CER SI PAMANT ROMANESC

Cuvant despre noi, romanii

PATRIOTISM ȘI NAŢIONALISM

 

 

 

 

 

 

DESPRE PATRIOTISM ȘI NAŢIONALISM

 

Patriotism: Sentiment de dragoste şi devotament faţă de patria şi poporul din care faci parte.
Naţionalism: Conştiinţa de apartenenţă la o naţiune ridicată la nivelul de dragoste faţă de naţionalitatea şi cetăţenia pe care o avem.

Patriotismul este o dimensiune valorică preţioasă a naţiunii române.
Aceste noţiuni se reflectă ca însuşiri sufleteşti şi le putem observa prin comportamentul şi convingerea fiecărui om, ele sunt expresia unor sentimente.

Fiind două noţiuni surori, ele se pot adesea confunda. Nu există patriotism fără sentiment naţional, şi nici invers.

Împletirea lor dă înţelegerea celui mai înalt sentiment, sentimentul solid al iubirii de patrie pentru apărarea căreia îţi dai şi viaţa.
Sigur că patriotismul este naţional, el are însuşirea de a se perpetua, se moşteneşte de-a lungul istoriei şi se transmite fiecărui cetăţean.

Fiecare membru sau cetăţean, indiferent de gradul de pregătire, este conştient de apartenenţa sa la o naţiune, aşa cum aparţine unei familii, tot aşa aparţine unei naţiuni distincte, determinată prin limbă, credinţă, istorie şi alte însuşiri specifice.
Deci, naţiunea s-a perpetuat şi dezvoltat într-un anumit teritoriu şi a fost influenţată de condiţiile geografice, istorice, de mediu şi îşi pune amprenta asupra personalităţii cetăţeanului, individului.
Dragostea şi mândria unei naţiuni se contopeşte într-un mod fericit cu patriotismul.

Dar ce este patria? Este Ţara în care trăieşti şi al cărei cetăţean eşti. Mediul politic, social şi cultural în care trăieşte un popor conform aspiraţiilor şi tradiţiilor sale istorice.
Toate personalităţile din istoria României au fost mândre de naţionalitatea lor, toate au dovedit patriotism, calităţi care le-au propulsat în fruntea mulţimilor şi le-au conferit rol de conducători, de reprezentanţi ai populaţiei, ai poporului sau a unor domenii de activitate capitale.

Atunci când convingerile şi năzuinţele lor au coincis cu cele ale majorităţii, au devenit lideri sau chiar reprezentanţi ai întregii societăţi, ai întregii ţări.

Am să mă opresc prin a exemplifica cele de mai sus doar prin două personalităţi din istoria ţării noastre.
Mihai Viteazul şi Alexandru Cuza
Putea oare Mihai Viteazul să înfăptuiască acea epocă extraordinară de unire a tuturor teritoriilor româneşti dacă nu s-ar fi identificat cu năzuinţele tuturor românilor?

Categoric, nu!

Putea să îndeplinească idealul de unire dacă nu ar fi fost conştient de unitatea de neam, de limbă şi de obiceiuri ale românilor? Nu!

Putea Alexandru Ioan Cuza să înfăptuiască, la 1859, unirea celor două principate româneşti şi să răspundă necesităţii istorice dacă nu ar fi fost patriot? Nu!
El a întrupat spiritul naţional şi patriotic care l-a ridicat la o justă înţelegere a necesităţii unirii. Aceste elemente i-au dat o perfectă înţelegere a momentului istoric.
De partea lui au fost năzuinţele de veacuri ale românilor, simţul lor naţional şi patriotic.
Una din manifestările patriotice ale românilor este respectarea legilor ţării.
Dar respectarea legilor ţării este obligatorie şi pentru cetăţenii români de alte etnii.

Cel de altă naţionalitate, indiferent care ar fi ea şi trăieşte în mijlocul românilor, în ţara noastră, este conştient că este cetăţean român.
Sunt unele excepţii ca: străinii care trăiesc temporar la noi, diplomaţii, oamenii de afaceri şi alţii care nu sunt cetăţeni români, dar şi aceştia au obligaţia de a respecta Constituţia României.
Respectarea naţionalităţii
În Basarabia (Republica Moldova), vedem naţionalitatea nu doar negată, ci şi oprimată.

În Ucraina, toate zonele cu populaţie românească, la fel.

Nu mai vorbim despre limba română, care în Bucovina de dincolo este pe cale de dispariţie.
Românii din aceste teritorii trebuie să ceară cu hotărâre respectarea naţionalităţii şi a limbii lor, a credinţei, Bisericii şi administraţiei locale. Este un adevăr de necontestat că noi, românii, le-am asigurat drepturi egale tuturor etniilor care trăiesc în România.

Acest lucru este o expresie a omeniei românilor şi a unei democraţii reale.
De ce atunci românii care se află în afara graniţelor ţării noastre să nu se bucure de tratamente şi drepturi egale?
Avem conştiinţa necesităţii respectării oricărei etnii în interiorul ţării noastre, dar în acelaşi timp trebuie să veghem şi la conservarea naţionalităţii noastre.

Toate aceste drepturi sunt întemeiate nu doar pe legi, dar şi pe raţionament şi simpatii.

Noi trebuie să cultivăm un curent naţional şi patriotic şi nu să generalizăm experienţe străine, care nu ni se potrivesc şi care de bună seamă nu vor fi viabile.

Vor dăinui doar cele specifice ţării noastre. Sentimentul patriotic ori naţional nu trebuie să se manifeste după cum gândesc unele partide politice, ci trebuie să fie expresie românească, căci românii au fost întotdeauna concilianţi şi au respectat drepturile naţionalităţilor conlocuitoare.

La rândul lor, aceste naţionalităţi sau grupuri etnice trebuie să respecte Constituţia, pe care şi ele au votat-o, iar prin interpretarea drepturilor şi libertăţilor acordate să nu lezeze în niciun fel sentimentul românesc.
România este ţara tuturor locuitorilor ei, deci este patria lor şi trebuie să fie patrioţi, să iubească ţara şi să fie capabili să lupte pentru drepturile şi interesele ei.

A fost o vreme când cele două noţiuni – patriotism şi naţionalism – au fost înlocuite cu teza Internaţionalismului proletar.

Acesta nu a fost decât un pretext, o idee care s-a situat deasupra oricăror naţiuni şi naţionalităţi…
Noi nu am manifestat niciodată un naţionalism extremist, ci unul tolerant care acceptă şi respectă drepturile conlocuitorilor.
Noi nu am spânzurat pe nimeni, poate doar pe vreun tâlhar sau criminal periculos, condamnat la moarte prin antichitate.
Manifestările duşmănoase şi criminale ale unor descreieraţi, de altă etnie, sunt porniri bolnăvicioase, încurajate de către un partid (?! – n.n.) rasist (UDMR), care are o doctrină fascistă, antiromânească, trebuie oprite până nu e prea târziu.

În cadrul aşa-zisului partid UDMR, se proslăveşte o politică periculoasă. Ei îi socotesc pe români o rasă inferioară. În gândirea ungurilor din acest partid (?! – n.n.) dăinuiesc teorii horthysto-naziste, prin care îşi propun să nimicească neamul românesc.
Dar noi, românii ardeleni, suntem cea mai veche populaţie din Europa, care n-am venit de nicăieri şi suntem urmaşii unui neam viteaz şi cinstit, suntem aici dintotdeauna şi vom fi de-a pururi.
Degeaba le arăţi ungurilor dovezi în acest sens, ei inventează teze noi, revizioniste, iredentiste, de ură faţă de români.
Românii din cele trei judeţe, Harghita, Covasna şi Mureş, sunt batjocoriţi şi discriminaţi. Este strigător la cer ce se întâmplă, sub oblăduirea şi cu sprijinul Guvernului Boc.

Un guvern trădător, care a vândut ţara ungurilor.
Dacă un român aflat pe teritoriul Ungariei ar fi făcut cu chipul lui Kossuth ce a făcut Barna cu cel al lui Avram Iancu, ar fi fost omorât pe loc.
Dar la noi e posibil orice, şi orice crimă săvârşită de UDMR-ul aliat la guvernare este trecută cu vederea.
Trezeşte-te, Neam Românesc, şi nu te lăsa să fii batjocorit în propria ta Ţară!
Până şi în Africa a fost desfiinţat segregaţionismul, dar în zilele noastre în Transilvania este promovat de către UDMR.

Au separat învăţământul în Institutul de Farmacie din Târgu-Mureş, pe cel românesc de cel unguresc pe criterii etnice (rasiste).
Ne ameninţă şi declară făţiş că Transilvania va reveni la Ungaria.

Că în curând ne vor reedita un Kosovo în Ardeal etc. etc. Până unde poate merge ura şi prostia!
Noi, românii, le cerem să se liniştească, pentru că noi am mai pus o opincă pe clădirea Parlamentului din Budapesta de două ori.

Chiar mai vor şi o a treia opincă? În 24 de ore acest lucru se poate realiza! Aşa că băgaţi-vă minţile în cap!
Tot ce se întâmplă azi în Transilvania, nu se produce întâmplător, ci sunt acţiuni provocate din afara Ţării.

Acţiuni trecute sub tăcere de către un guvern trădător şi marionetă al lui Boc.
Oare puterile occidentale (europene) nu văd ce se întâmplă la noi?

Sau se fac că nu văd, ba cred că le convine chiar, căci şi-au dat mâna pentru a distruge această Ţară.
Acesta este europenismul mult trâmbiţat? Priviţi planul de împărţire administrativă a Ţării şi veţi observa imediat cum se dă apă la moara ungurilor.
Dumnezeule, opreşte nesăbuinţa guvernului trădător şi alungă păsările de pradă !

 

PATRIA

 

Patria ne este glia
Sub care ne dorm străbunii,
Ţara noastră, ROMÂNIA,
Cu-ai săi munţi contra furtunii
Şi cu falnica pădure
Mirosind a mură coaptă,
Ce-a adus din timpuri sure
Doina ce ne-o cântă-n şoaptă.

Patria este ogorul,
Care-n holdele de grâne,
Pune-n spice viitorul
Cu aroma sa de pâine.

Patria-i pământ natal,
Unitar, indivizibil,
Patria-i un dar astral
Cu farmec irezistibil.

Către patrie se-ndreaptă
Orice gând de luptător,
Care duce-o luptă dreaptă,
Pentru-al Ţării viitor.

Nicolae Dărăbanţ (Braşov),
Membru al Societăţii de ştiinţe
Istorice din România

Sursa: http://www.condeiulardelean.ro

17/10/2016 Posted by | POLITICA | , , , , , | Lasă un comentariu

Scurt istoric al Aradului. VIDEO : Aradul – un oraș care era să fie mutat.

 

 

 

 

 

   Stema orasului Arad

 

 

Situat in vestul Romaniei la aproximativ 50 km de granita cu Ungaria, strabatut de raul Mures, orasul Arad are conform datelor statistice de la ultimul recensamant, o populatie de 183.671 locuitori si o suprafata de 4.618 ha. 

1028 – Prima atestare documentara a zonei Aradului
1078 – 1081 – Cea dintâi mentiune a localitatii.

1331 – Orasul este mentionat în “Cronica pictata de la Viena”.

1552 – Oraşul este ocupat de turci şi inclus în Paşalâcul de Timişoara.

Turcii construiesc aici o cetate, ce va fi ulterior darâmata de habsburgi.

 

 

 

1558

1572

1560

1595 – Trupele Principatului Transilvania eliberează Aradul.

1616 – Reintră în stăpânirea Porţii Otomane până la sfârşitul secolului al XVIII-lea.

1599 – Eliberat de ostile lui Mihai Viteazul, Aradul reintra in 1616 în stapânirea Portii Otomane pâna la sfârsitul sec. 17.

1687 –  Orasul trece sub dominatia habsburgica1 dupa ce este eliberat de armatele imperiale austriece conduse de printul Eugeniu de Savoia .

Acesta elaborează primele planuri de refacere a fortificaţiilor Aradului.

 

 

 

 

 

 

 

 

Stema imperiului Austro-Ungar

 

 

 

 

 

 

 

1699-1729

 

1702 – Se înfiinteaza prima breasla a Aradului – breasla cojocarilor.

1715 – Prima scoala a orasului (cu predare în limba germana) a fost înfiintata de calugarii romano-catolici minoriti

 

 

Harta Arad 1782-1785

 

 

1763 – 1783 – La ordinul imparatesei austriece Maria Tereza,este construita Cetatea Aradului,în stil Vauban-Tenaille.

 

 

 

1

 

 

 

 

Foto: Maria Terezia a Austriei  (n. 13 mai 1717, Viena – d. 29 noiembrie 1780, Viena), din Casa de Habsburg, imparateasa  între anii 1740-1780, soţia împăratului Francisc Ştefan şi mama împăraţilor Iosif al II-lea şi Leopold al II-lea.

 

 

Locul ales pentru construcţia Cetatii Aradului,  îndeplinea în primul rând condiţii de ordin strategic, fiind aşezat la întretăierea
a două foarte importante drumuri comerciale, unul care duce din Câmpia de Vest spre Transilvania şi altul, care vine din nord, dinspre Oradea şi Satu Mare şi face legătura cu Timişoara şi calea fluvială oferită de Dunăre.

O perioada de timp cetatea a fost folosita si ca închisoare, aici fiind întemnitati revolutionarul român Eftimie Murgu, sau în perioada conflictelor armate, 1200 de soldati francezi (în anul 1794) sau soldatii turci luati prizonieri în Bosnia, în anul 1881.

Cel mai celebru prizonier al închisorii a fost Gavrilo Princip, care în data de 28 iulie 1914 l-a asasinat la Sarajevo pe principele mostenitor al tronului imperiului Austro-Ungar, Franz Ferdinand.

Acest atentat a fost semnalul de începere al primului razboi mondial.

 

 

 

Poarta principala a cetatii Aradului

Biserica din Cetatea Aradului

1782

 Imagini pentru arad photos

Lucrările au început în anul 1762 şi au durat peste 20 de ani, desfăşurându-se sub supravegherea şi după planurile elaborate de arhitectul militar austriac Filipp Ferdinand Harsch.

 

 

 

 

 

1787 septembrie 4 – Primul spectacol de teatru la Arad, al trupei germane Philip Bernt;

1812 – Se infiinteaza Preparandia, prima scoala romaneasca de invatatori din Transilvania;

1817 – Primul teatru din Arad si printre primele din tara, Teatrul Hirschl; (Jakob Hirschl construieste primul teatru de piatra din tara)

1833 februarie 15 – Conservatorul de muzica – Ia fiinta al saselea conservator muzical european – Arader Musik Conservatorium/Aradi Zenede

1834 – Aradul devine oras liber regesc;

 

 

 

Harta Ungariei cu Comitatul Aradului

 

 

1846 – 1847 – Compozitorii Franz Liszt si Johann Strauss-fiul, sustin concerte la Arad;

 

1849 octombrie  6 –  Înfrângerea revolutiei maghiare si excutarea de catre autoritatile imperiale habsburgice a celor 13 ofiteri ai armatei revolutionare maghiare.

 

 

Cei 13 generali executati in Arad

Cei 13 ofiteri revolutionari  executati in Arad

Aulich Lajos (1793–1849)
Damjanich János (1804–1849)
Dessewffy Arisztid (1802–1849)
Kiss Ernő (1799–1849)
Knezić Károly (1808–1849)
Láhner György (1795–1849)
Lázár Vilmos (1815–1849)
Leiningen-Westerburg Károly (1819–1849)
Nagysándor József (1804–1849)
Poeltenberg Ernő (1813–1849)
Schweidel József (1796–1849)
Török Ignác (1795–1849)
Vécsey Károly (1807-1849)

 

 

1851 – Se construieste Fabrica de spirt si drojdie a fratilor Neuman;

 

 

Fabrica de spirt si drojdie a fratilor Neuman

 

1858 – Se construieste Gara Arad;

 

 

25 octombrie 1858

1868 – Mihai Eminescu participa în calitate de sufleur într-un spectacol sustinut de trupa lui Mihai Pascaly.
1869 – Prima societate de transport public cu tramvaie trase de cai;

 

 

 

Tramvaie trase de cai

1879 august 14 – Johanes Brahms concerteaza la Arad;

1890 – Primul Cazinou din Arad; Fondarea Societatii Filarmonice din Arad ;

 

 

 
 
Cazinoul vazut din fata 
 
 

 

 

 

 

 

 

 

 

Cazinoul vazut dinspre malul raului Mures (iarna)

 

1890 – Se înfiinteaza primul club de canotaj din Transilvania, “Asociatia Vâslasilor Muras Arad”.

 

 

 

Debarcader pe lacul Padurice

 

 

Ungaria 1815-1919

 

 

 

 

1892 – Fabrica de vagoane Johann Weitzer si cea de automobile Marta fuzioneaza cu societatea “Astra”(1920), fabrica de vagoane, automotoare si avioane;

 

 

 

Fabrica de automobile Westinghouse

 

 

 

 

1895 Intra in functiune reteaua de alimentare cu curent electric a orasului;

 

 

 

1897

 

 

 

1899 august 15 – Are loc primul meci oficial de fotbal din Romania;

1905 – Se deschide primul cinematograf , “Muresul”;

1908 iulie 20 – Incepe sa activeze prima societate de transport cu autobuze din Romania;

Aradul s-a afirmat pe parcursul secolelor XIX – XX ca fiind unul dintre cele mai importante centre economice ale regiunii, astfel ca in anul 1937, datorită activităţii celor peste 4000 de societăţi comerciale ale sale,  a fost declarat cel mai puternic centru economic al Transilvaniei, fiind al patrulea din ţară.

De-a lungul vremii, acest oras a fost deschizător de drumuri în multe domenii, printre care şi economia, aici fiind inaugurată în anul 1840 una din primele bănci de economii şi credite de pe teritoriul României. Tot aici au fost înfiinţate prima fabrică de automobile din Ungaria şi de pe teritoriul actual al României (Marta – 1909), prima fabrică de jucării din ţară (Arădeanca – 1959) şi prima fabrică de ceasuri din ţară (Victoria – 1962). 

 

Aradul a jucat şi un rol important în cultura românească. Aici a fost construit de către un comerciant evreu, primul teatru de piatră din ţară, inaugurat în luna mai 1817, tot la Arad fiind înfiinţat în 1833 al şaselea conservator muzical european – primul din ţară. După ce în 1846 a concertat la Arad Franz Liszt, în 1847 Johann Straus fiul şi în 1877 Pablo Sarsate şi Henryk Wiernawski, oamenii de cultura din oras  decid să înfiinţeze Societatea Filarmonică din Arad.

După înfiinţarea acestei societăţi, aici au avut loc concerte ale unor muzicieni importanţi precum George Enescu (1922) sau Bela Bartok (1924).

Prezenţa culturii în rândul arădenilor este rezultatul faptului că de-a lungul istoriei s-a pus mare preţ pe educaţie.

Prima şcoală a oraşului, cu predare în limba germană, a fost înfiinţată în anul 1715, iar prima şcoală pedagogică din Transilvania a fost înfiinţată tot la Arad, în anul 1812.

 

 

 

Autobuz

Autobuz in centrul orasului Arad

1909 – Se înfiinteaza fabrica Marta, prima fabrica de automobile din Ungaria

1912  S-au înregistrat peste 63 de mii de locuitori în Arad, din care peste 70% de etnie maghiari.

 

1913 aprilie 10 – Intra in fnctiune la Arad prima cale ferata electrificata din estul Europei si a opta in lume, Arad-Podgoria;

 

 

Gara electrica Podgoria (vedere dinspre Calea Radnei)

 

 

1913 – La Arad  a fost fabricat primul automobil  pe teritoriul actual al  Romaniei

 

 

Automobil fotografiat in 1925

 

 

Aradul şi-a pus amprenta şi în politica ţării, asta prin faptul că aici s-a hotărât Marea Unire de la 1 Decembrie 1918, câţiva dintre corifeii Marii Uniri fiind arădeni.

1918 – La Arad a fost Sediul Consiliul National Român Central;.

La conducere s+au aflat ilustrii politicieni aradeni,Vasile Goldis, Stefan Cicio-Pop, Ioan Flueras, Ioan Suciu s.a.

1918 – Consiliul National Central Român, cu sediul la Arad, preia conducerea Transilvaniei .

13-15 mai – Iuliu Maniu anunta public pentru prima oara optiunea de separare totala a Transilvaniei de Ungaria si unirea acesteia cu România, în actuala Aula Iuliu Maniu a Universitatii Aurel Vlaicu din Arad.

1919 – La Arad, “Ablonczy si Bustin”- reprezentanta locala a firmei Ford;
1920 iunie 4 – Tratatul de Pace de la Trianon, în urma caruia Transilvania revine României. Este înfiintata uzina Astra, prin unificarea Fabricii de Vagoane Weitzer, cu Fabrica de Automobile Marta.
1923 – Are loc la Arad primul campionat national de canotaj din România, în organizarea Asociatiei Vâslasilor Muras din Arad (actualul Club Sportiv “Vointa” Arad)
1926 – Este înfiintata Fabrica de zahar
1929 – 1933 – Criza economica se face resimtita, multe fabrici mici închizându-se, industria concetrându-se în 22 de companii mari
1930 – Este înfiintata Fabrica de lacuri si vopsele “Polyrom”
1936 – Este înfiintata Uzina Tehnica Arad, productie becuri
1937 aprilie 23 – racordarea la noul sistem telefonic automat cu o capacitate de 1.200 linii;
1959 – Este înfiintata prima fabrica de jucarii din tara, “Aradeanca”;
1961 – Este înfiintata prima fabrica de ceasuri din tara, “Victoria”.
1968 – Orasul primeste statutul de municipiu.

In anul 1992 numărul populaţiei orasului ajunsese  la peste 190 mii de locutori. De atunci, populaţia municipiului a scăzut considerabil, ajungându-se la numărul de 147.922 locuitori la ultimul recensământ (2011).

 

 

 

 

Imagini pentru arad photos

 

 

 

In momentul de faţă, structura etnică a populaţiei orasului Arad este următoarea: români – 85,23%, minorităţile maghiară – 10,63%; germană – 0,84%; rromă – 1,71%, fiind urmaţi de alte minorităţi precum evrei, sârbi, slovaci sau bulgari.

 

 

Surse: https://posturi.wordpress.com/2011/ istoria-orasului arad/

http://specialarad.ro/aradul-un-oras-care-era-sa-fie-mutat-documentar-din-anul-2001/

 

Realizatorii acestui  film  au decis să il numească «Aradul – orașul care era să fie mutat», de la o întâmplare istorică.

Împărăteasa Maria Tereza a dorit să mute urbea Aradului de pe aceste locuri în pusta Zimandului, dar locuitorii nu au agreat deloc această idee. Odată cu moartea împărătesei și venirea pe tron a lui Iosif al II-lea, mișcarea petiționara a fost atât de intensă, încât împăratul a revenit asupra deciziei predecesoarei sale și a hotărât ca Aradul nu merită să fie mutat.

Printre alte aspecte mai puțin cunoscute, se numără și acela privind fabricarea de automobile.

Foarte puțini arădeni știu că în Arad s-au construit automobile încă din anul 1919, când firma Ford a inaugurat aici o linie de fabricație.

 

 

17/10/2016 Posted by | ISTORIE ROMANEASCA | , , , , , , | Un comentariu

Ziua de 17 octombrie în Istoria Românilor

 

 

 

 

 

 

 

Ziua de 17 octombrie în istoria noastră

 

 

 

 

 

 

 

 

1345: Scrieri ale misionarilor franciscani, datate  17 octombrie  1345,  menționează existența românilor („olachi români”) în Transilvania.

 

 

 

 

 

1448: O coaliţie creştină sub conducerea lui Ioan de Hunedoara a atacat fără succes armata otomană condusă de sultanul Murad al II-lea în a doua bătălie de la Kosovo Polje.

Se estimează că forţele creştine numărau circa 24.000 de oşteni iar turcii aproximativ 60.000 . Pierderile au fost estimate în jur de 10.000 de ambele părţi.

 

 

 

 

 

Imagini pentru a doua bătălie de la Kosovo photos

 

 

 

 

 

Statele creştine din Balcani nu au reuşit să reziste imperiului Otoman după această înfrângere, ajungând până la urmă sub controlul acestuia. 

 

 

 

 

 

 

1841: A murit Amalie Zephyrine de Salm-Kyrburg, străbunica pe linie paterna a regelui Carol I al României (n. 1760).

 

 

 

 

 

Imagini pentru photos Amalie_Zephyrine_de_Salm-Kyrburg

 

Amalie Zephyrine a folosit cu succes contactele sale la curtea lui Napoleon pentru a menţine suveranitatea principatului său de Sigmaringen.

Ea a devenit tutorele nepotului ei Frederic al IV-lea de Salm-Kyrburg (1789-1859), care a devenit Prinţ de Salm-Kyrburg în 1794. Condiţia lui Napoleon pentru a salva principatul de Sigmaringen a fost ca fiul ei, Karl, să se căsătorească cu Antoinette Murat, nepoata lui Joachim Murat.

Pentru familia Hohenzollern-Sigmaringen a fost o căsătorie greu de acceptat (Antoinette era fiica unui cârciumar), însă mariajul a fost unul fericit. S-au născut patru copii, între care şi Karl Anton, tatăl viitorului rege Carol I al României.

 

 

 

 

 

 

1850: Se infiițează Facultatea de Drept, în cadrul grupului de studii de la Colegiul naţional Sf. Sava din București, capitala Munteniei.

 În anul 1854 a fost consemnată prima promoţie de jurişti. La 25 noiembrie 1859, prin decret princiar, Facultatea de Drept devine instituţie independentă, primul său decan fiind Constantin Boşianu.

La data de 4/16 iulie 1864, prin Decretul nr. 765, Domnitorul Alexandru Ioan Cuza aprobă înfiinţarea Universităţii din Bucureşti, prin reunirea celor trei facultăţi existente: Facultatea de Drept, Facultatea de Ştiinţe şi Facultatea de Litere şi Filozofie.

Facultatea de Drept a avut la începuturile ei 9 catedre, 9 profesori şi 30 de studenţi. în primii ani universitari, disciplinele predate au fost: dreptul roman, dreptul civil român şi procedura dreptului civil, dreptul penal român şi procedura dreptului penal, dreptul comercial, dreptul constituţional, dreptul administrativ şi economia politică. Durata studiilor era de 4 ani.

 

 

 

 

 

 

 

1853:  S-a nascut Marea Ducesă Maria Alexandrovna a Rusiei, mama reginei Maria a României; (d. 1920).

 

 

 

 

 

Imagini pentru Marea Ducesă Maria Alexandrovna a Rusiei, mama reginei Maria

 

 

Marea Ducesă Maria Alexandrovna a Rusiei (mai târziu Ducesă de Edinburgh și Ducesă de Saxa-Coburg și Gotha); a fost fiica țarului Alexandru al II-lea al Rusiei si a  principesei Maria de Hessa .

Marea Ducesa Maria a fost soția Printului Alfred, duce de Edinbourgh, al doilea fiu al reginei Victoria a Angliei.

A decedat la data de  24 octombrie 1920.

 

 

 

 

 

 

 

1858: S-a născut în localitatea Dârste (azi Braşov), judeţul Braşov, Andrei Bârseanu, poet, folclorist şi traducător, membru şi preşedinte al Societăţii studenţilor români „România jună” din Viena, membru titular al Academiei Române din 1908 şi vicepreşedinte al acestui for (8 iunie – 19 august 1922); (d. 19 august 1922, Bucureşti).

 

 

 

 

Imagini pentru Andrei Bârseanu,photos

 

 

 

 

 

 

Este cunoscut ca autor al imnului „Pe al nostru steag e scris unire”.

Timp de cinci ani a fost vicepreşedinte al ASTREI iar din 1911 a fost, timp de 10 ani, preşedinte al acesteia. Tot el a creat imnul ASTREI.
Ca profesor şi pedagog şi ca inspector şcolar, a întemeiat şcoli săteşti, a tipărit abecedare, broşuri şi calendare pentru popor, a întemeiat biblioteci şi a răspândit ziare. Şi-a adus un aport însemnat la alcătuirea Enciclopediei române, contribuind cu studii de istorie literară, de obiceiuri şi literatură populară şi studii de toponimie din zona Braşovului şi Săcelelor.

 

 

 

 

 

 

 

1873: S-a născut matematicianul român Gheorghe Țițeica; (d. 5 februarie  1939).

Gheorghe Țițeica  a fost profesor la Universitatea Bucuresti   și la Scoala Politehnica din Bucuresti, membru al Academiei Romane  și al mai multor academii straine, doctor honoris causa al  Universitatii din Varsovia.

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

S-a ocupat în special cu studiul rețelelor din spațiul cu n  dimensuni, definite printr-o ecuație a lui Laplace si  creatorul unor capitole din geometria diferențială proiectivă și afină, unde a introdus noi clase de suprafete curbe si retele  care ii poarta numele.

 

 

 

 

 

1878: În România este acreditat primul ambasador străin, în persoana contelui László Hoyos-Sprinzenstein, reprezentantul Austro-Ungariei.

 

 

 

 

 

 

 

1892, 17/30: S-a născut Dragoş Protopopescu, poet, prozator, eseist şi traducător;.

Interesul iniţial al criticii pentru el va scădea direct proporţional cu alunecarea ideologiei sale spre extrema dreaptă.

A desfăşurat o susţinută activitate de traducător din limba engleză (mai ales din Shakespeare), colaborând, între anii 1929 şi 1946, cu Teatrul Naţional din Bucureşti (m. 1946).

 

 

 

 

 

 

1897: S-a născut Ştefana Velisar-Teodoreanu, prozatoare, poetă, traducătoare, soţia scriitorului Ionel Teodoreanu (“Calendar vechi”, “Viaţa cea de toate zilele”, “Căminul”); (m. 1995).

 

 

 

 

 

 

 

Imagini pentru Ştefana Velisar-Teodoreanu,photos

 

 

 

 

 

 

1904: S-a născut Dinu Bădescu, tenor român (d. 22 octombrie 1980, Caracal).

 

 

 

 

 

 

Imagini pentru Dinu Bădescu, tenor român

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

1905: S-a născut Alexandru Dima, critic şi istoric literar roman, membru al Academiei Române; (m. 1979).

 

 

 

 

 

 

1918: Se  constituie, la Budapesta, a Consiliului Naţional Român Central, ca organ de conducere al românilor.

Din 21 noiembrie sediul Consiliului se schimbă la Arad. Consiliul Naţional Român Central este format din şase reprezentanţi ai Partidului Naţional Român (Vasile Goldiş, Aurel Lazăr, Teodor Mihai, Ştefan Cicio-Pop, Alexandru Vaida-Voievod şi Aurel Vlad) şi şase social-democraţi (Tiron Albani, Ion Flueraş, Enea Grapini, Iosif Jumanca, Iosif Renoiu şi Baziliu Surdu).

 

 

 

 

 

 

1920:  Partidul Naţional-Liberal din România a adresat poporului din Basarabia o Chemare, cu scopul de a-şi extinde infruenţa, şi dincolo de Prut.

 

 

 

 

1921: S-a născut Liviu Popa, grafician, scenograf de teatru şi film  (m. 1977).

 

 

 

 

 

 

 1927: Apare la Bucureşti ziarul “Dreptatea” (1927-1938; 1944-1947), oficios al Partidului Naţional Ţărănesc.

Primul director, a fost marele economist Virgil Madgearu (1927-1928).

Dintre directori s+au remarcat si Petre Ciorăneanu (1930-1932), Mihai Ralea (1934-1938), Demostene Botez (martie-iulie, 1938), etc.

 

 

 

 

 

 Imagini pentru ziarul dreptatea photos

 

 

Ultimul director, inainte de interzicerea ziarului de regimul comunist, a fost Nicolae Carandino (1944-1947).

Din 1990 a reapărut (cu întreruperi), ca organ al PNŢCD

 

 

 

 

 

 

1933:  Se semnează la Ankara, capitala Turciei, Tratatul de prietenie, de neagresiune, de arbitraj şi de conciliere, dintre România şi Turcia.

 

 

 

 

 

 

1935: S-a născut  intr-o familie de ilegalisti comuniști plantați de URSS în România,diplomatul Mircea Raceanu , ultimul condamnat la moarte în România regimului comunist. I s–a dat pedeapsa capitală sub acuzaţia de trădare.

 

 

 

 

 

 

 

Imagine similară

 

 

 

 

 

 

Mircea Răceanu a fost diplomat, a fost arestat la data de  31 ianuarie 1989 pentru colaborarea cu serviciile secrete americane.

A fost judecat și condamnat la moarte, aceasta sentință a unui tribunal românesc fiind  ultima pedeapsă capitală pronunțată în perioada comunistă.

Nicolae Ceaușescu i-a comutat pedeapsa la 20 de ani închisoare.

Sentinţa nu a mai fost pusă în aplicare, însă numai după intervenţia președintelui George Bush senior și a fost  anulată  în anul 2000, la 10 ani de la abrogarea pedepsei capitale.

 Ulterior, Răceanu  a ajuns consilier al Departamentului de Stat pentru problemele Europei Răsăritene.

În februarie 2002, în Romnânia  a fost decorat cu Ordinul Naţional „Pentru Merit”, în grad de Comandor.

 

 

 

 

 

 

1938: Prin Decret regal, se desființează toate partidele politice și se instituie Consiliul de Coroană, ca organ de stat cu caracter permanent, alcătuit din membri „consilieri regali” numiți de monarh, cu rang de miniștri de stat.

 

 

 

 

 

 

 

 1941: Radu Lecca, comisar general pentru problemele evreilor, il instiinteaza pe  consilierului german pentru problemele evreilor despre existenta  un ordin al maresalului Antonescu,  care prevedea evacuarea a 110.000 de evrei din Basarabia si nordul Bucovinei, în Transnistria.

Ordinul respectiv a fost însa anulat.

 

 

 

 

 

 

 

 

1983: A încetat din viaţă poetul, prozatorul şi dramaturgul Romulus Guga (“Viaţa post-mortem”, “Amurgul burghez”, “Noaptea cabotinilor”); (n. 2 iunie 1939).

 

 

 

 

 

2008: A murit Gheorghe Pavelescu, etnolog și folclorist, apropiat al lui Lucian Blaga, autor a peste 200 de studii despre arta tradițională, folclor, magie populară și etnomedicină.

Elev deopotrivă al lui Lucian Blaga, al lui Dimitrie Gusti și al lui Romulus Vuia, Gheorghe Pavelescu a fost profesor universitar la Cluj și la Sibiu și Doctor Honoris Causa al universităților din Cluj, Sibiu și Alba Iulia (n. 1915).

NOTĂ: Unele surse  menţionează ca dată a morţii sale ziua de 18 octombrie 2008.

 

 

 

 

2010: A decedat Mircea Ghiţulescu, critic şi istoric literar, cronicar dramatic, eseist şi prozator; opera sa capitală este „Istoria literaturii dramatice române contemporane” (1900-2000)ş (n. 1945).

 

 

 

 

2010: A incetat din viata fizicianul Tibor Toró, membru al Comitetului Naţional de Istorie şi Filosofia Ştiinţelor din cadrul Academiei Române şi membru corespondent al Academiei Ungare de Ştiinţeş (n. 1931).

 

 

 

 

 

2013: A fost instituita prin ordin al ministrului culturii, „Ziua Patrimoniului Cultural Imaterial” în România,  care aminteşte de deschiderea spre semnare, la 17 octombrie 2003, a Convenţiei pentru salvgardarea patrimoniului cultural imaterial, în cadrul Conferinţei Generale a UNESCO de la Paris.

Convenţia este instrumentul legal prin care statele-părţi îşi asumă obligaţia de a proteja patrimoniul cultural imaterial, sub toate formele sale: tradiţii şi expresii orale, incluzând limba ca vector al patrimoniului cultural imaterial, artele spectacolului, practici sociale, ritualuri şi evenimente festive, cunoştinţe şi practici referitoare la natură şi la univers, precum şi tehnici legate de meşteşuguri tradiţionale.

Prin Legea nr. 410 din 29 decembrie 2005, România a acceptat această Convenţie, iar prin depunerea instrumentelor de ratificare, în 20 ianuarie 2006, ţara noastră fiind al 30-lea stat care a devenit parte la Convenţie, aceasta a intrat în vigoare pe plan universal.

 

 

 

 

 

 

 

 

 

CITIȚI ȘI : 

 

 

 

 

https://cersipamantromanesc.wordpress.com/2015/10/17/o-istorie-a-zilei-de-17-octombrie-video/

 

 

Bibliografie (surse) :

 

 

 

  1. Acad. Dan Berindei, Istoria românilor, cronologie, editura Cartex, Bucureşti 2008;

  2. Dinu Poştarencu, O istorie a Basarabiei în date şi documente 1812-1940, Editura Cartier Istoric ;

  3. e.maramures.ro ;

  4. Wikipedia.ro.;

  5. mediafax.ro ;

  6. Enciclopedia Romaniei.ro ;

  7.  rador.ro/calendarul- evenimentelor;

  8.  Istoria md.;

  9. istoriculzilei.blogspot.ro;

 

 

17/10/2016 Posted by | ISTORIE ROMANEASCA | , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , | Un comentariu

   

%d blogeri au apreciat: