CER SI PAMANT ROMANESC

Cuvant despre noi, romanii

Şirnea, primul sat turistic românesc, colțul de Rai al României. VIDEO


https://i0.wp.com/www.worldwideromania.com/wp-content/uploads/2013/11/panorama_udrea_danut_dnk.jpg

 

https://i1.wp.com/www.worldwideromania.com/wp-content/uploads/2013/11/Sirnea.jpg

 

Şirnea, primul sat turistic din România. Locul unde puteţi găsi comorile satului românesc de altădată

 

Micuţul sat Şirnea din judeţul Braşov, o aşezare a păstorilor de la poalele Munţilor Piatra Craiului,  ascunde multe comori ale vieţii satului românesc de altă dată.

Șirnea este atestat documentar în anul 1729 care face parte din comuna Fundata, împreună cu satele Fundata și Fundățica. Peisajele de aici îți taie răsuflarea și sunt mult mai frumoase decât cele din Elveția sau Austria. Este așezată la poalele Munților Piatra Craiului, la altitiudinea de 1360 de metri.

În anii ’60, localitatea Şirnea, din judeţul Braşov, era comună cu acte în regulă, dar a fost „retrogradată” la statutul de sat, deoarece nu avea ieşire la drumul naţional, iar liderii de partid care ajungeau aici nu voiau să se murdărească de noroi.

Aşa că au decis să ridice Fundata la rangul de comună, iar Şirnea a devenit sat, Primăria fiind desfiinţată şi transformată în şcoală.

Frumuseţile satului Şirnea nu au rămas în umbra acestei schimbări administrative, iar în scurt timp, localitatea a devenit primul sat turistic din România.

Profesorul de biologie de la şcoala din sat, Nicolae Frunteş, a iniţiat acest proiect de promovare turistică şi a reuşit să-i convingă pe comunişti că frumuseţile rurale merită arătate străinilor.

 

 

 

 

 

 

 

„Experiementul Şirnea”

Frunteş a înfiinţat chiar un muzeu la şcoala din sat, a obţinut toate aprobările necesare şi, astfel, Şirnea a devenit un sat cunoscut peste hotare. „Aprobările oficiale care au transformat Şirnea în sat turistic au venit în 1968. Ca să obţii o astfel de titulatură trebuiau îndeplinite mai multe condiţii. Era nevoie, în primul rând, de o poziţionare geografică într-o zonă cu peisaje superbe şi, totodată, liniştită”, povesteşte Radu Frunteş (67 de ani), fiul lui Nicolae Frunteş, care duce astăzi mai departe munca tatălui său.

Încă de pe atunci, s-a înţeles că este foarte important ca turiştii să ia contact cu tradiţiile rurale. „Turiştii erau aduşi la Şirnea şi erau întâi invitaţi la şcoală să vadă muzeul, iar apoi li se arătau frumuseţile satului. Presa vremii scria atunci că experimentul Şirnea a fost un succes şi, în 1973, alte zece sate au primit titulatura de sat turistic“, adaugă Radu Frunteş.

Cum ajungeţi la Şirnea

Satul Şirnea este situat la 44 de kilometri de Braşov şi 47 de kilometri de Câmpulung pe DN 73. Înainte să ajungeţi la Fundata (dacă veniţi dinspre Braşov) sau după ce treceţi de Fundata (dacă veniţi dinspre Argeş) se face un drum care vă va duce la Şirnea. Are 5 kilometri, nu este modernizat, dar este practicabil pe toată perioada anului.

Dacă ajungeţi la Şirnea vă veţi putea caza la una dintre cabanele din sat sau chiar în casele localnicilor care sunt extrem de primitori. Cazarea costă între 50-100 de lei pe noapte. Veţi fi serviţi cu preparate tradiţionale din brânză, Şirnea fiind renumit pentru produsele lactate 100% naturale. La Şirnea vă puteţi plimba, puteţi admira peisajele superbe şi veţi putea face drumeţii montane. În plus nu trebuie să rataţi sărbătorile tradţionale, unele dintre ele fiind unice în România.

Pârtie de schi cu nocturnă

Când satul a devenit unul turistic cu acte în regulă, comuniştii au testat riguros apa de la Şirnea pentru a se asigura ca nu cumva vreun străin să păţească ceva. Faptul că apa venea din izvoare de munte a făcut-o să fie extrem de curată şi a fost luată la vremea respectivă drept un etalon pentru Europa de Sud-Est, fiind declarată cea mai pură apă din această zonă.

Cum Şirnea devenise deja sat turistic, în decembrie 1968, aici s-a amenajat şi prima pârtie de schi cu nocturnă din România. Pârtia are 600 de metri şi este funcţională şi acum. Încă se mai văd foştii stâlpi de electricitate din lemn. Nu este o pârtie de talia celor din Poiana Braşov, dar este într-o zonă liniştită, departe de aglomeraţia marilor staţiuni.

„În fiecare an, aduc un baby-schi, pe care îl închiriez din Poiana Braşov cu 2.400 de lei pe an. Banii îi dau din pensia mea, dar nu am vrut ca pârtia să rămână nefolosită. Este păcat că autorităţile nu au făcut aici investiţii. Eu tot sper ca această instalaţie să fie casată de cei din Poiana Braşov şi să ne-o lase nouă aici, la Şirnea”, mai spune Radu Frunteş.

Pentru a dezvolta satul și a atrage cât mai mulți turiști, prof. Nicolae Frunteș a inițiat două sărbători: „Măsura laptelui și întâlnirea fiilor satului”, organizată în luna iunie, și „Iarna la Șirnea”, în ideea de a arăta viața satului și obiceiurile atât iarna, cât și vara. Inițiată în anul 1969, sărbătoarea „Iarna la Șirnea” presupune o întrecere pe schiuri cu făclii în mâini, plimbări cu sania și petreceri organizate la Căminul cultural.

Acestora li s-au adăugat în următorii ani „Ziua Olimpică”, în 23 iunie, sărbătorită de aproape 30 de ani în fiecare an, care înseamnă aprinderea flăcării olimpice, aducerea drapelului olimpic, defilarea sportivilor care participă la diverse întreceri sportive. Urmează „Noaptea de Sânziene”, sărbătorită în 24 iunie, „Nedeia Munților” în ziua de Sf. Ilie, o sărbătoare pastorală tradițională, „Focul lui Sumedru”, în seara de 25 spre 26 octombrie, când pe dealurile satului se aprinde un foc mare, „Focul lui Sumedru”, la care participă tot satul. Cei mai curajoși trec prin foc considerat un ocrotitor al păstorilor.

 

 

Zilele Olimpice de la Şirnea

Peste tot în lume, ziua de 23 iunie este sărbătorită ca Ziua Mondială Olimpică încă din 1975. La Şirnea, tradiţia se păstrează de peste 33 de ani şi chiar există aici flacăra olimpică de la competiţia din München din 1972. În fiecare an, Comitetul Olimpic Internaţional acordă un trofeu unei ţări pentru manifestările organizate, iar în 2011, România a primit acest premiu datorită tradiţiei de la Şirnea.

Zilele Olimpice sunt o serie de manifestări care nu trebuie ratate de niciun turist. Se organizează în perioada 22-23 iunie, în fiecare an, şi reprezintă un eveniment la care copiii duc flacăra olimpică, se face tradiţionalul steag olimpic şi se rosteşte jurământul olimpic. Copiii de la şcolile din judeţul Braşov, dar şi din ţară se întrec în probe de alergare, sărituri, aruncare, dar participă şi la un test de cultură generală şi la o probă artistică. Cine câştigă competiţia nu este foarte important. Crucial este să participi, să intri în spiritul olimpic. Cu acest prilej se organizează şi o tabără.

Sărbătoarea din acest an începe în 22 iunie la ora 6.00, când peste 100 de ciclişti amatori vor parcurge 42 de kilometri pe bicicletă de la Braşov până la Şirnea. Participanţii au vârste cuprinse între 10 şi 80 de ani, iar scopul manifestării este ca toţi să ajungă la final, astfel încât se pot ajuta pe traseu. La Şirnea, vor fi întâmpinaţi de un culoar de copii care vor ţine în mâini torţe olimpice, dar şi de foşti campioni. Apoi, se va da startul competiţiilor sportive.

„Concursul nu este unul clasic şi are la Şirnea o tradiţie de 33 de ani. Este foarte important, în spiritul olimpic, să fii şi un bun sportiv, dar să dai şi dovadă de caracter. Scopul este ca toţi cei care se aliniază la start să ajungă şi la linia de final, cu ajutorul celorlalţi concurenţi. La trecerea prin localităţile de pe traseu, întreg plutonul se va grupa şi va traversa în bloc aceste distanţe”, explică Radu Frunteş, directorul evenimentului.

https://i1.wp.com/www.worldwideromania.com/wp-content/uploads/2013/11/Sirnea-Foto-Alin-Neamtu.jpg

 

 

 

 

Noaptea magică de Sânziene

 

În aceeaşi perioadă, la Şirnea localnicii sărbătoresc Sânzienele. Toată suflarea satului participă la slujbă pe 23 iunie seara, iar apoi, turiştii şi localnicii merg să culeagă flori de pe dealurile din sat. Se spune că florile culese în această noapte, de 23 spre 24 iunie, adică de Sânziene, au puteri magice. Acestea se pun noaptea pe pernă, iar a doua zi se agaţă la icoanele din casă. Se folosesc apoi tot anul pentru vindecarea anumitor boli.

Tot la sfârşitul lunii iunie, în general pe data de 25, se celebrează Măsura Laptelui, o altă sărbătoare tradiţională. Vitele satului sunt mulse de proprietarii lor, iar cantitatea măsurată de lapte va determina cantitatea de brânză pe care aceştia o vor primi când animalele sunt aduse de la stână.

Turiştii pot lua lecţii de dansuri populare şi pot participa la jocurile pastorale tradiţionale. Ţurca sau trasul frânghiei sunt doar câteva dintre atracţiile zilei.

Seara, toată lumea se poate delecta cu un spectacol folcloric tradiţional.

Focul lui Sumedru

In judetul Brasov exista un spatiu sacru, in zona Fundata Sirnea Moieciu, unde focul are conotatii multiple. Focurile sacre, focul lui Prometeu, focul biblic, focul sfint in antichitate, flacara olimpica, focurile sacre pe inaltimile muntilor aprinsi sau focul viu.

Localnicii din acest spatiu au un obicei inedit, pe care il sarbatoresc in ajun de Sfintul Dumitru si care aduna in jurul unui foc intreaga suflare a satului. Inainte de sosirea iernii, de Sfintul Dumitru, locuitorii de aici fac pe 25 octombrie „Focul lui Sumedru”, sarbatoare la care participa copiii satului, dar si adultii. Copiii, imbracati in portul popular specific locului, fac un foc mare, un imens rug funerar, aprins  într-un loc înalt al satului şi întreţinut cu lemne uscate şi resturi vegetale,si joaca dansuri sacre in jurul lui.

Cei mai curajosi isi iau avint si sar prin foc sau peste focul lui Sumedru, ocrotitorul recoltelor si al oierilor. Focul se face pe dealuri, in general in partea cea mai inalta a zonei, si poate fi vazut de la mari distante, oferind un spectacol unic. Localnicii indeamna pe toata lumea, prin strigaturi, „Hai la Focul lui Sumedru!”. se adună întreaga suflare a satului şi se strigă, în cor, formula consacrată „Hai la Focu’ lui Sumedru!!”.

Femeile împart covrigi, nuci şi mere. La plecare, participanţii iau cărbuni aprinşi cu care fertilizează grădinile şi livezile.

https://i0.wp.com/www.worldwideromania.com/wp-content/uploads/2013/11/Sirnea1.jpg

 

 

Tot in aceasta zona, Fundata – Sirnea –  Moieciu, cunoscuta ca loc al focurilor sacre mioritice, pe vremuri se vorbea despre focul turmelor de oi care nu se stingea niciodata.

Oierii, in drumul turmelor, veneau intotdeauna cu taciuni aprinsi pe care ii foloseau sa aprinda focul unde faceau popas. Despre focul turmelor de oi se spune ca avea semnificatia de a alunga animalele salbatice si duhurile rele.

Tot de Sfintul Dumitru, pe vremuri, se alegea un brad cu mare grija: in virf sa aiba cruce, sa fie inalt de patru–cinci metri si sa fie obligatoriu drept. Acest brad reprezenta scara vietii, pe care oamenii urcau pina la divinitate.

Din cauza marimii lui, bradul era transportat cu mare greutate de localnici. Pentru ca il aprindeau, focul era considerat sacru si simboliza multumirile aduse lui Dumnezeu de catre localnici.

Cine ajunge la Șirnea mai poate vizita Biserica Ortodoxă veche din lemn cu hramul „Adormirea Maicii Domnului”, Muzeul etnografic „Nicolae Frunteș”, Monumentul locotenent-colonelului Ghe. Poenaru-Bordea, primul ofițer al armatei române căzut la datorie în Primul Război Mondial, Parcul Național „Piatra Craiului”, Prăpăstiile Zărneștiului, Cheile Moieciului, Cheile Grădiștei, Peștera cu lilieci din satul Peștera.

 

 

Muzeul minunilor de la Şirnea

 

Radu Frunteş duce mai departe tradiţia tatălui său şi a îmbogăţit Muzeul Etnografic din Şirnea înfiinţat în 1965. Tot el este şi ghid pentru turiştii care ajung în sat. Muzeul poate fi vizitat gratuit, iar Radu Frunteş este mereu pregătit să povestească despre tradiţiile şi istoria locului.

Muzeul are acum şapte săli, iar turiştii pot afla mai multe despre viaţa la sat de acum 50-70 de ani şi despre obiceiurile locului.

Muzeul are şi câteva piese unice care îi vor încânta cu siguranţă pe vizitatori. Printre cele mai valoroase, se numără o carte de rugăciuni care datează de la 1700 şi este îmbrăcată în piele de viţel. Tot aici, turiştii pot vedea şi statuia primului cetăţean simbolic al satului – Şirnea Bran Rogozeanu.

Se spune că familia Bran a ajuns prima în zonă şi a împărţit domeniile dintre Bucegi şi Piatra Craiului între cei zece băieţi ai familiei şi aşa au luat naştere satele din jurul Branului, inclusiv Şirnea.

 

 

Petreleac, strămoşul mixerului

 

 

Tot la muzeu, turiştii pot vedea un abecedar de la 1932, dar şi tăbliţele pe care scriau elevii. Coincidenţă sau nu, acele tăbliţe pe care se scria cu cărbune au aproximativ aceleaşi dimensiuni ca şi tabletele de astăzi cu care se doreşte înlocuirea manualelor. La Şirnea, se pot admira ustensile de bucătărie vechi şi ingenioase şi chiar un strămoş al mixerului de astăzi, Prepeleac, cum îl denumeşte Radu Frunteş.

Cele şapte camere ale muzeului adăpostesc o istorie în miniatură a satului Şirnea. Sunt expuse aici unelte tradiţionale ale păstorilor folosite la producerea brânzei, costume populare, lăzi de zestre şi costume folosite la nunţile tradiţionale, batiste specifice zonei, care se dădeau la nunţi în loc de florile care se pun astăzi în piept, dar şi o colecţie mică de schiuri vechi din lemn. În trecut, la Şirnea, toată lumea mergea pe schiuri, pentru că nu erau drumuri de acces.

 

 

https://i2.wp.com/www.worldwideromania.com/wp-content/uploads/2013/11/LE_VILLAGE_DE_SIRNEA.jpg

 

Fiul satului

 

O sală întreagă este dedicată sărbătorilor tradiţionale din Şirnea, iar o alta este amenajată în memoria profesorului Nicoale Frunteş, fiul cel mai de seamă al satului şi care a educat 36 de generaţii de copii.

„Pe lângă piesele strânse de el, şi eu m-am ocupat să îmbogăţesc acest muzeu, care este, practic, o miniatură a ceea ce are mai frumos şi mai valoros din punct de vedere cultural satul Şirnea. Intrarea este gratuită, iar eu le fac un tur şi le explic turiştilor tot ceea ce vor să afle despre satul nostru. Avem şi un jurnal de impresii, care există la muzeu din 1969. Turişti din 22 de ţări de pe tot mapamondul care ne-au vizitat şi-au scris impresiile aici în limba lor”, încheie cu mândrie Radu Frunteş.

 

Satul Șirnea a fost declarat primul sat turistic din România în anul 1968, iar în prezent turiștii sunt atrași nu numai de peisajele extraordinare și aerul curat de aici, ci și de câteva evenimente care au devenit o tradiție:

 

  • Iarna la Șirnea și concursul național de schi fond „Cupa Șirnea” a fost inițiată în anul 1969, presupunând un concurs pe schiuri cu făclii în mâini, hore, petreceri și plimbari cu sania.

  • Ziua Olimpică, eveniment care are loc anual pe 23 iunie, este o tradiție de aproximativ 30 de ani, această sărbătoare însemnând aprinderea flăcării olimpice, aducerea drapelului olimpic și defilarea participanților, în prezența oficialilor comitetului olimpic.

  • Noaptea de Sanziene, sărbătorită pe 24 iunie.

  • Măsura laptelui și întâlnirea fiilor satului are loc la sfârșitul lunii iunie.

  • Focul lui Sumedru, sărbătoare care are loc pe 25 octombrie, de Sfântul Dumitru. De această sărbătoare, sătenii din Șirnea, Fundata și Moeciu fac „Focul lui Sumedru”, sărbătoare îndrăgită în special de copiii satului, dar și de adulții. Cei mici sunt îmbrăcați în portul popular specific locului, fac un foc mare și joacă dansuri sacre în jurul lui. Cei care au curaj, își iau avânt și sar prin foc sau peste focul lui Sumedru, ocrotitorul recoltelor și oierilor.Focul se face pe dealuri, de obicei în locul cel mai înalt din zonă și se poate vedea de la o distanță destul de mare.

    Focul lui Sumedru este o sărbătoare precreștină, având caracter funerar și celebrează moartea și renașterea. Totuși, are și elemente creștine: în biserică se citește Acatistul Sfântului Dimitrie, Focul lui Sumedru semnificând un scenariu al morții și renașterii anuale a unei zeități fitomorfe, o celebrare ce conține moartea violentă a zeului îmbătrânit la sfârșit de an prin tăierea unui copac din pădure, urmată apoi de renașterea acestuia prin incinerare, în noaptea de 25 spre 26 octombrie. Focul are rol purificator și regenerator, iar cărbunii aprinși, cenușa și celelalte resturi din rugul funerar sunt luate de săteni și fertilizează cu ele grădinile și livezile. Curajoșii care sar peste foc vor fi sănătoși și se vor căsători în anul respectiv.

    În cazul în care este belșug de nuci și gutui va fi o iarnă grea. Tot în timpul acestei sărbători se fac și pomeni pentru morți. Dacă e lună nouă pe 26 octombrie, va fi iarnă ușoară și scurtă. Dacă cerul este înnorat, plouă sau bate vântul, va fi o iarnă cu ger, zăpezi mari și iarnă lungă.

    Ciobanii, pentru a afla cum va fi vremea, pun dulama între oi: dacă se culcă pe ea o oaie neagră, iarna va fi una ușoară. Tot acum se tund coamele cailor pentru a avea un păr frumos, se termină semănatul usturoiului, iar a doua zi, pe 27 octombrie, de Cuviosul Dimitrie cel Nou din Basarabi, se ține Poitra lui Sumedru, când se desfac stânele.

Obiective turistice în Șirnea și în apropiere

  • Ferma cu struți

  • Muzeul etnografic „Nicolae Frunteș” – etnografie, legenda Branului, olimpism, arta modernă.

  • Biserica ortodoxă de lemn, veche, „Adormirea Maicii Domnului” din Fundata (1830).

  • Biserica ortodoxă, cu hramul Soborului Sfântului Ioan Botezătorul, construită între anii 1893-1894.

  • Biserica ortodoxă nouă din Fundata, cu hramul „Adormirea Maicii Domnului” și „Sf Ierarh Nicolae”, construită între 1939-1943.

  • Parcul Național Piatra Craiului, trasee în Piatra Craiului.

  • Monumentul locotenent-colonelului Gh. Poenaru-Bordea, primul ofițer al armatei române căzut la datorie în Primul Război Mondial.

  • Cheile Moieciului

  • Cheile Grădiștei

  • Prăpăstiile Zărneștilor

  • Rezervațiile naturale La Chișătoare

  • Peștera cu lilieci din satul Peștera

  • Peștera și Cheile Dâmbovicioara

  • Barajul Pecineagu

  • Lacul Vidraru

Alte evenimente în zona:

Nedeia Munților este o sărbătoare pastorală tradițională care a purtat în trecut numele de „târg de două țări”, eveniment ținut la Fundata, chiar pe granița dintre Transilvania și Țara Românească. Se organizează în ziua de Sfântu Ilie.

Festivalul de reconstituire istorică este dedicat luptelor desfășurate între armatele României și Puterilor Centrale din Primul Război Mondial în anul 1916 în Pasul Giuvala. Fundata a fost prima localitate eliberată de armata română la intrarea în Transilvania și tot aici au avut loc primele pierderi ale armatei române.

De ce să mergem în Elveția sau Austria când și țara și munții  noștri oferă peisaje unice de o sălbăticie rară și un aer atât de curat?

Trebuie să învățăm să prețuim asemenea locuri și să nu mai aruncăm cu noroi în minunata noastră patrie!

 

 

Surse: worldwideromania.com ;  adevarul.ro ;  vacantesicalatorii.ro

25/09/2016 - Posted by | LUMEA ROMANEASCA | , , , , , , , , ,

Niciun comentariu până acum.

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile despre tine sau dă clic pe un icon pentru autentificare:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s

%d blogeri au apreciat asta: