CER SI PAMANT ROMANESC

Cuvant despre noi, romanii

Ziua de 7 octombrie în Istoria Românilor


 

 

 

 

 

 

 

 

7 octombrie, istoricul zilei

 

 

 

 

 

 

 

 

 

1698: Sinodul de la Alba Iulia decide  unirea Mitropoliei ortodoxe de Alba Iulia, cu Biserica Romei.

 

 

 

 

 

https://i1.wp.com/upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/0/0f/Atanasie_Anghel.jpg/220px-Atanasie_Anghel.jpg

 

Foto: mitropolitul Atanasie Anghel 

 

 

Convocat de mitropolitul ortodox Atanasie Anghel  la  Alba Iulia , pentru a discuta cu preoții și cu protopopii chestiunea integrării religioase a românilor ardeleni sub autoritatea papei de la Roma,  sinodul condus de  mitropolitul Anghel a adoptat formularea:

„Noi, Vlădica, Protopopii și Popii Băsericii Românești dăm știre tuturor că de bună voia noastră ne unim cu Băserica Romei și ne mărturisim mădulările cestei Băserici Sânte a Romei.”

 

 Prin acest act a luat ființă in Transilvania Biserica Româna Unita cu Roma, sau Biserica greco-catolica.

În acest document se menţiona că românii ale căror semnături se afla înscrise acolo se unesc cu Biserica Romei DAR CU ANUMITE CONDIŢII, a căror nerespectare, după cum scrie pe penultima foaie atragea  nulitatea sa.

Aceste condiţii erau: primirea aceloraşi privilegii de care se bucura preoţimea catolică şi respectarea rânduielii ortodoxe (Liturghia, posturile, alegerea ierarhului).

Aşadar era vorba de o unire de principiu, fondată pe dorinţa de a scăpa de sub jugul politic-economic-naţional la care erau supuşi.

În plus, cei 38 de protopopi subliniau că se unesc doar dacă după moartea Mitropolitului Atanasie Anghel succesorul său să fie ales de sobor, urmând a fi întărit de papă şi de împărat, dar hirotonit de „patriarhul de sub biruinţa Înălţiei Sale“ (probabil de către patriarhul sârb de la Carlovitz).

Manifestul de unire sau Cartea de mărturie din 7 octombrie 1698 este unul dintre cele trei documente care legitimizează unirea cu Biserica Romei a clerului român şi a credincioşilor ortodocşi din Transilvania.

Celelalte două documente sunt declaraţia din februarie 1697 a Mitropolitului Teofil şi a altor participanţi la un sinod ţinut în Alba Iulia şi aşa-numitul Act al Unirii semnat de Mitropolitul Atanasie şi de participanţii de la sinodul din 4 septembrie 1700, ţinut la Alba Iulia. Actul este format din trei file (şase pagini), primele două formate dintr-o coală unică îndoită în două iar a treia filă lipită ulterior.

Documentul original a fost  gasit ascuns in arhivele bibliotecii Universitatii din Budapesta.. Istoricul greco-catolic Nicolae A. Densusianu a descoperit acest document si a constatat ca e un fals. In traducerea iezuita, facuta ulterior in latina, nu apate textul intreg, avand si unele modificari fata de varianta in româna.

Dupa studierea documentului Densusianu a spus:

“Intentia frauduloasa este evidenta. Avem inaintea noastra o traducere din cele mai miselesti si criminale, falsificarea unui document public, a unui tratat politico-bisericesc pentru a supune poporul roman catolicilor si a desfiinta Biserica Romana (ortodoxa –n.n.) de Alba Iulia”.

La randul sau,despre acest act al lui Atanasie Anghel, istoricul Nicolae Iorga spunea:

“Va recunoaste oricine, dupa citirea acestui act authentic, in care se oglindeste sufletul josnic al unui om fara demintate si fara rusine, a unui arhiereu uitator de toate datoriile si juramintele sale, al unui Român fara simt de neamul sau, ca, intre deosebitele forme de Unire cu Biserica Romei pe care le-au intrebuintat neamurile ajunse in stapanirea Austriei, nici una n-a fost asa de rusinoasa si de brutala.”

 

 

 

 

 

 

1842: Este  înlocuit de către puterile suzerane şi protectoare, domnul Munteniei Alexandru Ghica, învinuit de a fi incălcat prevederile Regulamentului Organic.

 

 

 

 

 

 Alexandru Ghica a  domnit din aprilie 1834.

A instituit ca monedă a țării in 1836 Leul, unitate teoretică de cont, echivalentul a 60 de parale.

 

 

 

 

 

 

1857: Mihail Kogălniceanu prezintă în Adunarea ad-hoc a Moldovei proiectul de rezoluţie care cuprindea “dorinţele fundamentale” ale românilor moldoveni, arătînd că : 

“dorinţa cea mai mare, cea mai generală, acea hotărîtă de toate generaţiile trecute, acea care este sufletul generaţiei actuale, acea care, împlinită, va fi fericirea generaţiilor viitoare, este UNIREA PRINCIPATELOR ÎNTR-UN SINGUR STAT, o unire care este firească, legiuită şi neapărată, pentru ca în Moldova şi Valahia suntem acelaşi popor, omogen, identic, ca nici unul altul, pentru că avem acelaşi început, acelaşi nume, aceeaşi limbă, aceeaşi religie, aceeaşi istorie, aceeaşi civilizaţie, aceeaşi instituţii, aceleaşi legi şi obiceiuri, acelaşi temeiuri şi aceleaşi speranţe, aceleaşi trebuinţe, aceeaşi hotare de păzit, aceleaşi dureri de trecut, acelaşi viitor asigurat şi în sfîrşit, aceeaşi misie de îndeplinit“. 

 

 

 

 

 

Mihail Kogalniceanu

 

 

 

 

 

 

 

 

1866: A apărut la București, primul numar al periodicului politic și literar “Dacia Română”.

 

 

 

 

 

 

1883: S-a inaugurat Castelul Peleş de la Sinaia.

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

Castelul Peleş a fost construit la iniţiativa primului Rege al României, Carol I, în afara perimetrului comunei Podul Neagului, localitate cu o suprafaţă de 24 de km în anul 1874, an în care, din iniţiativa suveranului, comuna primeşte numele de Sinaia.

Constructia a durat intre anii 1873 – 1914, pe un teren de 1000 de hectare numit Piatra Arsă sau moşia Sinaia, achiziţionat de Regele Carol I de la Eforia Spitalelor în anul 1871.

Ceremonia de așezare a pietrei de temelie s-a făcut la 10 august 1875, într-o duminică.

 

 

 

 

 

Regele Carol I                 Regina Elisabeta

 

               Regele Carol I                                  Regina Elisabeta 

 

“Să se ridice acest castel și să fie terminat pentru a putea fi leagănul dinastiei mele, al dinastiei naționale” a declarat emoționat Carol I. Apoi  și-a pus un șorț și împreună cu soția sa a așezat cu mistria cimentul la piatra de temelie, după cele trei tradiționale lovituri de ciocan.

Lângă piatră a pus actul de fundație și actul de construcție, alături de câteva zeci de monede din aur de 20 de lei, primele monede românești cu chipul lui Carol I.

Arhitecţii impunatorului edificiu au fost  Wilhelm von Doderer (1872–1876), profesor la Technische Hochschule din Viena, Johannes Schultz (1873, diriginte de şantier, asistentul lui Doderer, iar din 1876 până în 1883, arhitect-şef), Émile André Lecomte du Noüy (1890 – 1892), Karel Liman (1896 – 1924); Jean Ernest, antreprenori, constructori şi proprietari de depozite de materiale de construcţie.

Peleșul a costat 6,5 milioane de lei aur în prima etapă(1873-1883), iar până la finalizare (1914), în total 16 milioane de lei aur. Banii au provenit din caseta particulară a regelui.

În 1953, la cinci ani de la alungarea regelui Mihai din tara, Peleşul va deveni muzeu, dar trebuie spus că el putea fi vizitat încă de pe vremea regelui  Carol I. Din anul 1990, şi Pelişorul este deschis publicului spre vizitare.

 

 

 

 

 

 

1886: S-a nascut  la Avrig, Sibiu, Romulus Cândea, membru corespondent al Academiei Române.

 

 

 

 

Imagini pentru Romulus Cândea,

 

 

A fost un cercetător al istoriei bisericeşti, membru corespondent al Academiei Române din 1929 si întemeietorul Institutului  de istorie şi limbă al Universitatii din Cernăuţi; (d.19 ianuarie 1973, Avrig, Sibiu).

 

 

 

1910:  S-a născut in satul Udești, Ducatul Bucovinei, din Austro-Ungaria, Eusebiu Camilar, prozator, poet şi traducător: “Povestiri eroice”, “Cartea de piatră”, “Cordun”, “Focurile”; (d. 27 august 1965, Bucuresti).

 

 

Si-a întrerupt în 1926 (din cauza sărăciei, care i-a întunecat copi­lăria) studiile liceale, începute la Suceava, traversând apoi o lungă perioadă şi mai grea, când şi-a câştigat existenţa cu slujbe umile.

Nici când a lucrat  în redacţia unor periodice ieşene – „Chemarea” (1935), „Iaşul” (1938-1940), „Voinţa” (1941), „Cetatea Moldovei” (1942), nici după căsătoria cu poeta Magda Isanos şi după apariţia primelor sale cărţi, situaţia nu i se schimbă, Camilar trăind la limita de jos a subzistenţei.

Începând din 1929, când a debutat cu versuri în „Moldova literară” (Mihăileni-Dorohoi), Camilar semnează în numeroase periodice din Bucureşti şi din ţară, între care „Viaţa românească”, „Banatul literar”, „Fruncea”, „Adevărul literar şi artistic”, „Lumea”, „Însemnări ieşene”, „România literară”, „Universul literar”, „Vremea”, „Jurnalul literar” şi „Revista Fundaţiilor Regale”.

Scrie drama istorică Focurile (scrisă în colaborare cu Magda Isanos, premiată şi editată de Fundaţia Regală pentru Literatură şi Artă în 1945), o reconstituire a princi­palelor momente ale răscoalei conduse de Horea, Cloşca şi Crişan.

Dupa preluarea puterii de catre comunisti se observa ă o anume ascensiune socială a sa , bazată atât pe succesul literar, cât şi pe adeziunea la acţiunea de propagare a ideilor comuniste.

Primeşte unele responsabilităţi în cadrul Uniunii Scriitorilor, face parte din redacţia „Gazetei literare” (în care publică mult), este consilier literar al Editurii de Stat, colaborează intens la reviste importante („Viaţa românească”, „Contemporanul”, „Iaşul literar”, „Scrisul bănăţean”, „Tribuna” etc.), tipăreşte nume­roase cărţi.

Ţine conferinţe la Radio şi în provincie, devine membru corespondent al Academiei Române, călătoreşte în ţară şi peste hotare, ajungând o personalitate literară oficială, prezentă şi în manuale.

A semnat versiuni româneşti după opere de Kalidasa, Eschil, Aristofan, Ovidiu, Omar Khayyam, Puşkin, Gogol, Gorki, Alexei Tolstoi etc.

A prelucrat in limba româna poveştile arabe din ciclul „1001 de nopţi”.

Unele dintre scrierile în proză ale lui Camilar au fost traduse în limbile franceză, rusă, italiană, germană, chineză etc., fiind tipărite în ţară sau peste hotare.

Din 1955 a devenit membru corespondent al Academiei Române.

 

 

 

 

1912: S-a născut (la Cuconeştii Vechi, jud. Bălţi, azi în R. Moldova) arhimandritul Sofian Boghiu, stareţul Mănăstirii Antim din Bucureşti (din 1950).

 

 

 

 

 

 

Imagini pentru arhimandritul Sofian Boghiu,photos

 

 

 

 

 

 

Cunoscut duhovnic şi pictor bisericesc, a fost  unul dintre cei mai de seamă reprezentanţi ai mişcării „Rugul Aprins”, grupare spirituală neagreată de regimul comunist, care reunea toate marile personalităţi ale intelectualităţii creştin-ortodoxe din acea vreme.

A fost deţinut politic între anii 1958 şi 1964; (m. 2002).

 

 

 

 

 

 

1925: Este semnat Decretul regal privind noua împărţire administrativă a României în judeţe, plăşi, comune urbane, reşedinţe, comune rurale, municipii şi sate.

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

1929: A murit omul la Bucureşti, omul politic şi magistratul Gheorghe Buzdugan, fost  prim-preşedinte al Înaltei Curţi de Casaţie in perioada 1921-1927;  (n. 10 februarie 1867, Focşani, judeţul Vrancea.

 

 

 

 

 

Fișier:Gheorghe Buzdugan.jpg

 

 

Impreună cu principele Nicolae de Hohenzollern şi patriarhul Miron Cristea a făcut parte, între anii 1927 şi 1929, din regenţa României (instituită pe perioada minoratului regelui Mihai I).

A fost  membru de onoare al Academiei Române din 1929; (n. 1867).

 

 

 

1935: S-a născut la Timisoara, Livius Ciocârlie, critic şi teoretician literar, eseist, memorialist, publicist şi profesor universitar.

 

 

 

 

Imagini pentru photos /Livius_Ciocârlie

 

 

 

 

 

A absolvit in 1958 Facultatea de Filologie din Bucureşti, iar în 1972 – 1973 devine doctor în Filologie, specialitatea Franceză (1975).

Este numit  profesor la Catedra de Literatură Franceză a Universităţii din Timişoara din 1990 şi profesor oaspete la Universitatea „Michel de Montaigne” din Bordeaux.

Doctor în filologie franceză, profesor, prozator, eseist, critic literar si publicist, Livius Ciocârlie debutează în 1974 cu „Realism şi devenire poetică”.

A fost recompensat de-a lungul timpului cu mai multe premii: Premiul Uniunii Scriitorilor din România pentru debut în 1974, Premiul Uniunii Scriitorilor din România în 1983 şi 1985, Ofiţer al Ordinului „Steaua României” în 2000.

 

 

 

 

 

 

 

1940: S-a nascut actorul si cântărețul  român Sergiu Cioiu.

 

 

 

 

 

 

Imagini pentru Sergiu Cioiu.

 

 

 

 

A abordat multiple stiluri muzicale, așa cum sunt jazz, swing, folk și chansoneta, pe care le-a fuzionat într-un mod cu totul personal și unic, adăugând adesea elemente de muzică populară veche și/sau lăutărească.

A interpretat, înregistrat și itinerat in anii ’60-’70 în diferite concerte, spectacole sau recitaluri atât în România cât și în străinătate cântecele scrise și compuse de Alexandru Mandy

A fost, de asemenea, protagonistul unui film muzical care se referea la Ansamblul Monumental al lui Brâncuși, Tripticul, realizat de Paul Urmuzescu.

 

 

 

 

 

 

 

1946:  S-a nascut  la Bacau, atleta româna Valeria Bufanu,  laureată cu argint la JO de vara de la München din 1972.

 

 

 

 

Imagini pentru atleta Valeria Bufanu,

 

 

 

 

În 1963 a devenit prima campioană națională la atletism din Bacău, cucerind aurul în 1963 în proba de 80 m garduri.

Legitimată la Rapid București, a participat de trei ori la Jocurile Olimpice, cucerind medalia de argint la proba de 100 m garduri la ediția din 1972. A obținut argintul si la Campionatul European de sală din 1973 de la Rotterdam.

 

 

 

 

 

 

1946: A încetat din viaţă la Bucuresti, Emanoil Bucuţa (Emanoil Popescu), scriitor şi biolog, membru corespondent al Academiei Române; (n. 1887, Bucuresti).

 

 

 

 

 

 

Imagini pentru Emanoil Bucuţa photos

 

 

 

 

 

 

A absolvit  Facultatea de Litere și Filosofie (1911) cu  specializarea limba și literatura germană la Universitatea din București.

 Emanoil Bucuța este fondatorul și directorul revistei de epocă Boabe de grâu între anii 1930-1935

A fost preocupat de cercetări de etnografie și folclor, de istorie literară, și a scris poezie și romane poetice

 

 

 

 

 

 

 1954: S-a născut la Bacău, actriţa română de teatru şi film, Diana Lupescu.

 

 

 

 

 

 

Imagini pentru Diana Lupescu, actriţă română

 

 

 

 

 

A absolvit, în 1978, Universitatea Nationala de Arta Teatrala si Cinematografica „Ion Luca Caragiale ” din Bucuresti, unde l-a avut ca maestru pe Amza Pelea.
In anul II de facultate, regizorul Ion Popescu Gopo cauta o tanara printesa si a fost aleasa ea, capatand primul rol intr-un film: „Povestea dragostei”, dupa Povestea Porcului, a lui Creanga.

A jucat pe scenele din Bacau si Bucuresti (la Teatrul „Bulandra”, Teatrul „Nottara” si Teatrul Mic).
Acum descopera regia de teatru (punand in scena la Teatrul „George Ciprian” din Buzau piesa „Fii cuminte, Cristofor!”, de Aurel Baranga, „Ritmuri ” la Teatrul Nottara si „Victoria si sirena” unde semneaza scenografia si regia.

Impreuna cu sotul ei, actorul Mircea Diaconu, traieste incercand sa fie aproape de copiii lor: Ana si Victor Diaconu.

Diana Lupescu este o prezenta activa pe scenele teatrului dar si in diferite „opere caritabile”.

 

 

 

 

 

 

 

1968: A încetat din viaţă  marele lingvist român,Emil Petrovici.

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

A întocmit primul studiu amplu de dialectologie slavo-română („Graiul caraşovenilor. Studiu de dialectologie slavă meridională”, 1935) si a fost autorul câtorva studii etno-folclorice şi lingvistice bazate pe anchete dialectale .

De asemenea şi-a adus o contribuţie substanţială la realizarea „Atlasului lingvistic român” (1936).

A fost  profesor la Universitatea din Cluj si membru titular al Academiei Române din 1948 ; (n. 4 ianuarie 1899, la Mali Torac, în Serbia).

 

 

 

 

 

 

 

1968: S-a nascut interpretă română de muzică ușoară Luminița Anghel.

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

1979: S-a născut gimnasta română Simona Amânar, multiplă medaliată europeană, mondială şi olimpică, una dintre cele mai valoroase gimnaste ale României.


 

 

 

 

 

 

 

 

 

Retrasă din activitatea competiţională, actuală arbitră de gimnastică, este a doua sportivă româncă inclusă în International Gymnastics Hall of Fame, după Nadia Comăneci

 

 

 

1980: S-a născut Luiza Zan, solistă, compozitoare, textieră şi profesoară de muzică; supranumită „vocea jazz-ului românesc”

 

 

 

1985: A murit la Ploiesti, Florin Comişel, compozitor şi dirijor; (n. 10 aprilie 1922, Ploiesti).

Nascut intr-o familie de muzicieni, Florin Comișel  a fost un compozitor, pianist și dirijor de cor și orchestră, culegător de folclor muzical românesc, profesor de armonie și dirijat la Conservator, unde i-a avut ca elevi, între alții, pe Marin Constantin și Ion Baciu.

A fost fiul dirijorului de cor Gheorghe Comișel și fratele mai mic al etnomuzicologei Emilia Comișel.

S-a inscris la  Conservatorul de Muzică din București, iar in anul 1943, pe când mai era student, a fost încadrat cercetător științific la Arhiva de Folclor a Societății Compozitorilor Români și apoi la Institutul de Folclor din București.

Începând din anul 1947 și până în 1978, Florin Comișel a fost dirijor la diverse ansambluri și instituții artistice, printre care, în perioada 1957-1978, Ansamblul “Rapsodia Română”.

 

 

 

 

 

Imagini pentru photos Florin Comişel

 

 

 

 

 

S-a remarcat în domeniul muzicii de teatru (operetă), pentru care a scris 16 titluri.

I  s-a acordat titlul de Artist Emerit al Republicii Socialiste România „pentru merite deosebite în activitatea artistică”.

 

 

 

 

 

 

 

1985: La ordinul autoritatilor comuniste incepea operaţiunea de mutare prin translaţie (care a durat până la 15 februarie 1986) a bisericii Mihai Vodă din Bucureşti.

 

 

 

 

Imagini pentru mutarea bisericii Mihai Vodă din Bucureşti photos

 

 

Acest monument istoric, ctitorie a voievodului Mihai Vodă, a fost mutat de pe temeliile sale (pe o distanţă de 289 metri) în vremea dictaturii comuniste, în contextul „sistematizării” care a dus la distrugerea unei treimi din suprafaţa construită a oraşului.

Soluţia găsită de specialişti, translaţia, a însemnat, practic, salvarea de la demolare a bisericii

 

 

 

 

 

1988: A murit  filosoful  francez de origine română Ştefan Lupaşcu  (Stéphane Lupasco);  (n. 11 august 1900).

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

A cercetat modul în care filosofia şi ştiinţa îşi reconciliază reciproc ambiţiile având la bază principiul existenţei universale şi ireductibile a contradicţiei; membru post-mortem al Academiei Române din 1991.

 

 

 

 

1993 : In urma solicitării inaintate in  data de 21 martie 1990, România a fost primită la Consiliul Europei.

La Viena, a avut loc ceremonia de aderare a României ca membru cu drepturi depline al Consiliului Europei ( dupa ce la 4 octombrie 1993, Comitetul Miniştrilor al Consiliului Europei  hotărâse, la Strasbourg, admiterea României ca membru al acestui organism).

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

2001:  Seful comunist  Vladimir Voronin, a cerut conducerii radioului şi televiziunii moldoveneşti să nu mai folosească pe post denumirea de „limba română”, pentru limba vorbită în Republica Moldova.

 

 

 

 

 

Imagini pentru Vladimir Voronin si limba moldoveneasca photos

 

 

 

 

 

 

2003: A decedat compozitorul şi pianistul Radu Negreanu; (n. 1913).

 

 

 

 

 

CITITI SI :

https://cersipamantromanesc.wordpress.com/2015/10/07/o-istorie-a-zilei-de-7-octombrie-video-3/

 

 

 

Bibliografie (surse) :

 

 

 

  1. Acad. Dan Berindei, Istoria românilor, cronologie, editura Cartex, Bucureşti 2008;

  2. Dinu Poştarencu, O istorie a Basarabiei în date şi documente 1812-1940, Editura Cartier Istoric ;

  3. e.maramures.ro ;

  4. Wikipedia.ro.;

  5. mediafax.ro ;

  6. Enciclopedia Romaniei.ro ;

  7.  rador.ro/calendarul- evenimentelor;

  8.  Istoria md.;

  9. istoriculzilei.blogspot.ro

07/10/2016 - Posted by | ISTORIE ROMANEASCA

Niciun comentariu până acum.

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile despre tine sau dă clic pe un icon pentru autentificare:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s

%d blogeri au apreciat asta: