri, povestiri rimate si ritmate, cuvinte incrucisate etc.

 

 

 

 

 

1925 : S-a nascut  (la Solovăstru, in județul Mureș interbelic), Virginia Zeani, (Virginia Zehan), soprană română , cântăreață de operă si  una din cele mai prestigioase soprane lirice din anii ’50 și ’60 ai secolului trecut.

A fost timp de 25 de ani “prima donna assoluta” a teatrului de Operă din Roma, unde a cântat  împreună cu cei mai renumiți tenori, de la Beniamino Gigli și Ferruccio Tagliavini până la Luciano Pavarotti și Plácido Domingo.

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

Virginia Zeani a înregistrat pe discuri mai multe albume selective și versiuni complete ale operelor “La Traviata” de Verdi și “Tosca” de Puccini. Multe din performanțele sale au rămas gravate pe “Legendary Recordings”. Virginia Zeani este din 1991  profesoară de canto (Distinguished Professor) la Indiana University, School of Music, din Bloomington, Indiana.

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

Una dintre cele mai bune eleve ale sale  este soprana Angela Brown, care – în anul 2004 – a debutat cu mult succes pe scena Operei Metropolitan din New York,  în rolul titular din opera “Aida” de Verdi.

Este Doctor Honoris Causa al Universității Naționale de Muzică București.

 

 

 

 

 

 

 

1932: A apărut Legea pentru organizarea Caselor de Economii şi Cecuri Poştale (C.E.C.), ca instituţie publică garantată de stat, cu sediul la Bucureşti, la care se depuneau disponibilităţile populaţiei.

 

 

1933: S-a născut actriţa Simona Bondoc.

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

1936: S-a născut Vartan Arachelian, jurnalist şi scriitor de origine armeană, realizator de emisiuni radiofonice şi de televiziune.

 

 

 

 

 

Imagini pentru Vartan Arachelian

 

 

 

 

1940: S-a născut in localitatea Coteana, jud. Olt , publicistul Dumitru Tinu, fost  director al cotidianului „Adevărul” (1991-2002) şi preşedinte al Clubului Român de Presă (1998-2002).

 

 

 

 

 

 

 

Imagini pentru Dumitru Tinu,photos

 

 

 

A decedat, la 1 ianuarie 2003, în condiții suspecte, într-un accident de mașină pe DN1, în județul Prahova.

 

 

 

 

 

 

1949: In cadrul conferinţei pe ţară a compozitorilor, criticilor muzicali şi muzicologilor, care a avut loc la Bucureşti,  Societatea Compozitorilor Români, creată în 1920, îşi schimba titulatura în Uniunea Compozitorilor din România.

Aceasta a funcţionat ca asociaţie profesională până în martie 1996, când a apărut Legea Drepturilor de Autor şi a Drepturilor Conexe 8/1996 şi s-a constituit Asociaţia pentru Drepturi de Autor a UCMR (având ca obiect de activitate gestiunea colectiva a drepturilor de autor in domeniul muzical).

 

 

 

 

 

 

1974: S-a nascut in localitatea Goruni, comuna Tomești, județul Iași,  tenor român Costel Busuioc.

 

 

 

 

 

 

 

Imagini pentru costel busuioc

 

Iubitor al muzicii de operă și cântăreț fără studii de specialitate, Busuioc a încercat în mai multe rânduri, fără succes, să își facă intrarea în lumea operei. Pentru a-și întreține familia, s-a angajat ca muncitor în Spania, unde a participat la concursul muzical Hijos de Babel (trad.span. „fiii Babilonului”), emisiune dedicată emigranților stabiliți pe pământ spaniol.

La începutul anului 2008, în noaptea de 12 spre 13 martie, a fost anunțat câștigător. Rezultatul a implicat încheierea unui contract între Busuioc și casa de discuri Sony BMG, astazi Sony Music Entertainment.

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 1976: S-a născut, la Lugoj, județul Timiș,  gimnasta Lavinia Miloşovici, dublă campioană olimpică  şi campioană mondială (1991, 1993), membră a International Gymnastics Hall of Fame

 

 

 

 

 

Imagini pentru Lavinia Miloşovici

 

 

 

Este considerată cea mai valoroasă gimnastă română a anilor 1990, având în palmares 19 medalii mondiale și olimpice. Performanța cea mai notabilă este considerată finala de la sol la Jocurile Olimpice de la Barcelona (Spania) în 1992, pentru care a primit nota 10.

La Jocurile Olimpice din 1996 (Atlanta, SUA), Miloșovici a avut deosebita șansa de a-și îmbunătăți performanța anterioară, medalia de bronz câștigată la Barcelona.

 

 

 

 

 

 

 

 

A reusit sa devină prima gimnastă de la Nadia Comăneci care reușește să urce pe podiumul olimpic la două ediții consecutive ale Jocurilor Olimpice.

De asemenea, colegele ei de echipă, Gina Gogean și Simona Amânar, au scris pagini de istorie, Gina câștigând argintul iar Simona bronzul la egalitate cu Miloșovici. Astfel, echipa României devine una dintre puținele echipe care reușește să aibă pe podium toate sportivele înscrise în concursul de la proba de individual compus.

Cea mai strălucitoare realizare din cariera ei de gimnastă este aceea de a fi câștigat un titlu mondial sau olimpic la fiecare aparat, performanță pe care nici una din aprigele ei rivale nu a reușit să o realizeze. Într-adevăr, Lavinia a fost prima gimnastă, de la Věra Čáslavská (din Cehoslovacia), care a obținut această performanță.

 

 

 

 

 

1980: A decedat in exil la München, in Germania, marele gazetar roman Pamfil Șeicaru (n. 18 aprilie 1894, Buzău).

 

 

 

Imagini pentru photos gazetar pamfil seicaru

 

 

 

 

A fost director al ziarului „Curentul”, cel mai combativ cotidian românesc în perioada dintre cele două războaie mondiale. Este de asemenea, considerat a fi cel mai mare gazetar dintre cele două războaie mondiale

 

 

 

 

 1984: A murit la Bucuresti,  marele actor şi profesor Ion Finteşteanu (numele real: Iţic Finchelstein); (n. 18 martie 1899, Bucuresti).

 

 

 

 

Imagini pentru ion fintesteanu

 

 

 

La începutul primului război mondial s-a refugiat la Iași si a fost tenor in corul Societății Române de Operă, apoi a fost cooptat in trupa Teatrului Național din Iași. S-a intors in capitala la terminarea razboiului si a absolvit Conservatorul de Arta Dramatica in 1921, la clasa Luciei Sturdza Bulandra.
Din 1921 a jucat pe scena Teatrului Național.

In 1956 participa la Festivalul Internațional de arta dramatica de la Paris, cu rolurile Farfuridi din O scrisoare pierduta si Grigore Bucsan din Ultima ora.
A predat Arta Actoriei la Institutul de Artă Teatrală si Cinematografică, in 1957 era inaugurat studioul Casandra al Teatrului Național cu spectacolul Plicul de Liviu Rebreanu cu studenții clasei  sale.
A debutat in cinematografie in anul 1923, cu filmul Țigăncușa de la iatac, regizat de Alfred Halm.

 

 

 

 

 

1996: A murit Oleg Danovski, balerin şi coregraf, unul dintre intemeietorii artei dansului modern în România .

S-a nascut in ziua de 8 februarie 1917, la Voznesensk, Ucraina, într-o familie cu origini germane.

Din 1920 a locuit la Cernăuți, unde mama sa se angajase ca maestră de balet. De altfel, Oleg Danovski a început baletul sub îndrumarea mamei sale, de la care a moștenit talentul pentru dans.

A studiat vioara timp de șapte ani si în cele din urmă dedicându-se dansului.

 

 

 

 

 

Imagini pentru Oleg Danovski photos

 

 

 

 

 

 

La vârsta de 14 ani a venit la București, unde, după o perioadă foarte dificilă, s-a angajat ca balerin la Teatrul Cărăbuș. Aici avea să devină, în scurt timp, prim solist, iar remarcabila sa evoluție avea să-i aducă supranumele de ”Sfinxul Slav”.

A activat o vreme la Teatrul Evreiesc, unde a studiat regia cu Iacob Sternberg, apoi s-a angajat ca solist la Opera din București, unde a început să monteze spectacole remarcabile și și-a format un ansamblu de 150 de balerini. A colaborat cu mari artiști ai vremii precum Josephine Backer sau Boris Kneazev. Robert Helpmann l-a invitat să monteze la Londra ”Lacul lebedelor”, aceasta fiind printre cele mai bune montări cunoscute.

În anul 1978 s-a întâlnit la Constanța cu directorul Teatrului de Revistă „Fantasio”, Aurel Manolache, care i-a propus o colaborare. Oleg Danovski l-a convins să înființeze o secție de balet a Teatrului Fantasio, ”Ansamblul de balet clasic și contemporan”,  alcătuit din tineri absolvenți ai liceelor de coregrafie din București și Cluj.

Asa a întemeiat școala de balet modern și a pus, în 1979, bazele primului teatru de balet din România, iar sub conducerea sa baletul românesc s-a bucurat de un succes și o recunoaștere internaționale fără precedent.

În 1989 a apărut la Editura Muzicală cartea ”Dirijorul de lebede. Întâlniri cu Oleg Danovski”, semnată de Marian Constantinescu, iar în 2012 a apărut volumul biografic „Oleg Danovski — omul, artistul, legenda” de Doina Jela, editat de Curtea Veche Publishing.

Teatrul Național de Operă și Balet din Constanța îi poartă numele.

 

 

 

 

 

 

1997: CEC s-a transformat în bancă de stat, lărgindu-şi obiectul de activitate ( prin acordarea  de  credite agenţilor economici mici şi mijlocii, precum şi statului şi administraţiei publice locale şi centrale).

 

 

 

 

 

Imagini pentru cec bank logo

 

 

 

 

 

1999: A apărut la Bucureşti, primul număr al revistei Playboy.

 

 

 

coperta playboy noiembrie 1999

 

 

Prima vedeta care a aparut  pe coperta acestei reviste a fost Dana Savuica.

 

 

 

 

 

2016: Preşedintele României, Klaus Iohannis, a anunţat că România şi Canada au ajuns la un acord privind ridicarea vizelor. Potrivit înţelegerii, românii vor putea intra fără viză în Canada începând cu 1 decembrie 2017.

Iniţial, oficialii canadieni ar fi vrut ca liberalizarea vizelor pentru români să se aplice cu anul 2018.
„Am o veste bună. În această dimineaţă s-a ajuns la un acord cu partea canadiană privind ridicarea vizelor, un acord rezonabil pentru ambele părţi. Suntem în situaţia de a ne retarge rezerva faţă de CETA ( acordul comercial dintre UE şi Canada – n.r.). România nu mai are nicun fel de obiecţiuni faţă de acordul comercial cu Canada“, a anunţat preşedintele Klaus Iohannis, la Bruxelles, în a doua zi a Consiliului European. 

 

 

 

 

CITITI SI: 

 

https://cersipamantromanesc.wordpress.com/2015/10/21/o-istorie-a-zilei-de-21-octombrie-video/

 

 

 

 

 

CALENDAR CRESTIN ORTODOX

 

 

 

Sfintii Marturisitori Ardeleni

 

 

 

 

Sfintii Marturisitori Ardeleni

 

 

 

 

Sfintii Marturisitori Ardeleni  sunt praznuiti pe 21 octombrie. Acestia sunt: Visarion Sarai, Sofronie si Oprea Miclaus, canonizati in 1955 si preotii Ioan din Gales si Moise Macinic din Sibiel, canonizati in 1992.

Au luptat impotriva impunerii confesiunii Greco-catolice.

Visarion Sarai s-a nascut in anul 1714 si a primit la botez numele Nicolae. S-a calugarit in 1738 la Manastirea Sfantul Sava.

In 1742 ajunge la Manastirea Pakra din Slovenia, iar in ianuarie 1744 vine in Transilvania si incepe lupta pentru apararea Ortodoxiei.

Este arestat pe 26 aprile 1744 de autoritatile imperiale si supus unui interogatoriu cu 44 de intrebari. A fost trimis la inchisoarea din Deva, apoi la cele din Timisoara, Osieck si Raab, iar in cele din urma la celebra inchisoare Kufstein din Muntii Tirolului (Austria), unde a murit ca martir.

Sofronie de la Cioara – a fost preot de mir, iar dupa ce a ramas vaduv, s-a calugarit la Manastirea Cozia.

A condus rascoala populara impotriva autoritatilor habsburgice si a Episcopiei Unite de la Blaj care patrona actiunea de dezbinare a Bisericii Ortodoxe Romanesti.

In august 1760, Sofronie a convocat un Sinod, in care cerea episcop ortodox, restituirea bisericilor, eliberarea celor inchisi si respectarea libertatii religioase.

A murit la o data pe care nu o cunoastem, fie la Manstirea Vierosi, fie la Manastirea Robaia.

Nicolae Oprea Miclaus – originar din Salistea Sibiului, satul Tilisca, a mers de trei ori la Viena pentru a prezenta plangerile romanilor, in 1748, 1749 si 1752. In memoriile prezentate, acestia cereau libertatea credintei ortodoxe si episcop ortodox.

A fost arestat in anul 1752 la Viena si dus in inchisoarea de la Custeni, unde a si murit ca marturisitor pentru Ortodoxie.

Ioan din Gales – a inmanat lui Oprea Miclaus un memoriu pe care sa-l adreseze Curtii din Viena si s-a aflat in fruntea miscarii de aparare a Ortodoxiei la Sibiu.

A cutreierat mai multe sate si a strans semnaturi prin care credinciosii ardeleni cereau sa li se acorde libertate pentru credinta ortodoxa.

Din ordinul Mariei Tereza, ajunge in inchisoarea de la Deva, apoi la Graz si in final la Kufstein. Preotul Ioan a murit dupa anul 1780, de cand dateaza ultima stire despre el.

Moise Macinic – pentru ca a luptat impotriva uniatiei, a fost inchis la Sibiu, timp de 17 luni. La eliberare i s-a cerut sa nu mai slujeasca, ci sa se intretina din munca bratelor. S-a refugiat in Banat, unde s-a intalnit cu Oprea Miclaus.

L-a insotit pe acesta in calatoriile sale la Viena si a fost arestat impreuna cu Miclaus. A murit in inchisoarea de la Kufstein.

 

 

 

 

 

 

 

 

Bibliografie (surse) :

 

 

 

  1. Acad. Dan Berindei, Istoria românilor, cronologie, editura Cartex, Bucureşti 2008;

  2. Dinu Poştarencu, O istorie a Basarabiei în date şi documente 1812-1940, Editura Cartier Istoric ;

  3. e.maramures.ro ;

  4. Wikipedia.ro.;

  5. mediafax.ro ;

  6. Enciclopedia Romaniei.ro ;

  7.  rador.ro/calendarul- evenimentelor;

  8.  Istoria md.;

  9. istoriculzilei.blogspot.ro

21/10/2016 - Posted by | ISTORIE ROMANEASCA | , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , ,

Niciun comentariu până acum.

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile despre tine sau dă clic pe un icon pentru autentificare:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s

%d blogeri au apreciat asta: