CER SI PAMANT ROMANESC

Cuvant despre noi, romanii

Ziua de 19 septembrie în Istoria Românilor


 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

19 septembrie, istoricul zilei

 

 

 

 

 

 

 

1677: A apărut la Iaşi  „Cronica Ţărilor Moldovei şi a Munteniei”, de Miron Costin, apreciată pentru viziunea umanistă asupra teritoriului şi istoriei naţionale şi pentru ampla demonstrare a latinităţii limbii şi poporului român.

Este prima carte despre politica şi geografia ţărilor româneşti scrisă de un român şi destinată străinilor.

 

 

 

 

 

 

 

1825: S-a nascut la Bucuresti, Ştefan Dimitrie Grecianu, istoric medievist, heraldist, genealogist cu preocupări privind genealogiile unor familii boiereşti din Ţara Românească. A fost membru de onoare al Academiei Române din 1905; (d.1 august 1908, Bucuresti).

 

 

 

 

 

 

Ştefan Dimitrie Grecianu

 

 

 

 

În anul 1867 propune mai multe proiecte pentru stema României, dintre care ultimul va fi adoptat,în 1872.

 

 

 

 

 

 1886: S-a născut Vasile Militaru, poet şi scriitor creştin, moralist şi naţionalist, unul din marii fabulişti români din secolul al XX-lea şi unul dintre cei mai populari poeţi ai perioadei interbelice. A publicat și sub pseudonimul Radu Barda.

Lucrarea sa cea mai importantă, după “Psaltirea în versuri”, care l-a preocupat întreaga viaţă a fost “Divina zidire” (Biblia versificată şi ilustrată).

 

 

 

 

 

 

Imagini pentru photos Vasile_Militaru

 

 

 

A fost complet interzis după 1944.

După instaurarea comunismului, poetul reușește să scape ani de-a rândul de valurile succesive de arestări.

La un moment dat i se cere să-și folosească talentul literar în slujba comunismului, dar refuzul său este categoric: „În poeziile mele niciodată nu va rima poporul cu tractorul”.

Ca urmare a acestui refuz, datorită trecutului său legionar și a operei sale religioase, este arestat la 8 ianuarie 1959. Detenția o face la Pitești, unde va fi torturat crunt în ciuda faptului că la data arestării avea 74 de ani. De la Pitești este transferat la închisoarea din Craiova, unde se va judeca și procesul său. Sentința a fost dată la 20 iunie 1959.

Tribunalul Militar din Craiova l-a condamnat la 20 de ani de temniță grea pentru crimă de uneltire contra orânduirii sociale, la 12 ani de închisoare corecțională pentru delictul de deținere de publicații interzise, la 10 ani de degradare civilă, confiscarea totală a averii personale plus obligația de a plăti 1000 lei cheltuieli de judecată. Bătrânul Vasile Militaru, în vârstă de 74 ani, a primit o condamnare de 32 ani, urmând să iasă din închisoare la vârsta de 106 ani. Securitatea a incendiat toate manuscrisele găsite la domiciliul poetului.

A murit ca un „martir al poeziei şi al credinţei în Dumnezeu”in  1959, în închisoarea Ocnele Mari/Vâlcea.

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

Vasile Militaru este autorul real al celebrei poezii „A venit aseară mama”, dedicată prietenului său George Enescu în 1930 și atribuită mult timp (70 de ani) lui George Coșbuc.

George Enescu a pus-o pe note în scurt timp fiind o capodoperă a genului.

NOTĂ: Dicţionarul scriitorilor români M-Q, 2001 dă naşterea la 21 septembrie 1886.

 

 

 

 

 

 

 

1895:  Împăratul Austro-Ungariei, Franz Joseph I, sub presiunea opiniei publice romanesti şi ca urmare a intervenţiilor diplomatice ale României, i-a graţiat pe memorandiştii romani din Transilvania.

Petiţia fusese  aprobată la 25 martie 1892  de liderii Partidului National Roman şi prezentată la Viena pe 28 mai 1892 de o delegaţie compusă din 300 de reprezentanţi a tuturor stărilor din Transilvania: intelectuali, meseriaşi, lucrători.

La cererea guvernului de la Budapesta, împăratul Franz Joseph nu a primit  delegaţia si  deşi nu cunoştea conţinutul memorandumului, l-a trimis autorităţilor maghiare.

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

Memorandumul, scris de liderii Partidului Național Român: Ioan Rațiu, Gheorghe Pop de Băsești, Eugen Brote, Vasile Lucaciu,  facea o analiză a sistemului legislativ ungar (legea naţiunilor, legea electorală, legile şcolare, legea presei etc.), evidenţiind faptul că românii erau discriminaţi, neavând nici un drept politic.

Documentul contesta  şi modul în care s-a instaurat dualismul austro-ungar, fără a se lua în seamă şi dorinţele românilor majoritari în Transilvania.

De asemenea,  combătea  declararea statului maghiar ca „stat naţional”, în care elementul maghiar minoritar detinea puterea, în timp ce românii erau supuşi unui proces de maghiarizare si discriminare.

Situația românilor a ajuns să fie remarcată și de personalități politice ale vremii din alte țări. Ambasadorul Belgiei la Viena, Borchgrave, îi scria ministrului de externe Merode Westerlo, într-un raport din 19 nov. 1892:

„Dintre popoarele care trăiesc sub dominația maghiară, românii sunt cei mai nemulțumiți. Acești strănepoți ai lui Traian nu pot uita că sunt frații românilor din regatul înfloritor și prosper.”, iar Georges Clemenceau, scria în ziarul La Justice din 12 mai 1884[:

„Românii sunt lipsiți de orice drepturi politice… În număr de 3,5 milioane, ar avea dreptul, proporțional, la 75 de deputați din cei 417 câți are Camera și nu au niciunul.”

Autorităţile maghiare au deschis acţiune juridică împotriva Comitetului Naţional Român şi a altor fruntasi ai romanilor ardeleni, sub acuzaţia de atentat împotriva statului maghiar. Procesul s-a desfăşurat la Cluj, între 25 aprilie  şi 7 mai 1894 şi s-a încheiat cu condamnarea a 14 fruntaşi memorandişti la o pedeapsă cumulată de 31 de ani şi 18 luni de închisoare.

Cu acest prilej, Ioan Rațiu, unul din liderii memorandistilor, a rostit celebra frază:

„Ceea ce se discută aici este însăși existența poporului român. Existența unui popor însă nu se discută, ci se afirmă”.

În cele din urmă, cel care îi va graţia pe memorandişti la 19 septembrie 1895 va fi însuşi împăratul Franz Joseph, ca urmare a presiunii imense la care era supus din partea opiniei publice, dar şi datorită intervenţiei diplomatice a regelui Carol I al Romaniei  pe lângă Curtea de la Viena.

 

 

 

 

 

 

 

1903: S-a născut la Bucuresti, Marcel Breslaşu (pseudonimul lui Marcel Bresliska), poet şi traducător (din literatura universală) de origine evreiasca.

A urmat cursurile Facultatii de Drept și în paralel la Conservatorul din București. Și-a continuat studiile la Paris, unde a obținut diploma de doctor în drept. În capitala Franței s-a perfecționat în compoziție la Schola Cantorum, unde l-a avut profesor pe Vincent D’Indy.

 

 

 

 

 

Imagini pentru photos Marcel Breslaşu

 

 

 

 

 

Și-a început cariera literară cu versuri pentru copii, publicate în revista Copilul evreu. În 1934 a scris textul și muzica la un oratoriu profan, inspirat din Biblie, Cântarea cântărilor, care a fost reprezentat în 1938 pe scena Operei din București.

După război, a fost numit șef al departamentului pedagogic al Ministerului Artelor și Stiințelor, profesor și rector al Institutului de teatru „Ion Luca Caragiale”.

În timpul regimului comunist a avut funcții de conducere în instituții culturale și academice; a fost timp de mai mulți ani secretar al organizației de partid a Uniunii Scriitorilor; (m. 1966, Bucuresti).

 

 

 

 

 

1904: A apărut  la Bucureşti, până în anul 1930, săptămânalul umoristic cu conţinut satiric „Furnica”, condus de George Ranetti şi N. D. Ţăranu.

 

 

 

 

 

 

Imagini pentru săptămânalul umoristic   „Furnica” photos

 

 

 

 

 

 

Pe parcursul celor 30 de ani de existenţă, revista a publicat o serie de pamflete la adresa elitei societăţii, precum şi la adresa clasei politice, inclusiv la cea a regelui.

Pentru textele publicate, autorilor le-au fost intentate mai multe procese, din partea celor care s-au considerat calomniaţi

 

 

 

 

 

 

1909: A decedat la Cernăuca, baronul Nicolae Hurmuzaki, om politic român, membru de onoare al Academiei Române;  (n. 19 martie 1826, Cernăuca, Cernăuți). Era fiul marelui vornic bucovinean, Docsachi, şi frate cu Eudoxiu, Gheorghe, Alecu şi Constantin Hurmuzachi.

A urmat studiile primare, gimnaziale şi liceale la Cernăuţi (1833-1845). A fost membru al „Soţietăţii pentru cultură şi literatură română în Bucovina”. 

A primit  titlul nobiliar de baron, prin diplomă împărătească (1881).

A fost un politician și patriot român, deputat al Consiliului Imperial (Reichsrat) al Austriei si membru de onoare a Academiei Române (1883), care a desfăşoară activitate politică şi culturală pentru emanciparea românilor bucovineni.

 

 

 

 

  1912: S-a născut în satul Balabanca (judeţul Cetatea Albă din Basarabia), cântăreţul de operă (bariton) Mihail Arnăutu.

A studiat la Conservatorul particular Egizzio Massini, pe care îl absolvă în numai trei ani,

După un stagiu de doi ani la Opera Română din Cluj-Napoca, Mihail Arnăutu debutează ca solist al teatrului liric bucureştean, în Trubadurul de Verdi, cu Emil Marinescu şi Maria Cojocăreanu, sub bagheta lui Egizzio Massini (2 aprilie 1938).

 

 

 

 

 

 

 

Imagini pentru bariton) Mihail Arnăutu

 

 

 

A fost numit în anul 1963 profesor-îndrumător pentru soliştii şi corul Operei din Bucureşti, de sfaturile lui profitând,la acea vreme, câţiva dintre tinerii ce vor face ,mai apoi, cariere importante: Florin Farcaş, Marcel Roşca, Elena Marinescu, Anatol Covali, Emil Iuraşcu şi alţii. A continuat cariera pedagogică, sub formă de cursuri sau prelegeri şi la Belgrad, Teheran şi Stockholm.

Multe dintre principiile stilului său de predare se găsesc în cartea Metoda de predare a tehnicii vocale sau în volumul autobiografic Consonanţe lirice, redactat împreună cu Ligia Ardelean, la Editura Muzicală, în anul 1990.

A murit în ziua de 22 martie, anul 1995.

 

 

 

1914: S-a născut pictorul Alexandru Ţipoia, restauratorul  picturii  murale de la bisericile olteneşti de la Prisaca (1958), Perieţi (1959), ca şi a frescelor din chiliile Mănăstirii Cozia (1962).

Este ultimul „clasic-modern” care face legătura între generaţia reprezentată de Dumitru Ghiaţă, Henri Catargi, Alexandru Ciucurencu, Corneliu Baba, Ion Ţuculescu şi cea căreia îi aparţin Paul Gherasim, Ştefan Sevastre, Ion Pacea, Constantin Piliuţă, Marin Gherasim, Horia Bernea sau Ion Sălişteanu ; (m. 1993, la Geneva).

 

 

 

 

 

1916:  Prima acţiune de luptă antiaeriană a armatei române, soldată cu respingerea unui atac aerian şi nimicirea unui avion inamic în zona Flămânda.

 Pe timpul executarii manevrei de la Flamânda de catre Armata a 3 a româna, în data de 19.09.1916, bateria de artilerie înzestrata cu tunuri antiaeriene propriu-zise, calibru 75 mm Deport, a respins un atac aerian si a doborât un avion inamic.

Comandantul bateriei, locotenentul Constantin Constantin, a fost decorat cu ordinul „Coroana României” în gradul de cavaler.

Ziua de 19 septembrie a fost adoptata, în perioada interbelica, ca zi a artileriei antiaeriene.

 

 

1919 – A fost înfiinţată Opera Română din Cluj. Primele spectacole au fost două concerte simfonice, în zilele de 13 şi 14 mai 1919, sub conducerea dirijorului Oskar Nedbal.

Spectacolul inaugural a avut loc la 25 mai 1920, cu opera Aida de Giuseppe Verdi, sub conducerea dirijorului Alfred Novak, în regia artistică a primului director al instituţiei, Constantin Pavel, primul interpret al rolului Radames.

 

 

 

 

 

19 Opera Cluj

 

 

 

 

Clădirea Operei din Cluj face parte din patrimoniul cultural naţional, fiind declarată clădire monument istoric şi de artă.

 

 

 

 

 

 

 

 

1929: S-a nascut la Chisinau, cunoscuta cantareata de muzica populara romaneasca, Angela Moldovan; (d. 13 octombrie 2013, București)

 

 

 

 

 

 


Imagini pentru Angela Moldovan.

 

 

 

 

 

S-a stabilit impreuna cu familia la Târgu-Mureș, apoi la Timișoara și Suceava.

A absolvit liceul la Suceava, apoi Conservatorul și Facultatea de Filologie (limbă franceză) din Cluj.Ln 1950 apare pe scena Operei din Cluj, unde a activat timp de patru ani.

Debutează ca interpretă populară în 1954 cu romanța La oglindă (Timotei Popovici – George Coșbuc) și cântecele populare Marioară de la munte și Nu-i bai, pe care le-a înregistrat la Radio Cluj cu Orchestra „Înfrățirea” (mai târziu Orchestra populară a Filarmonicii din Cluj) dirijată de Ilie Tetrade.

În 1954 începe să colaboreze cu Ansamblul „Ciocârlia”, iar în anul 1955 devine solistă a Orchestrei „Barbu Lăutaru” din București.
A lansat numeroase alte piese: Cine stă posomorâtă, Asta-i sârba mărunțică, Mi-am pus dorul pe cântar, Fata neichii , Sârba de la Deleni, Ia mai zi-i măi fluieraș, Merge satul la cules, Dorul mă cată pe-acasă.etc.
A urmat Mi-am făcut bundiță nouă, cântec pe care l-a învățat de la bunica sa din Basarabia, și care a devenit cel mai mare hit al artistei, fiind preluat și de alte colege de breaslă.

Este cunoscută publicului larg și din apariția în filmul „Veronica”, în rolul Smarandei.

A fost decorată cu Ordinul „Muncii” clasa a II-a. În același an primește titlul de Artist Emerit al R.P.R.

De asemenea a fost laureată a Festivalurilor și Concursurilor Internaționale de la Varșovia (1955) și Moscova (1957), primind „Premiul I” și medalia de aur.

I s-a mai acordat Ordinul Meritul Cultural clasa a II-a „pentru merite deosebite și îndelungată activitate artistică” si Ordinul național Steaua României în grad de Cavaler, „pentru crearea și transmiterea cu talent și dăruire a unor opere literare semnificative pentru civilizația românească și universală”.

În anul 2012, la Galele casei de discuri Electrecord i s-a decernat o diploma care marca întreaga sa operă, încununată de 22 de discuri vinil, o casetă și un CD.

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

1931: A murit la Bucuresti, inginerul şi matematicianul Ermil A. Pangrati,  personalitate cu rol important în dezvoltarea învăţământului tehnic şi de arhitectură în România, a înfiinţat Şcoala de Arhitectură (1896), devenită ulterior Academia de Arhitectură din Capitală ; (n. 21 iulie 1864, Iasi).

 

 

 

 

 

Imagini pentru Ermil A.Pangrati foto

 

 

 

 

 

Si-a început studiile superioare la Universitatea din Iași, finalizându-le la Școala de drumuri și poduri din Paris. a fost ministru în Guvernul  Titu Maiorescu,ocupând funcția de ministru al lucrărilor publice pe toată durata consiliu de miniștri care a guvernat România în perioada 28 martie – 14 octombrie 1912.Cariera didactică și-o începe la Universitatea din Iași, iar în 1894 devine profesor la Universitatea din Bucuresti.

 

 

 

 

 

1945: S-a născut la Medias,  Ruxandra Sireteanu-Constantinescu, biofiziciană română stabilită în Germania din 1972; şefa grupului de Psihofizică de la Institutul Max Planck pentru Cercetarea Creierului şi titulara catedrei de Psihologie Fiziologică / Biopsihologie de la Universitatea Johann Wolfgang Goethe din Frankfurt am Main.

 

 

 

 

 

 

 

Imagini pentru Ruxandra Sireteanu-Constantinescu, photos

 

 

 

 

 

 

A fost afiliată la Association for Research in Vision and Ophthalmology, European Brain and Behaviour Society și International Society on Infant Studies. A făcut parte din colectivele redacționale ale revistelor Vision Research și Investigative Ophthalmology & Visual Science.

În 1994 a primit premiul acordat de Societatea Bielschowsky pentru Cercetarea Strabismului și Neurooftalmologie (Bielschowsky-Gesellschaft für Schielforschung und Neuroophthalmologie).

A încetat din viață la 1 septembrie 2008, în Frankfurt am Main, în urma unui traumatism cerebral.

 

 

 

 

 

1957: S-a născut la Racila, Gârleni, județul Bacău, Carmen Maria Cârneci, compozitoare şi dirijoare stabilită în Germania.

Este fiica lui Radu Cârneci (poet, publicist și traducător) și sora Magdei Cârneci (poetă, critic de artă și publicistă). Este căsătorită cu violoncelistul Dan Cavassi.

 

 

 

 

 

 

Imagini pentru Carmen Maria Cârneci,

 

După absolvirea liceului de muzică „Dinu Lipatti” din București în 1976, Carmen M. Cârneci a studiat compoziția  și dirijatul, la Universitatea Națională de Muzică din București, unde a primit și titlul de Doctor în muzică.

Afost director artistic al edițiilor 2005-2006 ale festivalului internațional Săptămâna Muzicii Contemporane/Săptămâna Internațională a Muzcii Noi, București; actualmente este director executiv al Editurii Muzicale București, activând în paralel și ca dirijoare liber profesionistă. În decembrie 2005, la București, a pus bazele ansamblului de muzică contemporană „devotioModerna”.

Este laureată a Academiei Române (Premiul „George Enescu”). Majoritatea lucrărilor compozitoarei sunt publicate de Ricordi Verlag din München, Furore Edition din Kassel și Editura Muzicală din București.

 

 

 

 

 

1961: A încetat din viaţă marea actrita româna Lucia Sturdza-Bulandra,  directoare de teatru si profesoara ; (n.25 august 1873.

A fost una dintre marile figuri ale scenei româneşti, de neuitat în roluri de compoziţie din dramaturgia universală şi naţională, spirit organizatoric, talent pedagogic ce a format generaţii întregi de actori: Nicolae Bălţăţeanu, George Calboreanu, Dina Cocea, Radu Beligan, Victor Rebengiuc.

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

Din 1947 până la sfârşitul vieţii a fost directoarea Teatrului Municipal din Bucureşti, astăzi Teatrul L.S.Bulandra.

 

 

 

 

 

 

 

1967: Ministrul Afacerilor Externe al României, Corneliu Mănescu (d. 26 iunie 2000), a fost ales preşedinte al celei de-a XXII-a sesiuni a Adunării Generale a ONU.

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

A fost pentru prima dată când un reprezentant al unei ţări comuniste  era ales în această funcţie.

 

 

 

 

 

1975: S-a născut la Târgoviște, fotbalistul și antrenorul român Laurenţiu Reghecampf.

 

 

 

 

 

Imagini pentru photos Laurenţiu Reghecampf

 

 

 

 

 

 

Ca fotbalist, a jucat printre altele pentru Steaua București și reprezentativa României. In Germania,a jucat la FC Energie Cottbus. 

În iarna sezonului 2004-2005 a plecat la rivala din 2. Bundesliga, Alemannia Aachen, pe care i-a ajutat să promoveze în Bundesliga 1 în sezonul 2005-2006.

Pe data de 20 decembrie 2006 a înscris împotriva lui FC Bayern München două goluri și a ajuns cu echipa în sferturile de finală ale DFB-Pokal.

Până la sfârșitul sezonului 2006-2007 în Bundesliga 1 a jucat în 118 jocuri (marcând 13 goluri), iar în 2. Bundesliga a jucat 86 jocuri (marcând 17 goluri).

A  reușit in  2008 să semneze pentru   FC Kaiserslautern un contract valabil până în 2010, însă s-a retras din activitatea de fotbalist după două meciuri și un gol marcat.

După retragerea din activitatea de jucător, și-a început cariera de antrenor.

Cu Laurențiu Reghecampf pe banca antrenorilor, Steaua București a cucerit de două ori titlul de campioană a României în sezoanele 2012-2013, 2013-2014 și Supercupa României în 2013.

 

 

 

 

 

 

1977:  S-a nascut la Braila  pianista română Ioana Maria Lupascu, numita de presă „noua vedetă a generaţiei sale”.

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

Intre anii 2003-2005 publică articole săptămânale în  Monitorul de Brăila,în calitate de jurnalist corespondent din Italia. În 2008 lansează romanul autobiografic „Prințul baghetei” la Editura Meteor Press, al cărui prim tiraj s-a epuizat în mai puțin de trei luni de la apariție. Din 2009 colaborează cu blogul Romania in Contact și cu publicația Global Events Business, cu blogul Liternet apoi în 2011 publică în Q Magazine.

Compune muzică pentru documentare TV și este adesea invitată în jurii de concursuri de pian sau muzicale, de asemenea este o prezență cerută la conferințe pe diverse teme , asa cum sunt de exemplu conferințele Bookland.

 

 

 

 

 

 

 

1992: A murit scriitoarea Cella Serghi; (n. 22 octombrie 1907, la Constanța).

 

 

 

 

 

Imagini pentru cella serghi

 

 

 

 

 

 

 

1996: Actorul Ştefan Mihăilescu-Brăila a încetat din viaţă la vîrsta de 71 de ani.

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

Născut în 3 februarie 1925 la Brăila, el a jucat pe scena Teatrului Giuleşti (astăzi Odeon), la televiziune şi în numeroase filme.

A cîştigat Premiul ACIN în 1984 pentru rolul din „Secretul lui Bachus”.

 

 

 

 

 

 

2000 : Au început, la Târgu Jiu, lucrarile de restaurare la “Coloana Infinitului”, opera a marelui sculptor român Constantin Brâncusi.

 

 

 

 

 

 

Imagini pentru coloana infinitului restaurare photos

 

 

 

 

2003:  Compania Naţională de Radiocomunicaţii Navale Radionav SA a inaugurat sistemul Navtex pentru România, având drept scop transmiterea şi imprimarea automată a avizelor de navigaţie, buletinelor meteo şi a informaţiilor către navele maritime.

 

 

 

 

2005: A murit Emil Manu, critic literar şi poet; (n. 1922).

 

 

 

 

 

2010: A încetat din viaţă popularul actor de revista român Horia Şerbănescu.

 

 

 

 

 

 

Horia Şerbănescu - poza 4

 

 

 

Horia Serbanescu s-a nascut pe 16 martie 1924,la  Bucuresti.

 

 

 

 

 

2011: A murit  compozitorul, pianistul, contrabasistul aranjorul  și conducătorul  de formație, Johnny Raducanu.

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

Pe numele său real Răducanu Crețu, s-a născut într-o familie de romi cu tradiții muzicale de peste trei sute de ani, de pe timpul lăutarului Petre Crețu Solcanu.

S-a remarcat ca un talentat interpret de jazz  la contrabas, încă de la 19 ani. A făcut studii muzicale la Iași și Cluj, apoi la Conservatorul „Ciprian Porumbescu” din București (clasa contrabas, 1953-1956).

Îndrumător activ al tinerei generații si muzician  de exceptie, Johnny Răducanu este considerat un veteran al muzicii românești de jazz.

 

 

 

 

 

 

 

 

 

Astazi este in Romania :

„Ziua Artileriei şi Rachetelor Antiaeriene”, zi care marchează prima victorie antiaeriană care a avut loc la 19 septembrie 1916.

In timpul executării manevrei de la Flămânda, de către Armata 3, de către bateria de artilerie înzestrată cu tunuri antiaeriene calibru 75 mm Deport (nu tunuri terestre adaptate) a fost  doborât primul avion inamic.

Comandantul bateriei, locotenentul Constantin Constantin, a fost decorat cu ordinul “Coroana României” în gradul de cavaler. NOTĂ: Până în 2006 ziua a fost marcată la 15 august, dată la care, în 1916 a fost înfiinţată prima subunitate de artilerie antiaeriană, la Bucureşti

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

CITITI SI :

https://cersipamantromanesc.wordpress.com/2015/09/19/o-istorie-a-zilei-de-19-septembrie-video/

 

 

 

 

 

 

 

Bibliografie (surse) :

 

 

 

  1. Acad. Dan Berindei, Istoria românilor, cronologie, editura Cartex, Bucureşti 2008;

  2. Dinu Poştarencu, O istorie a Basarabiei în date şi documente 1812-1940, Editura Cartier Istoric ;

  3. e.maramures.ro ;

  4. Wikipedia.ro.;

  5. mediafax.ro ;

  6. Enciclopedia Romaniei.ro ;

  7.  rador.ro/calendarul- evenimentelor;

  8.  Istoria md.;

  9. istoriculzilei.blogspot.ro;

 

 

 

 

19/09/2016 - Posted by | ISTORIE ROMANEASCA | , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , ,

Niciun comentariu până acum.

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile despre tine sau dă clic pe un icon pentru autentificare:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s

%d blogeri au apreciat asta: