Propaganda moscovită este la datorie ! MINCIUNI spuse constant de propaganda lui Vladimir Putin, care se tot screme să rescrie istoria

 

Foto: Vladimir Putin

 

RUSIA incearca sa rescrie istoria !

 4 MINCIUNI pe care VLADIMIR PUTIN le spune constant. 

Propaganda moscovită este la datorie, iar un film rusesc despre invadarea Cehoslovaciei de către trupele sovietice din 1968 a adus noi acuzaţii conform cărora Moscova modifică istoria pentru a făuri o nouă ideologie şi pentru a justifica o serie de acţiuni controversate.

Invazia sovietică din 1969

 

Filmul rusesc „Pactul de la Varşovia, paginile declasificate” a fost difuzat, pentru prima dată, la 23 mai de televiziunea publică rusească şi prezintă invazia sovietică din Cehoslovacia, din 1968, în termeni pozitivi. Filmul justifică intervenţia armată pentru înăbuşirea „Primăverii Pragheze” şi afirmă că scopul nu era altul decât cel de a proteja Cehoslovacia de ameninţarea NATO, conform Business Insider. 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

Ministrul de Externe al Cehiei a acuzat Rusia de „distorsionarea grosolană” a istoriei, în timp ce preşedintele ceh, considerat un politician destul de prietenos Kremlinului, a declarat că filmul nu reprezintă altceva decât „minciuni propagandistice ruseşti”.

Nici reacţiile slovace nu s-au lăsat aşteptate, iar ministrul de Externe a acuzat Rusia că „încearcă să rescrie istoria şi să falsifice adevărurile istorice despre acest capitol întunecat al trecutului”.

 

 

Pactul Ribbentrop-Molotov

 

 

Vladimir Putin a născut controverse în întreaga Europă în 2014, când a declarat că nu a fost nimic în neregulă cu Pactul Robbentrop-Molotov, semnat între URSS şi Germania nazistă în 1939.

„Ce este rău în faptul că Uniunea Sovietică nu a dorit să lupte?”, a întrebat Putin, la o întâlnire cu istoricii în Moscova.

 

 

 

 

 

Foto: Ministrul nazist de Externe Joachim von Ribbentrip, Stalin si Veaceslav Molotaov zambesc multumiti la semnarea Pactului sovieto-german la 23 august 1939. A urmat cotropirea Europei de Rasarit de catre armatele Germaniei naziste si  ale URSS.

 

 

În luna mai a acestui an,1914, Putin a apărat, din nou, Pactul într-o conferinţă comună cu Angela Merkel, cancelarul Germaniei, spunând că tratatul a fost semnat atunci când „URSS a realizat că a rămas singură în faţa Germaniei lui Hitler, în ciuda încercărilor lui Stalin de a forma o coaliţie anti-Hitler cu ţările occidentale”.

Angela Merkel a răspuns că Pactul Ribbentro-Molotov conţinea o anexă secretă,prin care Stalin şi Hitler împărţeau Europa de Est în sfere de influenţă.

Pactul a pavat calea pentru invazia Poloniei de către Germania în 1939, dar şi pentru invazia sovietică a estului Poloniei şi a statelor baltice în 1940, urmata de anexarea acestor teritorii de catre cele doua state dictatoriale pe atunci prietene.

 

 

Hitler a fost bun până în 1939 ?

 

Ziarul pro-Kremlin, Izvestia, a şocat opinia publică în 2014, când a publicat un articol în care susţinea că Hitler a fost un lider bun, până în 1939.

„Ar trebui să facem o diferenţă între Hitler de până în 1939 şi Hitler de după 1939”, nota publicaţia, care respingea comparaţiile dintre anexarea Regiunea Sudeţilor a Cehoslovaciei de către Germania nazistă şi anexarea Crimeei de către Rusia.

Articolul lăuda unirea Germaniei cu Austria şi Regiunea Sudeţilor „fără a fi vărsată nici o picătură de sânge”.

„Dacă Hitler s-ar fi oprit la asta, el ar fi rămas în istorie ca un politician de cel mai înalt rang”, se arăta în articolul citat.

 

 

 

 

 

 

Criticii articolului au ripostat, însă, cu proptitudine şi au amintit de acţiunile lui Hitler de dinaintea anului 1939, enumerând înfiinţarea lagărelor de concentrare, prigoana împotriva non-„arienilor”, înfiinţarea Gestapo şi sângeroasa Noapte de Cristal, care desemnează pogromul împotriva evreilor de la 9-13 noiembrie 1938.

 

Crimeea ca leagăn al civilizaţiei ruseşti

 

Preşedintele Vladimir Putin nu pierde nici o ocazie pentru a considera Crimeea ca fiind leagănul sfânt al civilizaţiei ruseşti.

Vorbind în faţa naţiunii în decembrie 2014, Vladimir Putin a declarat că peninsula Crimeea „are o enormă însemnătate civilizaţională şi sacră pentru Rusia, aşa cum are Muntele Templului din Ierusalim pentru iudaici şi islamişti”.

Cu toate acestea, convertirea la creştinism a Rusiei Kievene, a pus bazele atât statului rusesc, cât şi celui ucrainean.

Mai mult decât atât, Crimeea a găzduit, de-a lungul secolelor, diferite populaţii, înainte de a fi anexată de Rusia de la Imperiul Otoman în 1783, iar aici putem enumera coloniile greceşti din urmă cu 2.500 de ani, dar şi pe tătarii crimeeni, care sunt consideraţi, acum, o „populaţie indigenă” în regiune şi se confruntă cu represiuni din ce în ce mai mari de la anexarea peninsulei de către Rusia în martie 2014.

 

 

 

 

Sursa: http://www.evz.ro/rusia-rescrie-istoria

 

 

 

CITITI SI : 

https://cersipamantromanesc.wordpress.com/2012/08/23/la-23-august-1939-este-semnat-pactul-ribbentrop-molotov-in-urma-caruia-stalin-si-hitler-isi-impart-europaa/

Publicitate

Scurta istorie a orei de vara

 

 

 

 

Schimbarea orei

  Acest sistem are ca scop folosirea din plin, cât mai mult timp, a luminii Soarelui.

În lunile de vară, ora este dată înainte pentru ca principalele activități umane să se desfășoare cât mai mult posibil pe lumină naturală; în acest fel se economisește energia electrică necesară iluminatului.

Ideea orei de vară vine din anul 1784 si apartine celebrului om de stiinta Benjamin Franklin, una dintre cele mai cunoscute personalitati din istoria Statelor Unite, diplomat, om de stiinta, inventator, filozof, profesor si om politic).

 

 

 

 

 

Benjamin Franklin (n. 17 ianuarie 1706, Boston – d. 17 aprilie 1790), diplomat, om de știință, inventator, filozof, profesor și om politic, una dintre cele mai cunoscute personalități din istoria Statelor Unite.

 

 

Preocupat de modul in care lampile cu ulei produceau lumina si cat de eficiente erau acestea si fiind surprins, intr-o dimineata de vara, de cata lumina ii  „inunda” camera sa in care se afla la Paris, la ora 6, acesta a indemnat populatia sa se trezeasca mai devreme pentru a se folosi de lumina soarelui, economisind astfel uleiul utilizat la lampile de iluminat public, lumina naturală nefiind  valorificată în întregime..

Prin anul 1907, ideea lui Franklin a fost preluata de William Willett (un constructor britanic), care a propus sa se adauge 20 de minute in fiecare duminica din aprilie si sa se scada aceste minute in duminicile lunii septembrie.

In anul 1908, încercarea de a introduce această regula in Marea Britanie a esuat.

Propuneri similare au apărut şi ulterior, iar Primul Război Mondial a fost factorul decisiv care a dus la aplicarea acestora, cand introducerea orei de vară s-a născut ca o necesitate de război, în timpul primei conflagrații mondiale

Din cauza rezervelor tot mai scăzute de cărbune, nemţii au decis, începând cu 30 aprilie 1916, să dea ceasurile înainte cu o oră, pentru a profita mai mult timp de lumina naturală.

Au urmat britanicii ce au introdus ora de vara tot in 1916 (intre 21 mai – 16 octombrie).

Alte puteri ale Antantei au adoptat această reglementare un an mai târziu, în 1917.

Acest fapt a făcut ca și România să adopte pentru prima dată ora de vară în 1917. Referitor la acest aspect, regina Maria nota în jurnalul său, la 5/18 iulie 1917:

„De azi se schimbă ora – se dă înainte, ora șapte e deja ora opt și așa mai departe. A trebuit să o facem pentru că rușii așa procedează, ca să evităm confuziile – motivul e economia la electricitate. La început va pricinui totuși încurcături, fără îndoială.”

Alte tari care au introdus ora de vara au fost: Belgia, Denmarca, Franta, Italia, Luxemburg, Olanda, Norvegia, Portugalia, Suedia, Turcia si Tasmania.

Pe 19 martie 1918 s-a introdus si in Statele Unite dar a fost folosita doar pana in 1919.

Din cauza opozitiei fermierilor s-a renuntat la ora de vara.

Cea mai mare confuzie s-a creeat in Statele Unite unde fiecare stat avea propria regula de introducere a orei de vara, situatie ce s-a mentinut pana in 1966 !

In tara noastra ora de vara a fost reintrodusa in 1932 (intre 22 mai – 2 octombrie).

Din 1933 si pana in 1940, cand s-a renuntat la ea, ora de vara era introdusa in prima duminica din aprilie, pana in prima duminica a lui octombrie.  Între 1 aprilie 1940, ora 00:00, și 2 noiembrie 1942, ora 03:00, ora de vară a fost în vigoare permanent în România. Din 1943, practica trecerii la ora de vară a fost suspendată.

Dupa 1941 in Romania  nu s-a mai folosit ora de vara, iar reintroducerea acesteia s-a produs  începând cu 1979.

Pana in 1996 (cu mici exceptii), ora de vara se introducea la sfarsitul lui martie, pana la sfarsitul lui septembrie.

Din 1997 s-a  trecut la ora de vara incepand cu ultima diminica din luna martie, pana in ultima duminica din luna octombrie.(Toate orele sunt ore locale ale României).

Ora de vara nu este folosita in tarile de la Ecuator si de la tropicul Capricornului. 

Doua tari importante, Japonia si China, nu folosesc ora de vara.

Ora de vara ar trebui sa conduca la o sanatate generala mai buna. Totusi, organismul are nevoie de o perioada de adaptare la ora de vară, iar medicii recomandă odihna si plimbari in aer liber in primele doua saptamani de la schimbarea orei.

Zilele in care se modifica ora de vara in urmatorii ani :

 

2016 (27 martie – 30 octombrie)
2017 (26 martie – 29 octombrie)
2018 (25 martie – 28 octombrie)
2019 (31 martie – 27 octombrie)
2020 (29 martie – 25 octombrie)

 

 

 

 

Ziua de 11 octombrie în Istoria Românilor

 

 

 

11 octombrie, istoricul zilei

 

 

 

 

 

 

1593: Domnul Mihai Viteazul ocupă tronul ŢĂRII ROMÂNEŞTI

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

1754: Se intemeiază  „Şcolile Blajului” (de episcopul greco-catolic Inochentie Micu şi profesorul Petru Pavel Aron), primele şcoli în limba română – „Şcoala de obşte” (primară), „Şcoala de latinie” (gimnaziul) şi „Şcoala de preoţie” (nucleul viitoarei Facultăţi de Teologie).

Din acel moment Blajul a devenit centrul învăţământului românesc din Transilvania

 

 

 

 

 

„Noi, Petru Pavel Aron de Bistra, din mila lui Dumnezeu şi a Scaunului Apostolicesc, celor din legea grecească prin toată ţara Ardealului şi părţilor eiadaose, Vlădicul Făgăraşului … cuprinzând din milostiva dăruire averilevlădiceşti şi mănăstireşti, şi aşezându-ne, îndată cât va fi cu putinţă mai curând să ne apucăm de deschiderea învăţăturilor şi chivernisirea într’ânsele a celor lipsiţi … să vă înceapă în mănăstire acum întâiul a să citi, a să proceti şi a să tâlcui după lipsa şi după vreame celor lipsiţi … lângă toate acestea neîncurmatăşcoala de obşte va fi tuturor de toată vârsta, de cetanie, de cântare şi de scrisoare, nici o plată de la ucenici aşteptându-să … Dat în Blaj, anul Domnului O mie şapte sute cincizeci şi patru, unsprăzece zile a lunii Octombrie.”

 

 

 

 

 

 

 

 

Imaginea  de sus reprezintă vechea biserică din Blaj, actuala Mitropolie a Blajului. Clădirea din plan depărtat este Şcoala Primară, pe care se găseşte o placă cu înscrisul românului ortodox Ion HeliadeRădulescu „De aici a răsărit Soarele Românilor.”

De pe bancile scolilor blajene au iesit fruntasii Revolutiei Române de la 1848 din Transilvania (Simion Barnutiu, Gheorghe Baritiu, Timotei Cipariu, Alexandru Papiu-Ilarian), istorici, publicisti, scriitori (Ioan Micu Moldovan, Ioan Bianu, Ion Agârbiceanu, Aron Cotrut).

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

1818: Domnitorul fanariot al Ţării Româneşti, Ioan Gheorghe Caragea, părăseşte domnia, fugind din țară.

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

Principele Ioan Gheorghe Caradja, (n. 1754 la Constantinopol –  d. 1844 la Atena), cunoscut în bibliografia în limba română și drept Ioan Gheorghe Caragea, a domnit in Tara Româneasca  intre anii 1812-1818.

A devenit faimos pentru primul cod de legi din Valahia care îi poartă numele (Legiuirea Caragea), pentru  politicile sale fiscale excesive dar și pentru măsurile efective luate împotriva unei mari epidemii de ciuma bubonica, izbucnita  în  anul 1813, la  un an de la urcarea sa pe tron (Ciuma lui Caragea).

Cât timp s-a aflat pe tronul Țării Românești, Caradja a reușit să strângă o avere uriașă, prin acumularea taxelor de la țărani și breslele meșteșugărești, vânzarea a 4.762 de titluri boieresti , (pentru care a obținut aproximativ 20 de milioane de piaștri) si din concesionarea minelor și vămilor.

 Astfel, veniturile domnului au crescut de la aproximativ 1,5 milioane, la peste 3,7 milioane lei-aur.

Temându-se de o intervenție a turcilor, Caradja a fugit din țară.

A declarat că pleacă cu familia în afara orașului pentru o plimbare si după patru ore de la disparitia sa, un mesager trimis de el a anunțat boierii că a părăsit țara și că numea pentru conducerea treburilor tarii, o caimacamie  formată din banul Grigore Brancoveanu, vornicul Barbu Vacarescu, vistiernicul Grigore Ghica și logofătul Samurcas.

Caradja a fugit păzit de un grup de 300 de mercenari  albanezi (arnăuți) care l-au condus la Brașov. Toate podurile pe drumul de la Bucuresti la Brasov  au fost distruse, pentru  ca nici o forță urmăritoare să nu-l poata ajunge. Caradja își pregătise cu grijă fuga, trimițând din timp mari sume de bani în Elvetia si Marea Britanie .

După câteva săptămâni de la intrarea în Brașov, Caradja și apropiații săi au plecat către  Pisa, in Italia.

A donat mari sume de bani mișcării naționale grecești Filiki Eteria, cât și terenuri orașului Atena , unde și-a petrecut restul vieții, trăind din averea acumulată în Valahia.

 

 

 

 

 

 

1863: Guvernul  condus de Nicolae Kretzulescu demisionează.

 

 

 

 

 

 

Foto: Mihail Kogălniceanu

 

 

Domnitorul Alexandru Ioan Cuza îl însărcinează pe Mihail Kogălniceanu cu formarea noului guvern.

 

 

 

 

 

 

 

1866: Poarta Otomană a emis firmanul de învestitură a lui Carol (de Hohenzollern-Sigmaringen) ca principe al Principatelor Unite, cu titlu ereditar, prin care  recunoştea, implicit, perpetuitatea unirii celor două Ţări Române (11/23)

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

1911: S-a născut  in  comuna Saschiz, județul Mureș, tenorul român Ion Dacian (nume real Ion Pulcă). A  urmat în paralel cursurile Facultății de Drept și ale Academiei de Muzică din Cluj.

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

Își începe cariera în 1934 la Opera Română din Cluj iar in 1939 este angajat de Nicolae Vlădoianu la Teatrul de Operetă și Revistă „Alhambra” din București, debutând în operetă și în regie.În perioada 1942–1947 este co-director al Teatrului Alhambra, interpretând roluri de june-prim în toate spectacolele muzicale ale acestuia.

Cand in 1950 se înființează Teatrul de Stat de Operetă, Ion Dacian a fost angajat ca prim-solist.În cariera sa, Ion Dacian a jucat în peste 5000 de spectacole. A fost un artist de mare popularitate, iubit de public.

i s-a acordat titlul de Artist al Poporului din Republica Populară Romînă „pentru merite deosebite în activitatea desfășurată în domeniul teatrului, muzicii, artelor plastice și cinematografiei”.

S-a stins  din viață la 8 decembrie 1981 la București.

In 1990 Teatrul de Operetă din Bucuresti a fost numit Teatrul de Operetă „Ion Dacian”, iar în anul 2000, prin hotărâre a Guvernului, numele i-a fost schimbat în Teatrul Naţional de Operetă „Ion Dacian”.

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

1913: S-a născut in localitatea  Defiance, Ohio, Statele Unite, poeta, traducatoarea şi prozatoarea Eugenia Adams-Mureşanu.Născută din părinţi români, emigraţi în America, al şaptelea copil din cei zece ai Paraschivei şi ai lui Nicolae Mărgineanu, viitoarea scriitoare se întoarce împreună cu mama sa, rămasă văduvă, în ţinuturile de obârşie de la Ocna Sibiului, profesând ca învăţătoare.

A făcut studii de teologie la Sibiu (1947) şi a urmat la Cluj cursurile Facultăţii de Filologie (1949). Debutează cu proză pentru copii şi cu traduceri în 1993 la publicatia Satul şi şcoala, ulterior semnând sporadic în mai multe periodice.

Căsătorită mai întâi, în 1932, cu Florea Mureşanu, viitor protopop al Clujului, va fi, din 1956, soţia lui D.D. Roşca. 

Arestată în anul 1950 este eliberată în 1952 si din nou arestată între 1958 şi 1960. Părăseşte ţara după 1970 şi se stabileşte în SUA. În exil colaborează la Revista scriitorilor români.

 Cea mai importantă scriere a sa este Cântarea Psalmilor, apărută la Madrid (1986), cu un cuvânt înainte de Vintilă Horia (În loc de prefaţă) şi o introducere de Aureliu Răuţă. Este, aşa cum remarca Vintilă Horia, o transpunere a psalmilor într-un limbaj cursiv, actual şi într-o versificaţie de sorginte folclorică.

Intre lucrarile sale se remarca  de asemenea “Învierea fariseului Eleazar”, si “Assault on Eden”.

 

 

 

 

1913: A intrat în vigoare primul regulament care stabilea circulaţia autovehiculelor în România, dar şi cine şi în ce condiţii putea obţine carnetul de conducator auto.

La vremea respectivă legea prevedea sancțiuni pentru întrecerile birjarilor, pentru depășirea vitezei calculată cu trapul calului sau chiar închisoare pentru alcool.

Prefectura de Poliţie Bucureşti a venit cu ideea de a reglementa circulaţia din cauza creşterii numărului de maşini. In 1907 cand în Capitală erau 138 de autoturisme, au fost gândite şi primele probe ale examenului, iar cei admişi erau întregistraţi într-un catastif. 

Primul permis a fost emis după ce „Regulamentul pentru circulaţiunea autovehiculelor” a fost publicat în Monitorul Oficial din 1913. Era o hârtie lipită pe o pânză subţire, colorată în roşu, galben şi albastru. Ca să obţii un permis de conducere trebuia să fi împlinit 18 ani.

 

 

 

 

 

1929: S-a nascut in localitatea Oituz, jud.Bacau, Olga Tudorache, o celebritate in lumea teatrului si filmului românesc.

 

 

 

 

 

 

 

 

 

A terminat, în 1951, Institutul de Teatru si a activat  neintrerupt pe scenele teatrului bucurestean, radiofonic si in film.

Angajata, din septembrie 1951, la Teatrul Tineretului din Bucuresti, unde a activat  neîntrerupt, pâna în 1966, când acesta a teatrul fuzionat cu Teatrul “Nottara”. Transferata la  Teatrul Mic, ramâne angajata pâna în 1978.

Din 1976 este Conferentiar universitar la Institutul de Arta Teatrala si Cinematografica “I.L.Caragiale”, la catedra de actorie. Din 1990 este profesor.

Aformat sase promotii de actori, pana la pensionare, în 1997. In anul 2000 s-a retras din învatamânt.

In film a detinut roluri in : „Tudor”, „Razbunarea haiducilor”, „Profetul, aurul si ardelenii”, „Prea cald pentru luna mai”, „Tusea si junghiul”, „Doi haiduci si o crasmarita”, „O vara de neuitat” pana la „Femeia visurilor”/ 2004 sau „Cendres et sang”/2008.

De un talent imens si inconfundabil a obtinut pentru interpretarile sale numeroase premii si distinctii.

A fost casatorita cu actorul Cristea Avram. Fiul lor, Alexandru, inginer de profesie este stabilit in SUA.

 

 

 

 

1932: S-a născut istoricul Hadrian Daicoviciu, autorul unor monumentale studii şi cercetări privind istoria Daciei înainte şi după cucerirea romană. S-a impus ca unul din cei mai de seamă specialişti in istorie dacică şi romană care s-au format în ţara noastră în perioada de dinainte de 1989. 

Era fiul  reputatului şi regretatului academician, istoric şi arheolog Constantin Daicoviciu.

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

A fost profesor universitar la Facultatea de Istorie a Universitatii Babes Bolyai, membru al Societății de Studii Clasice și al Uniunii Internaționale de Științe pre- și protoistorice și director al Muzeului de Istorie al Transilvaniei și al Institutului de Arheologie din Cluj-Napoca.

În toamna anului 1983  cand a avut loc la Academia „Ştefan Gheorghiu” a PCR de la Bucureşti o consfătuire cu toţi profesorii universitari de istorie din cele trei centre universitare: Cluj, Iaşi şi Bucureşti, pentru a se prelucra ideologic istoricii români.

La prezidiul consfătuirii stăteau generalul Ilie Ceauşescu, fratele dictatorului, şi Cornel Burtică, membru în BP al CE al PCR. Aceştia încurajau politica partidului privind originea traco-dacică a poporului nostru în istoriografia română.

Hadrian Daicoviciu a ţinut o cuvântare în care a apărat componenta romană în alcătuirea etnică a poporului român, dar lucrurile în această „chestiune nu au fost pe deplin lămurite” spunea el, fapt ce i-a atras imediat replica dură a lui Ilie Ceauşescu, care l-a acuzat că nu e un adevărat comunist pentru că programul PCR a rezolvat această chestiune, în care primează caracterul primordial dacic al poporului român.

Istoricul clujean Hadrian Daicoviciu nu s-a lăsat intimidat şi a revenit la tribună şi i-a răspuns tăios lui Ilie Ceauşescu, care era şi directorul Institutului de Istorie Militară de la Bucureşti, susţinând dualitatea etnică daco-romană în formarea poporului român.

De aici au început marile probleme ale lui Hadrian Daicoviciu. Generalul Ilie Ceauşescu a dorit să se răzbune pentru umilinţa din faţa a tuturor istoricilor din cele trei centre universitare.

A trimis controale un an de zile la Direcţia de Patrimoniu Cluj, pe care o coordona Hadrian Daicovicu.

S-a creat o presiune psihică puternică asupra marelui istoric. De inimă rea, Hadrian Daicoviciu a făcut infarct în propria casă, în octombrie 1984 şi a decedat.

 

 

 

 

 

 

1938: S-a nascut la Dorohoi, jud. Botosani, regizorul și scenograful român Dan Pița.

În 1992, la Festivalul de Film de la Veneţia, a obţinut Leul de Argint cu filmul Hotel de lux.

 

 

 

 

 

 

 

1938: Este promulgată de regele Carol al II- lea, LEGEA nr. 3499 din 11 octombrie 1938, pentru recunoaşterea şi funcţionarea breslelor de lucrători, funcţionari particulari şi meseriasi.

Acestea vor înlocui sindicatele, care au fost desfiinţte.

 

 

 

 

 

1945: A murit Scarlat Demetrescu, profesor de ştiinţe naturale, geografie, scriitor şi unul din cei mai mari spiritualişti români ; (n. 1872).

 

 

 

 

 

1947: România a devenit membru al Organizatiei Meteorologice Mondiale (World Meteorological Organization). OMM este institutie specializata a ONU (din 1951) si are sediul La Geneva (Elvetia).

 

 

 

 

 

1953: In Romania ocupata de trupele sovietice, un tribunal da sentinta in procesul luptatorilor anticomunisti parasutati in munti.

Între 1951 şi 1953, aviaţia militară americană a paraşutat în România ocupată de sovietici mai mulţi voluntari, în scopul desfăşurării unor acţiuni de transmitere de informaţii strategice, precum şi pentru organizarea unor structuri de rezistenţă armată în perspectiva unui eventual război între Occident şi Uniunea Sovietică, pentru eliberarea de comunism a Europei de Est.

Tinerii voluntari făceau parte toţi din Mişcarea Legionară, iar operaţiunile erau integrate unui proiect mai amplu, subordonat direct preşedintelui american – Harry Truman şi celui francez – Vincent Auriol. Şeful operaţiunilor acoperite ale CIA în Balcani, Gratien Yatsevich, susţine că operaţiunile desfăşurate în România s-au aflat pe locul doi, după  cele din Albania, ca număr de agenţi şi resurse alocate.

După ce au ţinut timp de doi ani în tensiune organele Securităţii, paraşutiştii au fost prinşi prin trădare, condamnaţi la moarte şi executaţi, alături de gazdele şi susţinătorii lor, la 31 octombrie 1953, la penitenciarul Jilava. În total, un  număr de 13 persoane.

Presa comunistă din România, dar şi toată mass-media din Europa de Vest şi America de Nord au alocat spaţii largi acestui proces şi execuţiei celor 13 tineri  care au luptat pentru libertatea şi demnitatea patriei lor.

 

 

 

 

 

 

 

 

Cei 13  luptatori anticomunisti au fost condamnati la moarte de un tribunal comunist si executati.

 

 

 

 

 

Condamnati in procesul parasutistilor judecat in octombrie 1953, la Bucuresti au fost:

 

Buda Ion, nascut in 1923 la Bontesti – Arad.
Corlan Aurel, nascut in 1920 la Vladuleni – Valcea.
Coman Ion, invatator, nascut in 1922 la Apa – Satu Mare.
Dinca Gheorghe, inginer, nascut in 1918 la Hunia-Cetate, Dolj.
Golea Ion, student, nascut in 1922 la Bahnea – Tirnava.
luhasz Ion, student, nascut in 1933 la Pir – Satu Mare.
Pop Gavrila, nascut in 1928 la Pir – Satu Mare.
Popovici Mircea, student, nascut in 1920 la Ohaba de Jiu – Gorj.
Samoila Ion, nascut in 1919 la Ighisul Vechi – Sibiu.
Tanase Alexandru, nascut in 1915 la Babeni – Valcea.
Tartler Erich, agricultor, nascut in 1920 la Brasov.
Tolan Ion, ajustor, nascut in 1925 la Magra – Arad.
Vlad Minai, student (neparasutat), nascut in 1925 la Dragomiresti -Maramures.

 

Sentinta a fost executata pe 31 octombrie 1953 in Valea Piersicilor la Jilava.
In timpul procesului s-au pronuntat foarte multe condamnari la munca silnica, pentru localnicii care ii ajutasera.

 

 

 

 

1956: S-a născut  la Braila, Catrinel Dumitrescu, actriță română de teatru și film.

Inca eleva fiind, a fost  remarcata de regizorul Tocilescu, pe atunci si el la inceput de drum care-i ofera rolul de debut in ‘Svanevit’, de Strindberg, la Teatrul din Braila.

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

Acel spectacol a determinat-o sa dea examen la Institut, si in anul III joaca alaturi de profesorul ei, Octavian Cotescu, la Bulandra, in „Anecdote provinciale”.

 În prezent este actrita la Teatrul Nottara din Bucuresti.

A fost  casatorita cu actorul Emil Hossu, nas fiindu-le un alt actor celebru : Horatiu Malaele.

Din 1992 este profesoara la Universitatea Hyperion din Bucuresti, Facultatea de Arte, sectia Actorie.
Desi a jucat in aproape 12 filme, nu a stralucit pe ecran cum o face in teatru pe care ea insasi il apreciaza mai mult.

 

1968 : S-a nascut (Focsani, Vrancea) Claudiu Saftoiu, jurnalist, fost sef al Serviciului de Informatii Externe timp de 5 luni, în perioada octombrie 2006 – martie 2007, numit ulterior director general al Televiziunii Romane.

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

A  fost consilier prezidențial pe probleme de politică internă al președintelui României, Traian Băsescu, iar soția acestuia, Ana Adriana Săftoiu, a fost de asemenea consilier prezidențial, în cadrul Departamentul de Comunicare Publică.

 

 

1970 (11-25 octombrie): S-a desfăşurat prima ediţie a Târgului Internaţional Bucureşti (TIB).

 

 

 

 

 

 

 

 

 

Pe o suprafaţă totala de 70.000 metri patrati, la TIB 1970 au participat peste 1.000 de expozanti din 30 de tari, din care 18 au  participat oficial. Până în 1981, TIB a fost organizat bienal.

 

 

 

 

2002:  Au fost aduse în tara noastra  moastele Sfântului Ion Casian, care sunt depuse în prezent la catedrala Romano-Catolica „Sfântul Iosif” din Bucuresti.

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

Sfântul Ioan Casian era originar din Dobrogea (pe acea vreme cunoscuta ca « Scythia minor ») si  a trait în Marsilia, în secolul al IV-lea d.H.

A fost întemeietorul monahismului dupa modelul rasaritean, prin înfiintarea a doua manastiri, una de maici si una de calugari.

Este  cinstit ca sfânt părinte al Bisericii Creștine, atât in Biserica Ortodoxă cât și in cea catolică.

 

 

 

 

2009: A fost  resfinţită Biserica Palatului Cotroceni,  dupa ce a fost refăcută între 2003 şi 2004

 

 

 

 

 

Biserica fostei manastiri Cotroceni, demolata de Nicolae Ceausescu, in anul 1984, si refacuta la initiativa urmasilor cantacuzini in anul 2004, a fost resfintita de Patriarhul Daniel in ziua de 11 octombrie.

Ctitoria lui Serban Cantacuzino din anul 1679 a fost ridicata pe acelasi loc si a primit acum si altar, cateva din frescele originale si obiectele necesare cultului, plus un preot slujitor, in persoana arhimandritului Irineu Dogaru.

In anul 1984 au fost salvate cateva fresce, coloane de piatra, pisania, placile mormintelor ctitorilor, inclusiv osemintele acestora, si duse la Biserica din Fundenii Doamnei, tot o biserica ridicata de familia Cantacuzino.

La biserica noua au fost aduse fragmente din moastele Sfintilor Serghie si Vah, praznuiti la 7 octombrie, care sunt ocrotitorii initiali ai locasului de cult. IPS Irineu, Mitropolitul Olteniei, a daruit bisericii de la Palatul Cotroceni o particica din moastele Sfintilor Mari Mucenici Serghie si Vah, moaste care se afla depuse spre cinstire si inchinare la Catedrala Mitropolitana Sfantul Dumitru, din Craiova. Biserica are ca al doilea hram Adormirea Maicii Domnului (15 august).

 

 

 

 

 

 

2011: A decedat la Bucureşti, omul politic Ion Diaconescu (n.25 august, Botesti, jud. Arges), activist anticomunist  român, fost membru al Partidul National Ţărănesc  din anul 1936,  până la desființarea sa abuzivă de către autoritățile comuniste, în 1947.

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

Condamnat de „justiţia” comunistă la 15 ani de închisoare, a fost încarcerat   în mai multe închisori şi lagăre , iar după ispășirea pedepsei, a fost deportat în Bărăgan.

Revenit în București, a activat la întrunirile clandestine ale țărăniștilor.

După anul 1989 a participat la reinfiinţarea Partidului Nţtional Ţăranesc – Creştin Democrat, în conducerea caruia a fost ales. A fost de asemenea ales deputat în Parlament din partea PNT-CD,  în trei legislaturi consecutive .

După moartea lui Corneliu Coposu, preşedintele partidului,  Ion Diaconescu a devenit preşedinte interimar al PNŢCD (noiembrie 1995 – ianuarie 1996) şi ulterior, preşedinte al al acestui partid (ianuarie 1996 – ianuarie 2001)

A îndeplinit şi funcția de președinte al Camerei Deputaților (decembrie 1996 – decembrie 2000).

Ca parlamentar, a acționat pentru  înlăturarea consecințelor regimului comunist.

 

 

 

 

 

 

CITITI SI: 

https://cersipamantromanesc.wordpress.com/2015/10/11/o-istorie-a-zilei-de-11-octombrie-video-4/

 

 

 

 

 

Bibliografie (surse) :

 

 

 

1. Acad. Dan Berindei, Istoria românilor, cronologie, editura Cartex, Bucureşti 2008;

2. Dinu Poştarencu, O istorie a Basarabiei în date şi documente 1812-1940, Editura Cartier Istoric ;

3. e.maramures.ro ;

4. Wikipedia.ro.;

5. mediafax.ro ;

6. Enciclopedia Romaniei.ro ;

7.  rador.ro/calendarul- evenimentelor;

8.  Istoria md.;

9. istoriculzilei.blogspot.ro;

10. http://www.pentrupatrie.ro