CER SI PAMANT ROMANESC

Cuvant despre noi, romanii

Ziua de 1 octombrie în Istoria Românilor


 

 

 

 

 

 

 

1 octombrie, istoricul zilei

 

 

 

 

 

 

 

1777: S-a încheiat a doua și ultima domnie a lui Grigore al III-lea în Țara Moldovei.

Grigore al III-lea Ghica, sau Grigore al III-lea Alexandru Ghica, a fost domn  al Moldovei de două ori: 18 martie 1764 – 23 ianuarie 1767[2] și septembrie 1774 – 1 octombrie 1777. A domnit  și in Muntenia din  17 octombrie 1768pana la data de  5 noiembrie 1769.

 

 

 

 

 

 

 

 

Imagini pentru grigore ghica al III photos

 

 

 

 

 

 

Era fiul lui Alexandru Matei Ghica, care a avut  funcția de mare dragoman (traducător), si a fost decapitat de Poartă și nepot de frate al lui Grigore Ghica al II-lea. A fost educat la Pera, în casa baronului H. Penkler, trimisul Vienei la Poartă.

În august 1758 este numit mare dragoman al Porţii, funcţie pe care o va deţine pînă în martie 1764, cînd este numit domn al Moldovei.

Pe plan intern Grigore al III-lea Ghica s-a arătat a fi administrator competent, a moderat fiscalitatea, a luat măsuri pentru a curma abuzurile dregătorilor domneşti.

În legătură cu aceasta cronicarul menţiona:

“…Mult se silia cu dreptatea ţării. Dajdiile cum le-a găsit de la alţi domni nu le-a mai adaos, ce încă le-a şi mai uşurat. Prea bine se îndreptase ţeara, de ştia fieşcare darea lui pe an”.

În 1764 a înfiinţat o manufactură de postav la Chipereşti, cu meşteri aduşi din Polonia şi Germania. A întreprins lucrări edilitare la Iaşi, unde a ridicat case impozante lîngă Mitropolie, a alimentat oraşul cu apă şi a construit mai multe cişmele. La data de 1 ianuarie 1766, printr-un aşezămînt, a stabilit la 12 numărul zilelor de clacă.   A sprijinit învăţămîntul, înfiinţînd trei şcoli în care se studia greaca veche, greaca modernă şi limba moldovenească.

Prin măsurile luate, a reușit să aducă țara la o relativă bunăstare.

Pe plan extern a promovat o politică prorusă, susţinînd în secret ofensiva Rusiei împotriva Turciei. Adversar al politicii Imperiului Habsburgic, a refuzat cererile curţii vieneze de a-i înapoia pe refugiaţii ardeleni din Moldova.

Înlocuit cu Grigore Callimachi în 1767, câștigă tronul Țării Românești, de unde, cu ocazia ocupării Principatelor de către ruși,  se lasă luat prizonier și dus în Rusia. Acolo a fost primit cu onoruri de Ecaterina II.este  luat prizonier și dus în Rusia. Tronul Moldovei îl recâștigă după Tratatul de la Kuciuk-Kainargi în 1774.

In 1775 Austria obține Bucovina de la Imperiul Otoman, cu toate că domnitorul a protestat vehement, fapt pentru care austriecii au cerut turcilor să-l înlăture.

Capugi-başa (agentul executor) Kara Hissarli Ahmed Bey a fost trimis la Iaşi cu porunca de a-i comunica mazilirea şi de a-l duce viu sau mort la Istanbul. Soarta domnului era pecetluită şi el a fost executat de trimişii sultanului în noaptea de 1 spre octombrie 1777 în casele “Beilicului” (han pentru străini) din Iaşi. Capul său a fost dus la Istanbul, iar corpul i-a fost înmormîntat la mănăstirea Sf. Spiridon din Iaşi.

În literatură este întâlnit ca personaj principal al primei piese de teatru scrise în limba română: Occisio Gregorii in Moldavia Vodae tragice expressa.

 

 

 

 

 

1813: Fosta moscheie din Chilia este transformată în biserică cu hramul Acoperămîntul Maicii Domnului. Biserica este sfinţită şi redată sfintei slujbe.

Trebuie menţionat faptul că localitatea Chilia a aparţinut succesiv în decursul istoriei: Munteniei, Moldovei şi apoi Porţii Otomane, cand a devenit  raia turcească.

În urma războiului ruso-turc 1806-1812 acest teritoriu intră în componenţa Imperiului Rus sub denumirea de Basarabia.

 

 

 

 

 

1843: Apare periodicul „Învăţătorul satului” (pană la 19 decembrie 1852), editat cu caractere chirilice  de Petrache Poenaru si pentru scurt timp, de Nicolae Balcescu. Între 1848 şi 1849 a apărut sub numele de „Foaia satului”.

 

 

 

 

1847: S-a născut la Ilisesti, Suceava, profesorul, preotul, folcloristul şi etnograful român Simion Florea Marian, membru titular al Academiei Române („Sărbătorile la români”); (d.11/24 aprilie 1907).

 

 

 

 

Simion Florea Marian

 

 

 

 

A fost de asemenea  membru în Societatea geografică română și Societatea istorică română din București, în Comisia centrală pentru conservarea monumentelor istorice din Viena, membru de onoare al mai multor societăți culturale (Societatea Academică Literară „România Jună” din Viena, Junimea și Dacia din Cernăuți etc.)

Simion Florea Marian este considerat unul din cei mai de seamă folcloriști și etnografi români, lăsând urmașilor o operă încă neegalată în literatura noastră de specialitate. Pe lângă culegeri de folclor din toate ținuturile locuite de români, a scris monografii despre sărbători, datini românești, ornitologie, cromatică etc.

Prin opera lui a pus bazele cercetării științifice a folclorului și a stimulat culegerea amplă a creațiilor populare de către alți cercetători.

 

 

 

 

 

 

1850: Instituirea teritoriului vamal unic al Imperiului Habsburgic, prin care sunt desființate barierele vamale interne, fapt care va deschide largi posibilități pătrunderii capitalului austriac în Transilvania.

 

 

1855: A apărut sub conducerea lui Mihail Kogălniceanu „Steaua Dunării”, jurnal politic, literar şi comercial (în original Steoa Dunărei)

 

 

 

 

 

 

1 Steaua Dunarii.JPG

 

 

 

A fost principalul organ de presa unionist în jurul căruia s-au grupat cei mai activi partizani ai Unirii Principatelor Române. A apărut la Iaşi între octombrie 1855 – septembrie 1856, după care a fost închis din cauza suspendării legii presei.

Din cauza unui articol „mai dubios” despre religie,  cenzura l-a suprimat pentru prima dată în luna mai. Publicarea sa este reluată în străinătate între decembrie 1856 şi mai 1858, apărând în limba franceză, la Bruxelles, sub numele „L’Étoile du Danube”.

Reapare la Iaşi din noiembrie 1858 până în noiembrie 1860. De la 2 ianuarie 1859 fuzionează cu Zimbrul şi Vulturul şi apare sub titlul Steoa Dunărei. Zimbrulu şi Vulturulu. Redactorii ambelor ziare au publicat atunci un program politic unionist explicit.

Scris cu alfabetul tranziţional, era un „jurnal politic, literar şi comercial” care apărea de trei ori pe săptămână şi milita puternic pentru Unirea Principatelor, pentru autonomia lor şi pentru reforme democratice. În literatură, promova ideile preluate de la Dacia literară, axată pe o literatura naţională, inspirată din tradiţiile poporului.

Printre cei care au participat la redactarea ziarului au mai fost şi Vasile Alexandrescu-Urechea, Vasile Mălinescu şi Iancu M. Codrescu. Au colaborat redactori precum Vasile Alecsandri, Costache Negruzzi, Alecu Donici, Grigore Alexandrescu, Alecu Russo, Dimitrie Bolintineanu, C.A. Rosetti, Gheorghe Sion, etc.

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

În 1897 se reia publicarea ziarului cu acelaşi nume (cu subtitlul: „ziar fondat în anul 1855 de Mihail Kogălniceanu”), care apare până în 1899 şi mai apoi în 1907.

 

 

 

1856: S-a născut Ion Bianu, filolog român, fondatorul Bibliotecii Academiei (d.13 februarie 1935).

 

 

 

 

 

1858 (1/13 octombrie): S-a înfiinţat, la Bucureşti, “Casa de Ajutorare şi Prevedere a Lucrătorilor Tipografi”, organizaţie de ajutor reciproc, constituită din muncitori şi patroni, primul preşedinte fiind C. A. Rosetti.

 

 

 

 

 

1860: A fost înfiintat la Iasi (in urma unui decret semnat de domnitorul Alexandru Ioan Cuza),  „Conservatorul de muzica si declamatiune”, primul director fiind muzicianul Francisc Serafim Caudella.

 

 

 

1864: A fost înfiinţat in temeiul decretului domnitorului Alexandru Ioan Cuza, cu denumirea de “Şcoală de Ponţi şi Şosele, de Mine şi Arhitectură”,  Învăţământul de Arhitectură.

In aprilie 1891, Comitetul de Conducere al Societăţii Arhitecţilor Români, a luat hotărârea să constituie, sub auspiciile sale, o şcoală particulară de arhitectură.

Aprobată în august 1892 şi condusă de Ion Socolescu, Şcoala de Arhitectură a Societăţii Arhitecţilor Români a funcţionat cu regularitate timp de 5 ani; această şcoală particulară a fost oficializată ca învăţământ de stat, sub denumirea de Şcoala Naţională de Arhitectură, secţie a Şcolii de Belle-Arte din Bucureşti, prin reforma învăţământului iniţiată de ministrul Spiru Haret, în decembrie 1897.

Prin Hotărârea CC al PMR şi a Consiliului de Miniştri al RPR cu privire la construcţia şi reconstrucţia oraşelor şi organizarea activităţii din domeniul arhitecturii din 14 noiembrie 1952, Facultatea a devenit cunoscută sub denumirea de Institutul de Arhitectură.

Prin Decretul nr. 147/1953 Institutului i s-a conferit numele lui Ion Mincu. Sub această titulatură instituţia a funcţionat până în anul 2000 când, în urma hotărârii Senatului universitar, denumirea a fost modificată în Universitatea de Arhitectură şi Urbanism „Ion Mincu”, care este şi în prezent titulatura oficială.

 

 

 

1864: S-a născut Gheorghe Ghibănescu, istoric, genealogist şi filolog; paleograf şi slavist, unul dintre editorii asidui de documente medievale; membru corespondent al Academiei Române din 1905 (m. 1936).

 

 

 

 

 

1872: S-a creat, la Bucureşti, la o adunare convocată ad-hoc la Ateneu, „Asociaţia generală a lucrătorilor din România”, prima organizaţie profesională care cuprindea muncitori din toate ramurile de producţie.

Aceasta a editat (începând din 5/17 noiembrie 1872 până în 1873) gazeta săptămânală „Lucrătorul român”.

 

 

 

 

 

 

1875 (1/13): Scriitorul roman  Ion Creangă (n. 1 martie 1837 – d. 31 decembrie 1889), a debutat în revista “Convorbiri literare” cu basmul “Soacra cu trei nurori”.

 

 

 

 

 

Foto: Ion Creanga

 

 

Este considerat  unul dintre clasicii literaturii române mai ales datorită operei sale autobiografice “Amintiri din copilărie”.  

 

 

 

 

1875: Încep lucrările de construire în Bucureşti a Catedralei romano-catolice, cu hramul Sf.Iosif (terminată în 1883).

Sfîntul Iosif” este catedrală metropolitană și arhiepiscopală. Ctitorul ei este Episcopul Ignatius Paoli, din Congregația Călugărilor Pasioniști, primul Arhiepiscop al Arhidiecezei de București.

Banii pentru construirea Catedralei au provenit de la credincioșii din București, de la diverse personalități înstărite, dar și de la binefăcători din străinătate, cunoscuți sau prieteni ai Episcopului Paoli.

 

 

 

 

Imagini pentru Catedralei romano-catolice, cu hramul Sf.Iosif buc photos

 

 

 

 

Piatra folosită la construcție a fost adusă din carierele de la Rusciuc (Bulgaria), iar cărămizile au fost achiziționate din București și localitățile învecinate.

Lucrările de construcție au început în zona absidei altarului, cu ample amenajări pentru consolidarea terenului și ridicarea nivelului acestuia.

Banii pentru construirea Catedralei au provenit de la credincioșii din București, de la diverse personalități înstărite, dar și de la binefăcători din străinătate, cunoscuți sau prieteni ai Episcopului Paoli.

Fondurile insuficiente și izbucnirea Războiului de Independență din 1877 au făcut ca lucrările să înainteze foarte greu, în etape, până în anul 1883. În toamna târzie a acestui an construcția a fost încheiată.

Lucrările au fost conduse de către călugărul pasionist olandez Alfons Zegers, arhitect prin formație. El fusese chemat la București de la mănăstirea pasioniștilor din Dublin (Irlanda), de către Episcopul Paoli. Începând cu anul 1880, lucrările în regie proprie au fost conduse de priceputul arhitect Carol Berisch.

 

 

 

1878: S-a născut Vasile Demetrius (pseudonimul lui Vasile Dumitrescu), poet, prozator şi traducător român (d.15.02.1942).

Este autorul a numeroase traduceri din Maupassant, Balzac, Merejkovski, Blasco Ibáñez, Stendhal etc. si  tatăl scriitoarei Lucia Demetrius

 

 

 

 

 

1882: Inginerul H. Ilade a inaugurat în Bucureşti prima „fabrică de curenţi electrici” din România, instalată pe Calea Victoriei. O lună mai târziu funcţiona cea de-a doua uzină, la Gara de Nord. Uzina din centru deservea Palatul Regal şi Teatrul Naţional. Sistemul introdus de Ilade – utilizarea lămpilor cu arc, la tensiuni ridicate – nu a dat rezultate mulţumitoare.

În 1885, inginerul american de origine română Francisc Jelle, asistentul lui Thomas Edison, a venit în ţara noastră, unde a construit o uzină mai performantă.

 

 

 

 

1890: S-a născut Constantin C. Nottara, compozitor, violonist şi critic muzical român,  fiul actorului Constantin I. Nottara;  (d.19 ianuarie 1951).

 

 

1892 : A murit George Sion poet, memorialist şi traducător român; (n. (n. 1822, la Mamorniţa, azi în Ucraina) .

 

 

 

 

1899: A murit  Anton Bacalbaşa, ziarist, prozator şi traducător român, creatorul personajului literar Moş Teacă ; (n.21.02.1865).

 

 

 

 

 

 

 

 

 

A întemeiat  împreună cu Ion Luca Caragiale, revista  „Adevărul literar”.

A editat prima serie/1893 a revistei umoristice „Moftul român”). NOTĂ: Dicţionarul cronologic-Literatura română dă moarteasa  la data de 2 octombrie 1899.

 

 

 

 

 

1905 : S-a nascut compozitorul  român  Gheorghe Danga; (d. 5.09.1959).

A dirijat mari ansambluri corale (1800 persoane, 1948) din Capitală şi din alte centre din ţară. A colaborat în concerte vocal-simfonice cu coral Radio alături de dirijorii George Georgescu, Alfred Alessandrescu, Constantin Silvestri, Theodor Rogalski etc. (Simfonia IX-a de Beethoven, Marea Missă în do minor de W.A. Mozart, Simfonia psalmilor de I. Stravinski, Balada de Mihail Jora, etc.).

De asemenea a aranjat, prelucrat şi orchestrat o serie de cântece de masă de compozitori români şi străini pentru formaţiile Radiodifuziunii Române.

A cules şi a prelucrat folclor românesc, albanez, tătăresc, macedonean etc.  A fost distins cu Ordinul Muncii, clasa III-a (1954) şi cu titlul de Altist Emerit (1957)

 

 

 

 

1917 : La Chişinău aparea „Ardealul (Transilvania)„, „gazetă săptămînală pentru românii transilvăneni aflaţi în Rusia„. La început s-a tipărit săptămînal (1 octombrie 1917 – 21 ianuarie 1918) apoi zilnic (24 ianuarie – 20 noiembrie 1918).

În perioada 24 ianuarie – 20 noiembrie 1918 se editează cu titlul „România nouă” avînd ca redactor şi director pe Onisifor Ghibu şi prim-redactor pe Ion Matei.

 

 

 

 

1918: Are loc  cel de-Al Doilea Congres al Medicilor Veterinari din Basarabia.

 

 

 

 

 

 

 

1919: S-a născut dr.Nicolae Cajal, medic, membru al Academiei Române, preşedinte al Secţiei de Ştiinţe Medicale a Academiei Române şi preşedinte al Fundaţiei „M.H. Elias”;  (d.07.03.2004).

 

 

 

 

 

 

 

 

 

A fost  Preşedintele Federaţiei Comunitatilor Evreieşti din Romania.

 

 

 

 

 

1920: A fost înfiinţată Legaţia română din Budapesta, Ungaria. A fost   numit consul Traian Stârcea.

 

 

 

 

1920: A fost înfiinţată Legaţia României la Viena. Consul a fost numit Nicolae B. Cantacuzino.

 

 

 

 

 

1921: S-a născut Angelo Niculescu, fotbalist şi antrenor român.

 

 

 

 

 

 

 

1924 :  Biserica Ortodoxă Română a adoptat Calendarul Gregorian.

Calendarul gregorian a fost introdus în uzul BOR de primatul ei, Mitropolitul Miron Cristea, fiind primit de aproape întreaga comunitate ortodoxă

Astfel, în Vechiul Regat data de 1 aprilie 1919 a devenit data de 14 aprilie 1919. În Transilvania calendarul gregorian fusese introdus în anul 1590, iar în Bucovina în anul 1773.

În Grecia acest calendar a fost adoptat în 1924.

Această măsură nu a fost adoptată de toate  bisericile ortodoxe răsăritene. În loc de aceasta, în mai 1923, a fost propus un calendar iulian revizuit care tăia 13 zile ale acelui an și adopta o nouă regulă pentru anii bisecți care făcea ca să nu fie nici o diferență între cele două calendare până în anul 2800.

Bisericile ortodoxe din Grecia, Bulgaria, România, Polonia și altele din zona est-mediteraniană (Constantinopol, Alexandria, Antiohia și Cipru) au adoptat calendarul iulian revizuit.

Aceste biserici, care folosesc noul calendar, vor sărbători Crăciunul împreună cu bisericile occidentale pe data de 25 decembrie a calendarului gregorian până în anul 2800.

Bisericile ortodoxe din Rusia, Serbia, Ierusalim și câțiva episcopi din Grecia nu au acceptat calendarul iulian revizuit și vor continua să sărbătorească Nașterea lui Cristos pe data de 25 decembrie a calendarului iulian – 7 ianuarie în calendarul gregorian, până în anul 2100.

Toate celelalte biserici răsăritene, care nu sunt ortodoxe, (bisericile coptă, etiopiană, nestoriană, siriacă și armenească), vor continua să folosescă propriile lor calendare.

Toate bisericile răsăritene continuă să sărbătorească Paștele iulian, cu excepția Bisericii Ortodoxe Finlandeze, care a adoptat paștele gregorian.

 

 

 

 

 

 

1929: S-a născut la Mangalia Gheorghe Vitanidis, regizor român (d. 25.11.1994).


 

 


 

 

 

 

In 1953 a absolvit Institutul National de Arta Teatrala si Cinematografica si a debutat in 1958, ca asistent de regie al lui Louis Daquin, cu filmul ,,Ciulinii Baraganului”.

Pana in 1987 a regizat 19 filme. A fost profesor la IATC intre 1961-1989.

De etnie greaca, Vitanidis a fondat in 1990 Uniunea Elena din Romania.

 

 

 

 1932: A  fost transmisă pentru prima oară emisiunea radiofonică de umor ”Ora Veselă”; într-o duminică, la ora 14:00, s-a auzit „mica jucărie muzicală”: „Alo, alo, aici e Radio/ Stroe şi Vasilache/ Lache, lache, lache!…”; mai apoi semnalul permanent a fost binecunoscutul: „Ora veselă, doamnelor,/ Ora veselă, domnilor,/ Ore vesele pleacă-n zbor/Către inimile tuturor!”, iar emisiunea a purtat şi alte nume de-a lungul timpului: „Radio-Magazin”, „Satiră şi umor”, „Comici vestiţi la microfon”, „Unda veselă”…; maestrul Ion Vova (1917-2011) a fost animatorul emisiunii vreme de 55 de ani.

 

 

 

 

 

 

1935: A decedat  generalul roman Grigore Crăiniceanu, specialist în fortificaţii, cu deosebite merite în timpul Războiului de independenţă (1877) şi al celui de reîntregire naţională (1916-1918).

 

 

 

 

 

 

 

Foto: Grigore Crăiniceanu (n. 19 iulie 1852, Bucureşti – d. 1 octombrie 1935, Bucureşti).

 

 

 

A fost membru corespondent şi membru titular al Academiei Române. 

Între 1 noiembrie 1909 şi 28 decembrie 1910, generalul Grigore Crăiniceanu a fost Ministru de Război în guvernul Ion I. C. Brătianu, succedându-i ministrului interimar de război, Toma Stelian.

De numele său se leagă editarea “Revistei armatei” (1883) şi a “Cercului publicaţiunilor militare” (1889).

 

 

 

 

 

 

1946: S-a născut la Piatra Neamt, Coca Bloos, actriţă română la Teatrul Mic.

 

 

 

 

Imagini pentru Coca Bloos, actriţă

 

 

 

A trecut pe la Facultatea de Filosofie din Cluj (1969) şi apoi a făcut jurnalism până să devină angajata unui teatru.  Se afirmă pe scena Teatrului din Piatra Neamţ, cu primul mare succes: „Danaidele”  în regia lui Silviu Purcărete a cărui actriţă fetiş rămâne pentru o vreme. Din 1987 joacă la Teatrul Mic din Bucureşti.

 

 

 

 

 

 

 

1948: A avut loc, la Cluj, în prezenţa a 36 de preoţi uniţi (iniţial fuseseră programaţi 38 – replică în timp la numărul celor 38 de protopopi care au participat la Sinodul uniat din 7 octombrie 1698, în frunte cu episcopul Atanasie Anghel), o adunare care a adoptat, în numele celor 430 de preoţi uniţi „favorabili” trecerii la ortodoxie, o „Proclamaţie de revenire” a Bisericii Române Unite în sânul Bisericii Ortodoxe Române.

La data de 7 octombrie Episcopatul Bisericii Române Unite adresează o scrisoare-protest şi un memoriu autorităţilor comuniste.

În data de 21 octombrie, la Alba-Iulia, delegaţiile din toate parohiile uniaţilor fac act de supunere faţă de Patriarhia Ortodoxa.

De fapt, Biserica Unită (greco-catolică) a fost desfiinţată din ordinul autorităţilor comuniste, numeroşi preoţi şi înalţi ierarhi greco-catolici (episcopii Ioan Suciu, Alexandru Rusu, Valeriu Traian Frenţiu, Iuliu Hossu, Ioan Bălan şi Vasile Aftenie) au fost arestaţi, în perioada 27-29 octombrie, mulţi dintre ei murind în temniţele comuniste.

NOTĂ: La 1 decembrie 1948  Prezidiul Marii Adunări Naţionale a emis Decretul 358/1948, prin care se stabilea încetarea practicării cultului greco-catolic şi exproprierea bunurilor acestuia. Dupa caderea regimului comunist, prin Decretul-lege din 31.XII.1989, Consiliul Frontului Salvării Naţionale a abrogat Decretul 358/1948, situaţia juridică a lăcaşelor de cult greco-catolice urmând a fi reglementată ulterior.

 

 

 

 

 

1953: S-a nascut  in Bucuresti, Valeriu Stoica, avocat si  om politic, fost ministru.

 

 

 

 

1956: S-a născut la Bucuresti, scriitorul si jurnalistul Cristian Tudor Popescu.

Inainte de a fi devenit un ziarist recunoscut,  a fost apreciat ca  autor de proză stiintifico- fantastica.

S-a facut remarcat dupa 1989 ca jurnalist la ziarul Adevărul si prin dese aparitii in emisiuni televizate.

În 2005 a plecat de la Adevărul, impreună cu o parte din redactiefondand ziarul  Gândul, al carui director a devenit.

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

În martie 2003, după decesul ziaristului Dumitru Tinu, este ales   preşedinte al Clubului Român de Presă, demisionând din această funcţie în noiembrie 2006, pe motiv că „ziariştii au devenit, în prea mare măsură, nişte mercenari”.

În februarie 2007, Cristian Tudor Popescu a candidat la aceeaşi funcţie pentru încă un an şi a fost votat cu 113 voturi pentru, 16 împotrivă şi 8 abţineri.

 

 

 

 

 

1966: Consiliul de Stat a emis Decretul 770 (completat prin Legea 6/1973), iniţiat de Nicolae Ceauşescu, prin care se interzicea întreruperea cursului sarcinii (avortul).

 

 

 

 

 

 

 

 

 

A fost o măsură abuzivă care a determinat numeroase decese şi înrăutăţirea sănătăţii multor  femei, ca urmare a unor intervenţii avortive în condiţii de clandestinitate.

 

 

 

 

 

 

1968: A murit actorul şi profesorul Gheorghe Storin; (n. 1883).

 

 

 

 

 

Imagini pentru photos gheorghe-storin

 

 

 

 

A studiat arta dramatică la Conservatorul din București cu C.I. Nottara. A jucat la  Teatrul național din București, încă din 1902, precum și în „Compania Alexandru Davila”, în Compania Bulandra-Storin-Manolescu-Maximilian, şi la Teatrul Bulandra, pe scena Teatrului Maria Filotti, la Teatrul Nostru (condus de Dina Cocea) sau la Teatrul Savoy.

A fost profesor de artă dramatică (1947 – 1952) la Institutul de artă teatrală și cinematografică „I.L. Caragiale”.

Storin a creat un vast repertoriu de roluri în piese clasice și contemporane românești și străine: Castriș din „Patima roșie” de M. Sorbu, rolul titular din „Michelangelo” de Alexandru Kirițescu, Vulpașin din „Domnișoara Nastastia” de G.M. Zamfirescu, Don Salluste din „Ruy Blas” de Hugo, Scarpia din „Tosca” de V. Sardou, Nikita din „Puterea întunericului” de Tolstoi, Satin și Actorul din „Azilul de noapte” de Gorki”.

 

 

 

 

 

1968: S-a născut în Lunca Ilvei, Bistrița-Năsăud, maratonista română Anuţa Cătuna.

 

 

 

 

Imagini pentru Anuţa Cătuna,

 

 Este o fostă  alergătoare de cursă lungă  care a reprezentat  România  la Jocurile Olimpice de vară la două editii consecutive, începând cu anul 1996. Acâștigat ediția 1996 a Noului York Marathon City.

 

 

 

 

 

 

1993: A murit Teofil Vâlcu, actor român, director al Teatrului Naţional din Iaşi in perioada 1972-1979; (n. 30 decembrie 1931, satul Hănești, județul Botoșani).

 

 

 

 

 

Imagini pentru photos teofil Vâlcu

 

 

 

 

  A fost distins cu Ordinul Meritul Cultural clasa a V-a (1967) „pentru merite deosebite în domeniul artei dramatice”

 

 

 

 

2003: S-a inaugurat, la Cluj, cel mai mare acvariu din Transilvania la Universitatea de Științe Agricole și Medicină Veterinară (USAMV).

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

2004: Poşta Română a inaugurat Muzeul Naţional Filatelic, situat în incinta Muzeului Naţional de Istorie a României. Muzeul ocupă o suprafaţă de peste 600 mp, cuprinde trei săli de expunere, oferind iubitorilor de filatelie şi tuturor pasionaţilor de cultură piese din tezaurul Poştei Române.


 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

2005:  Pugilista romana Mihaela Cijevschi (cat. 54 kg) a devenit prima campioană mondială din istoria boxului feminin românesc, titlu cucerit la Campionatele Mondiale de la Podolsk,in  Rusia.

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

2011: Intra în vigoare Noul Cod Civil (Legea 287 din 17 iulie 2009) şi Legea pentru punerea în aplicare a acestuia.

Noul cod civil înlocuieşte vechiul cod din 1865, adoptat pe timpul domnitorului Alexandru Ioan Cuza.

 

 

 

 

 

 

 

Ziua de 1 octombrie este :

Ziua scafandrului român – La 1 octombrie 1976 s-a înfiinţat Centrul de scafandri Constanţa, prima unitate de scafandri  militari româna.

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

  Primii scafandri români au fost atestaţi între anii 1978 şi 1980, ca specialişti în utilizarea echipamentelor de scufundare şi a celor hiperbarice.

Ulterior, beneficiind de tehnologie franceză, Centrul 39 Scafandri a pus bazele activităţii cu scafandri de intervenţie şi lucru la mare adîncime.

De-a lungul timpului, scafandrii romani au dus la bun sfîrşit misiuni îndrăzneţe, multe dintre ele în premieră naţională, cum sînt investigarea platoului continental submarin, intervenţii în zone calamitate, în ţară şi în străinătate, executarea unor lucrări de instalare a platformelor de foraj marin, montarea conductelor submarine, asistenţa de specialitate pe timpul construirii reactorului nr. 1, de la Cernavodă.

 

 

 

La 1 octombrie în fiecare an se  celebrează Ziua internațională a muzicii.

Propunerea pentru a dedica o zi muzicii a fost făcută de renumitul violonist și muzicolog Yehudi Menuhin și de Boris Yarustowski, președintele și vicepreședintele Consiliului Internațional al Muzicii al UNESCO (fondat în 1949), care au semnat o scrisoare, în acest sens, la 30 noiembrie 1974, adresată tuturor membrilor acestuia.

Prima zi internațională a muzicii organizată de către Consiliul Internațional al Muzicii (International Music Council — IMC) a avut loc pe 1 octombrie 1975, potrivit Rezoluției celei de-a 15-a Adunare Generală de la Lausanne, din 1973.

În scrisoarea semnată de cei doi protagoniști ai muzicii sunt făcute o serie de recomandări pentru a atinge obiectivele acestei zile între acestea, numărându-se: organizarea de întâlniri cu artiști, competiții și teste muzicale; organizarea de expoziții de instrumente muzicale, de înregistrări, fotografii, picturi, sculpturi, caricaturi și afișe pe teme muzicale; întâlniri cu compozitori, interpreți și muzicologi de renume pentru a vorbi despre importanța muzicii, de locul ei în viața modernă, de idealurile UNESCO și de activitățile Comitetului Internațional al Muzicii; întâlniri cu delegații de muzicieni din alte comitete naționale, precum și compozitori și interpreți de pe diferite continente; transmiterea de concerte, discuții și dezbateri cu participarea personalităților importante care apreciază muzica (pictori, scriitori, chiar și politicieni) pe canale de televiziune; publicarea de articole în presă pentru a atrage atenția publicului către această zi; organizarea de concerte în locuri publice ca și în parcuri și piețele principale, potrivit www.imc-cim.org.

 

„Muzica este adevărata limbă universală”, scria Karl Julius Weber în lucrarea sa „Democritos”.

Filosoful și scriitorul român Emil Cioran spunea despre muzică: „Extazul muzical este o revenire la identitate, la originar, la rădăcinile primare ale existenței. În el rămâne numai ritmul pur al existenței, curentul imanent și organic al vieții. Aud viața. De aici încep toate revelațiile”.

Rețeaua IMC este prezentă în 150 de țări de pe toate continentele, prin consiliile naționale de muzică și prin organizațiile internaționale, regionale și naționale de muzică, precum și prin organizațiile specializate în domeniul artelor și culturii.

Membrii de onoare IMC sunt aleși dintre profesioniști, educatori, interpreți și compozitori din întreaga lume.

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

CITITI SI :

https://cersipamantromanesc.wordpress.com/2015/10/01/o-istorie-a-zilei-de-1-octombrie-video/

 

 

 

 

 

 

 

Bibliografie (surse) :

 

 

 

  1. Acad. Dan Berindei, Istoria românilor, cronologie, editura Cartex, Bucureşti 2008;

  2. Dinu Poştarencu, O istorie a Basarabiei în date şi documente 1812-1940, Editura Cartier Istoric ;

  3. e.maramures.ro ;

  4. Wikipedia.ro.;

  5. mediafax.ro ;

  6. Enciclopedia Romaniei.ro ;

  7.  rador.ro/calendarul- evenimentelor;

  8.  Istoria md.;

  9. istoriculzilei.blogspot.ro;

 

 

 

 

 

01/10/2016 - Posted by | ISTORIE ROMANEASCA | , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , ,

Niciun comentariu până acum.

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile despre tine sau dă clic pe un icon pentru autentificare:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s

%d blogeri au apreciat asta: