CER SI PAMANT ROMANESC

Cuvant despre noi, romanii

Ziua de 9 octombrie în Istoria Românilor


 

 

 

 

 

 

 

9 octombrie, istoricul zilei

 

1621: Polonia restituie Moldovei cetatea Hotin.

 

 Marele Hatman                    Sultanul Osman II                        Radu Mihnea      

                                           

                                                     

Spre sfârşitul secolului XVI, Moldova era integrată în sistemul politic al Republicii Nobiliare Polone.

Intervenţiile militare polone aduc la domnia Moldovei pe Ieremia Movilă (1595-1606), instaurînd dinastia movileştilor, care nu avea legături de sînge cu vechea dinastie din Moldova.

Planurile de hegemonie polone asupra întregului spaţiu românesc au fost zădărnicite de războiul Ruso-Polon din 1609-1618.

În Moldova a urmat o perioadă de instabilitate şi dese schimbări de domnii la intervenţia Otomanilor şi Poloniei deteriorînd relaţiile dintre Poartă şi Polonia.

Aceasta neînţelegere s-a înteţit şi prin atacurile frecvente ale cazacilor zaporojeni şi tătarilor.

În urma unei expediţii otomane în frunte cu Iskander Paşa împotriva cazacilor, se încheie Pacea de la Jarucha (Busza) 1617, prin care urmau a se sista intervenţiile polone în arealul dunăreano-pontic. Poarta se pregăteşte să atace pentru prima dată în istorie Polonia.

Foto: Gaspar Graziani (n.cca 1575 – 1620)

 

Gaspar Graţiani (domn al Moldovei intre 4 februarie 1619 si 20 septembrie 1620), de origine maurovlah din Dalmaţia, a fost numit de Poartă pentru a calma spiritele nemulţumite din cauza întăririi infruenţei otomane în principatele româneşti.

Principele Gabriel Bethlen (1613-1629) al Transilvaniei îl denunţă pe Graţiani la Constantinopol, iar Poarta  intenţionează să-l mazilească.

 Graţiani începe ostilităţile  împotriva otomanilor la Iaşi şi isi retrage fortele spre Polonia in direcţia Mohylow, unde în noaptea de 6/7 octombrie 1920, oastea polono-moldoveană a suferit o înfrîngere zdrobitoare în faţa celei otomano-tătare a lui Iskander Paşa.

Atît hatmanul, cît şi domnul Moldovei isi pierd viaţa.

Aceasta a reprezentat prima confruntare armată directă  între oştile otomane şi cele polone.

Victoria de la Mohylow (Mohilău) l-a încurajat pe sultanul Osman II-lea să întreprindă personal o campanie împotriva Republicii Nobiliare Polone împreună cu tătarii, şi oştile domnului Valahiei – Radu Mihnea şi noului domn al Moldovei – Alexandru Iliaş.

 Efectivul otoman 100 000 oameni, trupe combinate din care 12 000 ieniceri, numeroşi spahii, cuirasaţi, tunari, la care se adăugau 80 000 tătari, în frunte cu hanul Djanibek Ghirai, 6 000 ostaşi a domnului Valahiei – Radu Mihnea.

Obiectivul sultanului fiind cucerirea Poloniei şi transformarea acesteia într-o bază de atac împotriva Imperiului Habsburgic.

Oastea polonă, 30 000 ostaşi donduşi de marele hatman al Coroanei Jan Karol Chodkiewicz, care la Nistru urmau să facă joncţiunea cu 20 000 de cazaci, a intrat prima în Moldova prădînd pînă la Iaşi asigurîndu-şi astfel provizii bogate după care se retrage la Hotin.

În oastea polonă se afla şi feciorul lui Simion Movilă – Petru Movilă, pretendent la domnia Moldovei, care mai tîrziu va deveni mitropolit la Kiev.

Otomanii asediază oastea polona la Hotin între 24 august / 3 septembrie şi 19/29 septembrie 1621.

Neînţelegerile dintre paşale, precum şi nesupunerea unor mari grupuri de ieniceri jigniţi de comportamentul sultanului au făcut mai puţin efectiv asediul Hotinului.

Deşi sultanul a obţinut un succes militar, pacea încheiată ulterir va constitui o victorie politică de moment pentru că ambele părţi nu vor respecta tratatul.

Fișier:Mihnea Voda.jpg

Radu Mihnea, domn al Valahiei, participant la Războiul Otomano-Polon (1621)

Domnul Valahiei Radu Mihnea îl convinge pe sultan să nu ierneze în Moldova şi îl convinge să semneze tratatul de pace cu Plonia. 

Prevederile tratatului de pace de la Hotin (9 octombrie 1621), ca şi cele ale păcii de la Jaruha (1617), interziceau orice intervenţie polonă în Ţările Române.

Pentru că ambele părţi au interpretat tratatul în mod diferit, acest act va fi considerat ulterior în istoriografie ca un armistiţiu.

 Foto: Cetatea Hotin

 

În urma Păcii de la Hotin, această regiune este restituită de poloni Moldovei. Influienţa Polonă în principatele româneşti a fost slăbită, iar în Moldova şi Valahia s-a accentuat dominaţia otomană ce s-a manifestat prin pătrunderea a numeroase elemente greco-levantine în conducerea acestor principate.

Cu ocazia campaniei Porţii împotriva Poloniei, turcii au ocupat  tinutul Reni si  cîteva sate care ţineau de ocolul Galaţilor.

1621: A încetat din viaţă  boierul cărturar Teodosie Rudeanul, unul dintre cei mai de seamă dregători ai lui Mihai Viteazul.

T.Rudeanul este autor al unei cronici oficiale de curte scrisă în limba română (1597).

1874: A fost înfiinţată Uniunea Generală a Poştelor, devenită  în 1878 Uniunea Poştală Universală (din 1947 – instituţie specializată a ONU, cu sediul la Berna). România este membru fondator.

O Conferința Internațională  a Postelor a fost deschisă la Berna la 15 septembrie  1874, cu scopul de a crea o organizație internațională poștala care  standardizeze diferitele sisteme poștale ale statelor membre.

Reprezentanți din 22 de țări, au discutat timp de mai multe zile, înainte de semnarea  Tratatului de la Berna, care a stabilit crearea Uniunii Poștale Generale.

Imagini pentru Uniunea Poștală Universală logo

Patru ani mai târziu aceasta organizatie si-a schimbat numele în Uniunea Poștală Universală, prin semnarea Tratatului de la Berna de către cei 22 de membri fondatori, între care se număra și George Lahovari, directorul  general al Poștelor și Telegrafului din România.

În ziua de 9 octombrie se sărbătoreste Ziua Mondială a Postei” in  peste 150 de țări, administrațiile poștale lansând emisiuni filatelice dedicate acestei date sau noi servicii poștale, organizând festivități și evenimente speciale, precum și conferințe și seminarii cu specific poștal și filatelic.

 

1883: S-a născut  in satul Batogu, com. Cireşu, jud. Brăila, actriţa Maria Filotti; d. 5 noiembrie 1956.

Imagini pentru photos Maria Filotti

A studiat Literele şi Filosofia la Universitate şi Arta Dramatică la Conservatorul din Bucureşti, la clasa  pe care l-a absolvit, în 1906 pe scena Naţionalului bucureştean, cu piesele Fraţii şi Fântâna Blanduziei.

A fost remarcată de noul director, Alexandru Davila, care-i propune să joace aici, dar ea a preferat să rămână la Iaşi, unde semnase un contract începând cu 1 septembrie 1906.

După o scurtă perioadă petrecută la Naţionalul bucureştean, primeşte o bursă şi pleacă la Viena pentru specializare, în 1909 – 1910.

În timpul Primului Război Mondial s-a refugiat la Iaşi, unde a organizat un spital de campanie, a îngrijit răniţii şi a continuat să joace pe scenele locale.

În 1919, a devenit profesoară la Conservatorul de Artă Dramatică, înlocuindu-l pe Tony Bulandra, unde preda un curs de mimică, pentru prima dată acceptat în România.

Aleasă în 1930 preşedinta Sindicatului Artiştilor Dramatici şi Lirici, a mai fost membră în Comitetul Internaţional al Societăţii Universale de Teatru şi societară de onoare a Teatrului Naţional din Bucureşti.

A reprezentat România la diferite congrese internaţionale, Hamburg (1930), Paris (1931), Roma (1932), Zürich (1933). A apărut şi în patru filme: Independenţa României (1912), Pe valurile fericirii (1920), Visul unei nopţi de iarnă (1946) şi Citadela sfărâmată . 

Teatrul din Brăila,  poartă numele marii actriţe; (m. 1956).

 

 

1889: Începerea lucrărilor la podul de la Cernavodă, un complex de poduri feroviare peste Dunăre, Balta Ialomiţei şi braţul Borcea între Cernavodă şi Feteşti, lucrare proiectată şi condusă de inginerul Anghel Saligny. A fost inaugurat la 14/26.IX.1895.

În lungime totală de 4037 m, era, la vremea aceea, cel mai lung pod din Europa (9/21).

 

1908: S–a născut scriitorul şi publicistul  de stânga Alexandru Sahia (m. 12 aug. 1937)  membru post-mortem al Academiei Republicii Populare Române în 1948.

 

 

1916: Trupele germane si bulgare ocupă  orasul-port românesc  Constanţa,  devastat de bombardamente si pustiu. Autoritatile române si populaţia locală au fost  în prealabil evacuate.

Ceea ce se cunoaste mai putin, este ca ocuparea vechii cetati a Tomisului a reprezentat un episod tragic, soldatii bulgari comitand acte de o mare cruzime,în ciuda regulilor razboiului si a acordurilor internationale in vigoare atunci, privitoare la comportamentul trupelor fata de  populatia civila si prizonierii de razboi, in teritoriile ocupate.

Armata bulgara  nu s-au oprit doar la deposedarea de bunuri a civililor, inceputa imediat dupa intrarea in oras, dar a permis si etnicilor bulgari din Constanta sa dispuna dupa bunul plac  de avutul romanilor. 

Ocupantii au interzis scolilor romanesti sa mai functioneze, au jefuit bisericile credinciosilor romani, au ucis numerosi romani, au violat femei si torturat copii, iar statuia lui Ovidius a fost dărâmata de pe soclu.

 

 

 

Imagini pentru statuia lui Ovidius dărâmată de bulgari

Doar după interventia  militarilor  germani, statuia avea sa fie repusa la locul sau.

Limba bulgară a fost declarata limba oficiala pe intreg  teritoriul ocupat, facandu-se totodata importante schimbari de denumiri toponimice, conform intereselor Regatului Bulgar.

Constanta si intreaga Dobroge aveau sa ramana sub ocupatie timp de doi ani, pana la eliberarea lor de catre trupele romane, la sfarsitul razboiului.

1918: A fost promulgată în Basarabia,legea de administrare judecătorească .

1918: Apare la Cernăuţi primul număr al publicaţiei “Glasul Bucovinei”, întemeiat de Sextil Puşcariu, Vasile Bodnărescu, Alexandru Popovici şi Radu Sbiera, care înlocuia  publicația oficiala de limba germana Czernowitzer Zeitung.

https://i0.wp.com/www.marianagurza.ro/blog/wp-content/uploads/2014/12/9-Glasul-Bucovinei-despre-Unirea-cu-Romania-Nistor-Halippa-Codreanu-Basarabia-Bucovina.Info_.jpg

Editor și redactor responsabil a fost Dionisie Bejan

În primul număr al ziarului a fost publicat articolul „Ce vrem?”, semnat de 14 intelectuali bucovineni, care cuprindea aspirațiile tuturor românilor aflați sub dominația austriacă:

„Vrem să rămânem români pe pământul nostru strămoșesc și să ne ocârmuim singuri, precum o cer interesele noastre românești. Nu vrem să cerșim de la nimeni drepturile care ni se cuvin”.

Cotidianul Glasul Bucovinei a fost editat de Partidul Democrat al Unirii din Bucovina în perioada 1918-1923.

 1931: A decedat la București, mitropolitul ortodox Athanasie Mironescu, membru de onoare al Academiei Române ; (n.12 august 1856, Trohan, Vaslui).

Numele sau de botez era Alexandru Mironescu si a deținut demnitatea de mitropolit-primat al Bisericii Ortodoxe Române din data de 5 februarie 1909 până la 28 iunie 1911, când s-a retras din scaun. 

Atanasie a trăit apoi pentru restul vieții la Mănăstirea Cernica, trecand  la cele veșnice la 9 octombrie 1931, în București, fiind înmormântat la Mănăstirea Cernica.

 

Imagini pentru photos Atanasie Mironescu

Dupa studii la Seminarul “Veniamin” de la Socola (1870-1877), a fost hirotonit preot pentru satul natal (1979-1881), dar ramanand vaduv s-a inscris la Faciltatea de Teologie din Bucuresti (1881-1992), apoi la cea din Cernauti (1882-1886), unde a obtinut doctoratul Spiritual.

Director la Internatului teologic din Bucuresti (1896-1987), profesor suplinitor la Seminarul “Central” (1886-1887), profesor de Morala la Facultatea de Teologie din Bucuresti (1897 – 1997), iconom stavrofor (1897).

La 27 iun. 1895 ales arhiereu cu  titlul “Craioveanul”, calugarit la Cernica sub numele Atanasie, hirotonit la 5 februarie  loctiitor de episcop al Ramnicului din decembrie 1997, ales apoi episcop eparhiot tot acolo, la 12 martie 1998.

A scris sau a tradus lucrari de Istorie bisericeasca si de Morala, articole in “Biserica Ortodoxa Romana” si “Cuvantul Adevarului” de la Ramnic, pastorale, conferinte si cuvantari membru de onoare al Academiei Romane (25 mai 1909).

 

 

 

 1932:  Radiodifuziunea Română, avea loc prima transmisiune în direct, a unei slujbe religioase (de la Biserica „Sf. Silvestru” din Bucureşti)

 

 

1943: S-a născut (la Grozeşti/Lăpuşna, Romania, azi în R. Moldova), istoricul şi criticul de artă, Marius Porumb,  membru titular al Academiei Române din 2009.

A colaborat la organizarea Muzeului Naţional de Istorie din Bucureşti si este fondatorul primei reviste de artă medievală din România, „Ars Transilvaniae”.

1944: În timpul Conferintei de  la Moscova,  primul ministru britanic W. Churchill a propus şi Stalin a acceptat, înţelegerea cu privire la împărţirea zonelor de influenţă în Balcani.

România  va intra  în sfera de interese sovietice.

Relatarea lui Churchill privind aceast incident este urmatoarea: Churchill a scris pe o bucată de hârtie (unii pomenesc de un şerveţel) propunerea ca sferele de influenţă să se împartă procentual după cum urmează:

România –  Uniunea Sovietică ar trebui să aibă 90% influenţă, iar Marea Britanie 10%;

Grecia –  Uniunea Sovietică ar trebui să aibă 10% influenţă, iar Marea Britanie 90%;

Ungaria şi Iugoslavia – Uniunea Sovietică şi Marea Britanie ambele  cu 50%;

Bulgaria –  Uniunea Sovietică cu 75% influenţă, iar Marea Britanie cu 25%.

El a împins hârtia spre Stalin, care a bifat-o şi a dat-o înapoi lui Churchill.

„Oare nu este cinic să dispunem în această manieră de soarta a milioane de oameni? Hai să ardem hârtia”, ar fi spus Churchill.

„Nu, păstraţi-o”,  ar fi răspuns Stalin.

 

Imagine

 

În zilele de  10 şi 11 octombrie 1944, in cursul negocierilor  dintre Anthony Eden, ministrul de Externe al Marii Britanii şi Viaceslav Molotov, comisarul poporului pentru Afacerile Străine al URSS, procentele propuse de Churchill au fost modificate în cazul Bulgariei şi al Ungariei, Uniunea Sovietică obţinând, în cele două ţări, o influenţă de 80%.

În afara acestor două ţări nu au fost menţionate altele.

1954: S-a născut actorul Adrian Pintea, cunoscut pentru rolurile din spectacolele de teatru „Pescăruşul”, „Hamlet”, „Mania”, ”Corida”, „Lumini şi umbre” sau din filmul „Iancu Jianu”; (d. 11 iulie 2007).

 

 

 

1967: S-a născut la Târgu Jiu, interpretul de muzică uşoară Tavi Colen, fost membru al formaţiei „Talisman”, din 1996 până în 2007.

In anul 1992 devine solist vocal al formatiei VOLTAJ,  cu care sustine o serie de turnee in tara.

In 1996 este lansat primul album al acestei  formatii “PERICOL DE MOARTE”.  Intr-o seara a aceluiasi an,  in camera de camin din complexul  Regie,  acolo unde locuia impreuna cu Alin Oprea,  pune bazele formatiei  “TALISMAN”,  formatie careia i-a dat numele si al carei membru a fost  până în 2007

Imagini pentru Tavi Colen

În anul 2008 a înfiinţat grupul „Tavi Colen Band”.

1967: S-a născut  la Calafat,  fotbalistul român Gica (Gheorghe) Popescu.

 

 

 

 

 

1977: A murit la Bucureşti, soprana Margareta Metaxa, artistă lirică de prestigiu internaţional, una dintre  membrii fondatori ai Operei Române din capitală; (n. 31 ianuarie 1895, Galaţi).

 

 

Foto Margareta Metaxa

 

 

 

A urmat cursurile Conservatorul de Muzică şi Artă Dramatică din Bucureşti (admisă în 1915, studiile îi sunt întrerupte de primul război mondial)
Absolvă cursurile de teorie şi solfegii ale Conservatorului în anul universitar 1922-1923 şi pleacă în călătorie de studii în Italia, unde se pregăteşte cu Linda Brambilla şi Paul Antonio (1926).

Solistă la renumitul cor Mitropolitan din Iaşi, se alătură Asociaţiei artiştilor lirici din Iaşi (1917-1918);

A fost angajată la Societatea lirică “Opera Română” din Bucureşti (1919) şi participă la manifestările muzicale ale Societăţii „Cântarea României”;

Studiază cu celebra soprană Lydia Lipowska pentru rolul Violetta din „Traviata” susţinut în stagiunea 1925-1926;
Se afirmă printre altele în: „Boris Godunov”, „Povestirile lui Hoffmann”, „Bărbierul din Sevilla”, „Traviata” etc.

Impresarul Scalei, Pietro Minciotti îi oferă un angajament cu rolul Gilda din Rigoletto la Treviso şi Pisa, unde are un impresionant succes;

A fost distinsă cu Ordinul „Meritul cultural” cls. I pentru realizări excepţionale, acordat pe baza raportului ministrului Instrucţiunii şi Artelor, I. Petrovici (18/07/1943).

 

 

 

1978: A încetat din viaţă etnomuzicologul Vasile Dinu; (n. 25 februarie 1927).

1995: A murit juristul şi istoricul Valentin Georgescu; contribuţii în istoria dreptului roman şi românesc vechi şi modern şi a instituţiilor medievale,  membru titular al Academiei Române din 1992; (n. 1908).

 

 2011: A murit la 44 de ani, Cătălin Neagu, fost toboşar al formaţiei „Timpuri Noi”, pe care a înfiinţat-o alături de Adrian Pleşca (Artanu), Dan Iliescu, Adrian Borţun şi Marian Moldoveanu, în 1980; (n. 1966).

 

Imagini pentru Cătălin Neagu, fost toboşar al formaţiei „Timpuri Noi”photos

2013: S-a născut academicianul  Eugen Segal,  fondator al şcolii de cinetică neizotermică si autorul unor lucrări în domeniul chimiei fizice (cinetica chimică heterogenă, chemosorbţie şi cinetică a reacţiilor chimice).

A fost membru titular al Academiei Române din 2009; (n. 23 mai 1933, la Iaşi).

Eugen Segal

Este autorul a peste 494 de lucrari editate in ţară şi în strşinatate, printre care „Studiul cinetic al reacţiilor heterogene cu ajutorul datelor termogravimetrice”, „Introducere in chimia fizica”, „Méthode non isothermiques utilisées pour la dètermination des paramètres cinétiques des réactions hétérogènes décrites par des équations cinétiques non encadrées dans le modèle d’ordre de réaction” si „Effect of NO and Oxygen upon the Deactivation of Cu/ZSM-5 in NO decomposition”.

De asemenea,  a fost coautor la un număr de 12 brevete de invenţii. S-a impus în comunitatea stiinţifică şi în calitate de preşedinte al Comisiei de Analiza Termica si Calorimetrie şi membru în Consiliul Internationale de Analiza Termica si Calorimetrie.

Valoarea contributiilor sale ştiintifice este atestată si numeroase distinctii pe care le-a primit de-a lungul anilor.

Astfel, acesta a fost distins cu premiile I si II ale Ministerului Învăţământului, pentru activitate stiintifică, premiul „Gheorghe Spacu” al Academiei Române şi premiul „Opera Omnia” al CNSIS.

Mai multe universităţi din ţară i-au acordat   titlul de Doctor Honoris Causa, iar Universitatea din Bucureşti i-a acordat Diploma de Excelenţă. În anul 2003, a fost decorat cu Ordinul Naţional „Steaua României”.

 

 

 

 

 

2016: A murit muzicianul Marin Petrache Pechea, renumit cântăreţ de jazz şi saxofonist român de etnie rromă ; (n. 25 noiembrie 1944).

Inovator și nonconformist în anii comunismului. Pechea revenise în România din exil imediat după 1990. 

 

 

 

 

 

 

A absolvit şcoala de Muzică şi   Conservatorul de Muzică din Iaşi, secţia clarinet, Marin Petrache Pechea. 

În 1969, Marin Petrache Pechea a început primul turneu în Germania, împreună cu Radu Goldis (chitară), Dorel Vintilă Zaharia (baterie), Nicky Păun (sax), Korossy Tiberiu, Gelu Tudorache, Mihai Udilă (bas), iar mulţi dintre componenţii grupului au rămas în Germania.

În 1974, Pechea a plecat în turneu în străinătate alături de Paul Man (baterie) şi Ludovic Stoican (clape). El a refăcut Cromatic, cântând alături de Doru Tufiş, Stela Enache, Marcel Navala, Nicki Dorobantu, în câteva turnee în Germania. 

În 1986,a debutat componistic cu piesa ”Pentru tine”, dedicată fiicei sale.

În 1991 a revenit în ţară la Festivalul International Bucureşti 92 cu solista Greta Popp din Statele Unite şi a obţinut Marele Premiu cu piesa ”Dacă pleci”, cântată în limba română de Loredana Groza.

 

 

 

 

 

 

 

În 1997, el a înfiinţat Cromatic Big Band, format din 26 de tineri muzicieni.

A format cântăreţi de jazz şi pop, cu care a concertat în ţară şi peste hotare, alături de colaboratorul şi prietenul Tudy Zaharescu.

 

 

 

 

2017: Simona Halep a devenit cea mai bună jucătoare de tenis din lume, fiind prima jucătoare de tenis din România clasată pe locul 1 în Clasamentul WTA.

În august 2018, aflându-se pentru a 40-a săptămână în poziţia de lider al clasamentului WTA, l-a egalat pe Ilie Năstase, primul lider din istoria ierarhiei tenisului profesionist masculin, în perioada 23 august 1973 – 2 iunie 1974. Simona Halep a câştigat, pe 9 iunie 2018, turneul de Mare Şlem de la Roland Garros, primul din cariera sa.

Aflată pentru a patra oară într-o finală de Grand Slam, a învins-o în ultimul act al Openului Franţei pe americanca Sloane Stephens.

 

 

 

 

Imagini pentru simona halep photos

 

 

 

La data de 13 iulie 2019, românca a câştigat al doilea titlu de Grand Slam, pe cel de la Wimbledon, unde a învins-o pe americana Serena Wiliams.

 

 

 

 

CITIŢI ŞI:

https://cersipamantromanesc.wordpress.com/2015/10/09/o-istorie-a-zilei-de-9-octombrie-video-4/

 

 

 

 

 

 

 

Bibliografie (surse) :

 

 

 

  1. Acad. Dan Berindei, Istoria românilor, cronologie, editura Cartex, Bucureşti 2008;

  2. Dinu Poştarencu, O istorie a Basarabiei în date şi documente 1812-1940, Editura Cartier Istoric ;

  3. e.maramures.ro ;

  4. Wikipedia.ro.;

  5. mediafax.ro ;

  6. Enciclopedia Romaniei.ro ;

  7.  rador.ro/calendarul- evenimentelor;

  8.  Istoria md.;

  9. istoriculzilei.blogspot.ro;

  10. info-sud-est.ro/constanta-veche-piata-ovidiu

09/10/2016 - Posted by | ISTORIE ROMANEASCA | , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , ,

2 comentarii »

  1. Reblogged this on Cronopedia.

    Apreciază

    Comentariu de munteanioan | 10/10/2016 | Răspunde


Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Google

Comentezi folosind contul tău Google. Dezautentificare /  Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare /  Schimbă )

Conectare la %s

Acest site folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.

%d blogeri au apreciat: