CER SI PAMANT ROMANESC

Cuvant despre noi, romanii

”Investitorii” străini susțin Planul Dughin pentru federalizarea României

 

 

 

Imagini pentru photos merkel putin

Foto: Frau Merkel „se râde”cu gospodin Putin

 

 

Planul lui Aleksandr Dughin, ideologul Kremlinului, de federalizare a României ar fi fost preluat și de o altă putere europeană, cel mai probabil Germania.

Potrivit jurnalistului de investigații Cătălin Tache, rapoartele serviciilor secrete aduc tot mai multe elemente în susținerea scenariului potrivit căruia se încearcă federalizarea economică a Transilvaniei și apoi desprinderea de regiunile ”înapoiate” ale țării.

 

Într-un articol publicat de enational.ro, Cătălin Tache semnalează că în CSAT subiectul este evitat, iar România nu reacționează la provocările tot mai fățișe ale ”investitorilor” și grupurilor de lobby ostile.

Firmele de consultanță recomandă oprirea… la Brașov

Concret, se încearcă  crearea unei „oaze economice” înfloritoare în Ardeal, care să devină un magnet pentru toți investitorii străini. Ambasadorii anumitor țări, dar mai ales influente grupări de consultanță, le recomandă fățiș marilor companii străine să se oprească până la Sibiu, cel mult la Brașov cu programarea unor noi investiții, pentru că doar această zonă este sigură.

Reprezentanții marilor cancelarii nu mai garantează de acum înainte capitalul investit în alte zone geografice, li se spune investitorilor. Între timp, se intensifică achiziționarea de terenuri, de către străini.

Investitori-firme ale FSB, sub acoperire.

Un alt raport îngrijorător al serviciilor monitorizează investițiile făcute de firme ale spionajului rusesc FSB,  sub acoperire.

Acestea ar fi dirijate cu predilecție spre anumite zone din Ardeal. În plan european, există riscul declanșării unei campanii de presiune pentru regionalizare, de la Bruxelles.

În interior, capitalul românesc a fost decimat și nu contează pentru echilibrarea situației.

O clasă politică tot mai vulnerabilizată va apela, în orice formulă de guvernare, la UDMR.

Iar formațiunea atât de strâns legată de Budapesta nu va mai solicita, ca până acum ministerele Mediului sau Culturii, ci instituțiile care un cuvânt de spus în coordonarea economiei și atragerea investițiilor, avertizează Cătălin Tache.

Finalizarea acestui plan s-ar baza pe ”rețeaua sorosistă” a societății civile și pe înalți functionari ai Comisiei Europene, care vor declanșa o campanie privind necesitatea creării de euro-regiuni economice transfrontaliere, care să cuprindă zone stabile financiar, aparținând unor țări vecine.

17/09/2016 Posted by | PRESA INTERNATIONALA | , , , , , , , , , , , | Lasă un comentariu

Moscova ar dori ca Transnistria să fie inclusă în componența Federației Ruse alături de alte teritorii nerecunoscute internațional

Moscova mai bagă un pion în joc.

Jirinovski: „Transnistria să fie inclusă în componența Federației Ruse, ca parte a Crimeii”

Un pion al Kremlinului,Vladimir Jirinovski, se pronunță pentru includerea tuturor teritoriilor nerecunoscute internațional în componența Federației Ruse, inclusiv regiunea transnistreană, transmite Romanian Global News.

 

 

 

 

 

 

Imagini pentru jirinovski photos

 

 

 

 

 

 

„Toate aceste teritorii trebuie incluse în componența Federației Ruse, în calitate de unitate teritorial-administrativă.

Abhazia să devină districtul Abhaz, parte a regiunii Krasnodar, Osetia de Sud să devină parte a Osetiei de Nord, Transnistria să devină parte a regiunii Crimeea”, a declarat politicianul.

Jirinovski a declarat în cadrul unei conferințe de presă, organizată la Moscova, că Federația Rusă nu trebuie să ajute financiar aceste republici nerecunoscute, după ce în cazul lor s-a acționat în baza sistemului sovietic „de la Lenin la Brejnev”, când mutându-le în componența unor state, când separându-le, „iar aceste popoare se chinuiesc”, scrie www.ziarulnational.md.

Menționăm că, recent, așa-zisul lider de la Tiraspol, Evgheni Șevciuk, a semnat un decret cu privire la rezultatele referendumului nerecunoscut organizat acum zece ani în regiune, potrivit căruia 97 la sută din participanți s-ar fi pronunțat pentru alipirea la Federația Rusă, și a dispus armonizarea legislației transnistrene la cea a Federației Ruse.

Amintim că, acum mai bine de doi ani, Crimeea a fost alipită la Federația Rusă în baza unui referendum similar.

 

 

 

 

 

Imagini pentru proiect novorossia map

 

Scopul final al Moscovei – Crearea Republicii Novorossia

 

O stire foarte recenta vine sa intareasca temerile ca Rusia pregateste o lovitura in regiune si ca de obicei in astfel de situatii, multiplica actiunile serviciilor sale secrete.

Aflam din presa de la Chisinau ca mai mulți așa ziși experți ruși care voiau să participe la „o conferință științifică la Tiraspol” au fost reținuți și mai apoi retrimiși în Federația Rusăde pe aeroportul internațional din Chișinău, transmite Romanian Global News.

Printre cei returnați la Moscova se regăsește un consilier al directorului Centrului de cooperare în politică externă „E. M. Primakov” (numele nu este indicat), consilierul Fondului de susținere a diplomației publice „A. M. Gorciakov” – Iurii Jmurko, șeful Catedrei de Culturologie și Globalistică a Universității Baltice „Voenmeh” (numele nu este indicat), redactorul-șef al revistei „Geopolitica și securitatea”, Igor Kefeli, scrie novostipmr.com.

„Acest incident este încă un demers al părții moldovenești, care are drept scop limitarea contactelor diplomatice, științifice și academice ale Transnistriei. Ultimul caz similar a avut loc pe 1 septembrie când de pe Aeroportul Internațional Chișinău a fost deportat vice-ministrul de externe al Abhaziei, Oleg Arba”, au declarat cei de la așa zisul minister al afacerilor externe din regiunea separatistă., ocupată ilegal de armata rusă, scrie www.deschide.md

17/09/2016 Posted by | LUMEA ROMANEASCA | , , , , , , | Lasă un comentariu

Ziua de 17 septembrie în Istoria Românilor

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

17 septembrie, istoricul zilei

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

1812: Începutul celei de-a treia domnii a lui Scarlat Callimachi în Moldova.

Scarlat Callimachi  (n. 1773 în Constantinopol; d. 12 decembrie 1821), a fost domnul  Moldovei între 24 august 1806 – 26 octombrie 1806, 4 august 1807- 13 iunie 1810  şi 17 septembrie 1812 – iunie 1819, și al Ţării Româneşti între lunile februarie şi iunie 1821.

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

Protector al culturii, a acordat atenție Academiei Domnești din Iaşi şi celei teologice de la Socola.

În 1813, odată cu deschiderea Cursului de inginerie şi hotarnică în limba romană, de catre Gheorghe Asachi, se puneau bazele învațămîntului academic în limba romană.

Din inițiativa lui Asachi a fost pusă în scena şi prima piesă de teatru în limba romană, „Mirtil şi Hloe”, prelucrată dupa poetul Florian.

Lui Callimachi i se datorează elaborarea primului cod de legi din Moldova – Codicele Callimachi, publicat în 1817 în limba greacă.

In ianuarie 1821 a fost numit domn al Valahiei, dar izbucnirea mișcării lui Tudor Vladimirescu l-a împiedicat să-şi ocupe tronul.

  Îi scutește pe boieri de dări și le dă și un număr de oameni (poslușnici).

A luat măsuri împotriva ciumei si este cel care a  introdus cultura  cartofilor în Moldova.

A fost mazilit pentru că era considerat omul rușilor. Scarlat a fost dus la  Constantinopol  unde a scapat de execuție numai datorită nebuniei care l-a lovit.

Moare otrăvit în 1821, pentru că era bănuit că este de partea revoluției grecești.

 

 

 

 

 

 

1823: A încetat din viaţă la Avrig in Transilvania, Gheorghe Lazăr, întemeietorul învăţământului modern românesc; (n. 5 iunie 1779, la Avrig).

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

A fost un pedagog,teolog, traducător și inginer român, care a intemeiat învățământul  în limba română din Țara Românească.

 A fost iniţiatorul şi conducătorul primei şcoli în limba română, “Şcoala de la Sfântul Sava” – 1818 din Bucuresti .

 

 

 

 

 

 1844: S-a născut la Bucuresti, Constantin I. Brătianu, general român, geodez şi cartograf, fiul lui Dimitrie Brătianu; s-a numărat, alături de Constantin Barozzi ş.a., printre întemeietorii revistei „România militară” (1864). A fost fiul lui Dimitrie Brătianu.

 

 

 

 

 

 

Imagini pentru photos Constantin_I._Brătianu_(general)

 

 

 

 

A fost membru corespondent al Academiei Române din 1899; (d. 6 ianuarie 1910, București.

 

 

 

 

 

 

 

1856: S-a nascut în Bucureşti,  Moses Gaster, fost rabin în România şi Anglia, care s-a distins ca filolog, istoric literar şi folclorist, în mod deosebit în domeniul limbii şi culturii române şi al studiilor iudaice, a fost membru de onoare al Academiei Române; (d. 5 martie 1939 în localitatea Appleton, Berkshire din Marea Britanie).

 

 

 

 

 

 

Moses Gaster

 

 

 

A fost fiul lui Abraham Emanuel Gaster, secretar, consul si insarcinat cu afaceri al Olandei la Bucureşti, şi al Finei Judith (n. Rubinstein), din familia pianistului american Arthur Rubinstein.
 Studii superioare în Germania (din 1873), la Breslau, la Jiidisch theologisches Seminar (Ib. semitice si teologie) si la Universitatea din oraş,  Iimbi romanice .

A fost Doctor în filosofie al Universităţii din Leipzig cu o teza de fonetica româneasca. A obţinut Diploma de rabin şi predicator (1881).

Debutează în revista Columna lui Traian şi a susţinut prelegeri de literatura română si mitologie comparata la Facultatea de Litere a Universităţii din Bucuresti (188l-1885), la care asistă T. Maiorescu si B. P. Hasdeu.

Frecventeaza Cenaclul Junimea, unde citeste o buna parte din viitoarea lucrare Literatura populara romana (1883), precum si cercurile literare ale lui Take Ionescu, I. Haimann si I.I. Rosea, pe care se straduieste sa-l impuna ca autor dramatic.

A deschis  propriul cerc literar, la care vin P. Ispirescu, Gr. Tocilescu, L. Saineanu, fratii Schwarzfeld, M. Brociner, I. Bettelheim, I.I. Rosea. Patroneaza, alaturi de B. P. Hasdeu, inceputurile stiintifice ale lui Saineanu si ofera indrumari pretioase lui Ispirescu, D. Stancescu, P. V. Nasturel, Gr. Moses Gaster Tocilescu. Munca de redactie la Revista pentru istorie, arheologie si filologie si la Revista literara. Inspector scolar (1881); membru al Soc. Ateneul Român (1885).

  Activitatea desfasurata de Moses Gaster in directia emanciparii coreligionarilor sai, va avea un rol hotărâtor în decizia de  expulzare a sa din ţară (1885).

Se stabileste la Londra, asteptând revocarea decretului de expulzare, dar va rămine pentru intreaga viata in Capitala britanică, unde a fost numit în 1887 rabin-sef al comunitatii evreiesti de rit spaniol (sefard).

Tine prelegeri la Univ. din Oxford (1886; 1894). Membru in consiliu (din 1889), presedinte (1907-l908), apoi vicepresedinte perpetuu la The Folklore Society din Londra şi a devenit vicepresedinte la The Royal Asiatic Society (1926), membru în The Royal Society of Literature (1930); preşedinte al Soc. Quest (1931) etc.

Este distins în România cu Medalia Bene Merenti clasa II (1881) si clasa I (1891; 1924) şi devine membru al Ordinului Coroana Romaniei, cu gradul de Comandor (1921) si Mare Ofiter al Coroanei Romaniei (1930). 

A colaborat la zeci de publicatii din tara si strainatate. Bibliografia operei sale cuprinde aproape trei sute de titluri, ilustrind toate domeniile in care a activat: cultura ebraica veche, lingvisticasi filologie, literatura romana veche, literatura populara. Pentru domeniul romanesc, Moses Gaster este, mai presus de toate, un erudit istoric literar, „care s-a lansat totusi in teorii folclorice indraznete”.

Dincolo de importanta lor teoretica si metodologica, lucrarile sale au contribuit la popularizarea in strainatate a literaturii si folclorului romanesc, scop in care colaboreaza si la enciclopediile englezesti (EncyclopaediaBriianni-ca, New Gresham Encyclopedia si Encyclo-paedia, of Educalion), publica inca un volum de povesti romanesti (Children ‘s Sloriesfrom Rumanian Legends and Fairy Tales, 1922), tine numeroase conferinte si participa Ia expozitii romanesti.

Tot perioadei engleze ii aparţine lucrarea  Chrestomatie romana (I-lI, 1891), considerata a fi opera sa de capetenie.

Moses Gaster a pregatit-o timp de aproape zece ani,pe vremea cind inca mai lucra la Literatura popularei romana.

Academia Româna o va respinge insă de la premiere, din cauza contributiei personale reduse a autorului, cum aprecia raportorul N. lonescu, nesocotind dificultatea intocmirii unei asemenea lucrari, precum si importanta sa practica nemijlocita.

Cativa ani mai tirziu. Moses Gaster publica Geschichte der rumanischen Literatur (1901), de o utilitate covirsitoare pe acea vreme in a oferi strainatatii o imagine mai exacta a literaturii si folclorului romanesc.  

 Scrieri ale lui Moses Gaster au continuat sa apara pîna la sfirsitul vietii sale, ba chiar si dupa moartea sa, survenita in timp ce se ducea sa tina o conferinta despre folclorul romanesc la Universitatea din Reading. 

Savantul Moses Gaster a fost autorul lucrării „Literatura populară română”, 1883 – prima sinteză în domeniu).

Ca lingvist, a susținut documentat romanitatea poporului român și latinitatea limbii române în lucrări ca Stratificarea elementului latin în limba română sau Die Nichtlateinischen Elemente im Rumänischen.

Ca istoric literar a fost preocupat de vechimea și periodizarea limbii române, de locul și importanța literaturii române și a îngrijit cea mai bună ediție din Povestea vorbei a lui Anton Pann.

 

 

 

 

1875: S-a născut Victor Anestin, scriitor de literatură ştiinţifico-fantastică, publicist şi editor; fondatorul şi redactorul primei reviste româneşti de astronomie, Orion (1907-1912); în 1908 înfiinţează Societatea Astronomică Română “Camille Flammarion”; în 1912, împreună cu chimistul C.I. Istrati, pune bazele Universităţii Populare din Bucureşti; (m. 1918).

 

 

 

 

 

 

1876:  S-a născut la Bucuresti, compozitorul roman Alexis Catargi; (m. 20 august 1923, Sinaia).    

Studiile muzicale le-a început la Bucureşti cu Robert Klenck (vioară), continuându-le la Viena, Roma şi Paris, cu Andre Gedalge (armonie, contrapunct), Van Dyck (canto), Vincent d’Indy (compoziţie) şi Camille Chevillard (compoziţie, dirijat). A luat lecţii particulare cu George Enescu (vioară, compoziţie).

A fost ataşat cultural şi secretar de legaţie la Paris (1914-1918). A scris cronici muzicale, articole şi eseuri si  a dirijat diverse formaţii orchestrale şi trupe lirico-dramatice.

 

 

 

 

 

1877: S-a născut la Bucuresti, Iosif Paschill, compozitor, pianist, organist, dirijor de cor şi pedagog român, de naţionalitate germană, unul dintre primii compozitori si interpreţi de muzica de orgă în România; (m. 29 martie 1966, Bucuresti).

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 S-a distins și în compoziție ca autor al unor romanțe care au rămas în patrimoniul de aur al muzicii ușoare românești, ca de exemplu „Sub vișinul înflorit” „,În rariștea de lângă vii”, „Ce vrei?” (cuvinte de I.Dorianu), „Ochii tăi frumoși și limpezi”.

Iosif Paschill a compus piese muzicale pentru orgă, muzică corală, pentru fanfară, opera Mărioara pe un libret de regina Elisabeta (Carmen Sylva), o cantată de Crăciun, o fantezie rapsodică, „Ave Maria”, un pot-pourri de muzică populară românească „Floarea României”, muzică liturgică catolică. A compus chiar și muzică sinagogală, ca de exemplu lucrarea „Maggen Avot” (1919), pe care a dedicat-o cantorului evreu Arnold Wecker, în amintirea colaborării dintre cei doi la Templul coral din București.

 

 

 

 

 

1881: S-a născut (S.V. pe 4 septembrie) la Bacau, George Bacovia, poet român de excepţie format la școala simbolismului literar francez; ( d.22 mai 1957, Bucureşti).

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

Este autorul unor volume de versuri și proză scrise în baza unei tehnici unice în literatura română, cu vădite influențe de la marii lirici moderni francezi pe care-i admira.

La început văzut ca poet minor de critica literară, va cunoaște treptat o receptare favorabilă, mergând până la recunoașterea sa ca cel mai important poet simbolist român și unul dintre cei mai importanți poeți din poezia română modernă.

 

 

 

 

 

 

1884: S-a născut basul George Folescu; (m. 1939).

 

 

 

 

 

Destinul tragic al unei legende a Operei Române. George Folescu, interpretul care şi-a tras un glonţ în cap în plină glorie

 

 

 

 A fost unul dintre marii artisti ai începuturilor operei în ţara noastră.

 

In ciuda succesului fulminant de pe scena Operei Române, viaţa privată a lui Gheorghe Folescu a fost una plină de zbuciumări. După două căsnicii ratate, Folescu s-a închis în sine şi s-a adâncit într-o suferinţă iremediabilă. Se transformă într-un om extrem de complicat şi contradictoriu.

În noaptea ploioasă de 17 noiembrie 1939, acesta s-a împuşcat în cap folosind un revolver. Cadavrul a fost găsit în baia apartamentului în care acesta locuia.

Astăzi,Gheorghe Folescu este amintit printr-o stradă din Bucureşti care-i poartă numele, Primăria Slobozia acordându-i în anul 2003 numele de cetăţean de onoare.

 

 

 

1888 (17/29 septembrie): A murit la Bucuresti, Iulia Haşdeu, poetă română de limbă franceză, fiica savantului Bogdan Petriceicu Hasdeu.

A  publicat în timpul vieţii doar patru poezii; creaţia sa, scurtă, dar densă, scrisă în limba franceză, a fost publicată postum de tatăl său (n. 14 noiembrie 1869).

Unele surse  dau ca dată a morţii sale ziua de 23 septembrie 1888.

 

 

 

 

 

 

Imagini pentru Iulia Hasdeu,photos

Iulia Hasdeu a murit de tuberculoză, în vârstă de doar 18 ani și a fost înmormântată la Cimitirul Bellu. Tatăl Iuliei, foarte afectat de moartea ei, a construit, în memoria acesteia, un castel la Câmpina, cunoscut sub numele de Castelul Iulia Hasdeu.

Hasdeu nu s-a resemnat niciodată cu pierderea celei mai dragi ființe.

Se spune că atât castelul de la Câmpina cât și cavoul Iuliei de la Cimitirul Bellu au fost construite după directivele riguroase ale spiritului defunctei transmise în cadrul unor ședințe de spiritism.

În prologul pe care l-a scris pentru lucrarea sa, Sic cogito, Hasdeu se confesează:

„Cum? nu știu, nu știu, nu știu, dar fără ca s-o știu, mâna mea lua un creion și-i rezema vârful de luciul hârtiei. Începui a simți la tâmpla stângă bătăi scurte și îndesate, întocmai ca și când ar fi fost băgat într-însa un aparat telegrafic. Deodată mâna mea se puse într-o mișcare fără astâmpăr. Vreo cinci secunde cel mult. Când brațul se opri și creionul căzu dintre degete, mă simții deșteptat dintr-un somn, deși eram sigur că nu adormisem.

Aruncai privirea pe hârtie și cetii acolo foarte limpede: „Je suis heureuse; je t’aime; nous nous reverrons; cela doit te suffire. Julie Hasdeu” – (Sunt fericită; te iubesc; ne vom revedea; asta ar trebui să-ți fie îndeajuns. Iulia Hasdeu).

Era scris și iscălit cu slova fiicei mele. Ce să fie? O va spune această carte.”

 

 

 

1901: S-a născut Alexandru Cosmovici, compozitor şi muzicolog; (m. 1995.

 

 

 

 

 

1919: Se înfiinţează la Cluj Conservatorul de Muzică şi Artă Dramatică, în prezent Academia de Muzică „Gheorghe Dima”, purtând numele primului director – compozitorul şi dirijorul Gheorghe Dima.

 

 

 

1922: S-a născut violoncelistul Radu Aldulescu, stabilit în Italia din 1969; (m. 2006).

 

 

 

 

 

1935: România a fost admisă ca membru permanent în Consiliul Ligii Naţiunilor, cu o majoritate de 50 de voturi (din totalul de 52), fapt fără precedent în istoria acestui for internaţional.

Aceasta a fost interpretată ca un merit al lui Titulescu, ales presedinte al acestei organizatii in 1930.

 

 

1939: Intre 17 şi 18 septembrie, în urma ocupării Poloniei de către nazişti (la 1 septembrie) si sovietici ( 16 septembrie), membrii Guvernului acestei ţări s-au refugiat în România

 

 

 

 

 

1944: Al doilea război mondial: Armata a IV-a Română poartă lupte grele pentru forţarea Mureşului în centrul Transilvaniei, în zona Oarba de Mureş – Dealul Sângiorgiu – Iernut, zdrobind rezistenţa înverşunată şi bine organizată a armatelor germano-ungare.

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

Bătălia de la Oarba de Mureş este considerată cea mai grea bătălie purtată pe teritoriul românesc în cel de-al doilea război mondial, aproximativ 11 000 mii de militari români, aflaţi sub comandament sovietic, pierzându-şi viaţa în intervalul 17.09- 6.10.1944.

 

 

 

 

1946: A murit Ion Ionescu (Bizeţ), inginer constructor şi matematician, care  a contribuit la dezvoltarea reţelei de şosele şi poduri din ţara noastră, a fost unul dintre fondatorii revistei „Gazeta matematică” si  a fost membru corespondent al Academiei Române din 1919; (n. 1870).

A fost profesor la Școala politehnică din București. A condus lucrările de construcție a numeroase poduri, printre care podul peste Borcea (prima porțiune a podului peste Dunăre), podul de la Bobolia pe Valea Prahovei, podul metalic curb de cale ferată și șosea peste bazinul de la Giurgiu (1905 – 1906), a elaborat proiectul pentru Șantierul naval de la Turnu-Severin, etc.

Este autorul unui studiu de deviere spre Prut a apelor Siretului în vederea construcției unei centrale hidorelectrice și a transformării Prutului într-un canal navigabil între Galați și Iași si  a excutat harta hidrografică a bazinului Dunării.

 

 

 

 

 

1953: S-a născut actorul Valentin Teodosiu.

A absolvit Institutul de Artă Teatrală și Cinematografică in 1978 si a debutat pe scena Teatrului Nottara in 1977, cu rolul principal din spectacolul Peer Gynt de Henric Ibsen, si a jucat până in anul 2000 in zeci de spectacole.

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

Din anul 2002 este actor al Teatrului de Comedie si a  apărut la televiziune in spectacole de teatru, in emisiuni, reclame, precum si in spectacole de teatru radiofonic.

Pe marele ecran a debutat in 1977, cu un rol in filmul Aurel Vlaicu. Cea mai recenta peliculă in care a fost distribuit se numește Umilința, lansată in 2011.

 

 

 

 

 

 

1963: Premiera primei coproducţii franco-române, filmul “Codin”, ecranizare a romanului lui Panait Istrati, in regia francezului Henri Colpi.

 

 

 

 

 

 

Imagini pentru filmul codin poster Imagini pentru filmul codin poster

 

 

 

 

Scenariul: Dumitru Carabăţ şi Henri Colpi; în distribuţie: Mihai Fotino, Virgil Platon, Françoise Brion; prima coproducţie cinematografică româno-franceză, filmul a obţinut Premiul pentru scenariu la Festivalul de la Cannes.

 

 

 

 

 

 

1973: S-a înfiinţat Cenaclul „Flacăra”, sub conducerea poetului Adrian Păunescu; Cenaclul (interzis de autorităţile comuniste la 16.VI.1985) a fost o adevărată rampă de lansare pentru numeroşi interpreţi ai muzicii tinere româneşti, poeţi şi alţi creatori.s-a înfiinţat Cenaclul „Flacăra”, sub conducerea poetului Adrian Păunescu, manifestare carepana la sistarea sa a totalizat 1.615 de spectacole de muzică şi poezie în toată ţara.

 

 

 

 

 

 

(w640) Marcela Sa

 

 

Adrian Paunescu si Marcela Saftiuc în 1981, la Cenaclul „Flacăra”

Cenaclul (interzis de autorităţile comuniste la 16 iunie 1985) a fost o adevărată rampă de lansare pentru numeroşi interpreţi ai muzicii tinere româneşti, poeţi şi alţi creatori; între anii 1979 – 1985, manifestările aferente erau consemnate săptămânal în emisiunea „Radiocenaclul Flacăra – valori ale muzicii tinere”, la Radio România .

Intre anii 1979 – 1985, manifestările aferente acestui cenaclu  erau consemnate săptămânal în emisiunea „Radiocenaclul Flacăra – valori ale muzicii tinere”, la Radio România.

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

1989: A murit  la Craiova, Ion Desideriu Sîrbu (numele la naştere: Sîrbu Desideriu), prozator, dramaturg, scenarist şi eseist, autor în special de literatură de sertar,  membru fondator al Cercului literar de la Sibiu (1945); (n. 28 iunie 1919, Petrila, județul interbelic Hunedoara).

A semnat utilizând pseudonimul I.D. Sîrbu si a fost redactor în București, la revista Teatru iar apoi la Revista de pedagogie.

În urma unui articol critic referitor la o piesă comunistă și datorită unei presupuse colaborări cu „reacționarii” maghiari în perioada Revoluției  anticomuniste din Budapesta 1956, a fost arestat și condamnat politic, întâi la un an, iar apoi pedeapsa a crescut la șapte ani.

A fost arestat în septembrie 1957 pentru omisiune de denunţ împotriva mentorului său, Lucian Blaga, care în acel moment îi conducea teza de doctorat  şi condamnat la şapte ani de închisoare.

După eliberarea din închisoare, a lucrat câteva luni în mină, după care, din 1964, i se stabilește domiciliul obligatoriu la Craiova, unde reușește, în cele din urmă, să se angajeze la Teatrul Național din Craiova ca secretar literar.

Rămâne sub supravegherea Securității locale si centrale, ofițerul de caz fiind locotenentul (pe atunci) Olimpian Ungherea, care, printr-o ironie a sorții, va deveni la rândul său scriitor după demisia din Securitate.

Victor Petrini, personajul principal al romanului lui Marin Preda, Cel mai iubit dintre pământeni, pare a fi modelat în parte după I.D. Sîrbu.

 

 

 

 

 

 

 

Imagini pentru scriitor Ion D. Sîrbu photos

 

 

 

 

 

I.D. Sîrbu, mărturisea că a rămas în România „ca să moară cu sistemul de gât”.

De curând a apărut la editura Curtea Veche volumul „Zidul de sticlă. Ion D.  Sîrbu în arhivele Securităţii „, scris de cercetătoarea Clara Mareş, carte ce prezintă impresionantul dosar de urmărire al lui I.D. Sîrbu, un fel de „roman” al vieţii sale scris de organele securităţii statului.

Lucrarea prezintă cei nu mai puţin de 32 de ani în care filosoful, publicistul şi scriitorul I.D. Sîrbu a fost controlat pas cu pas de ochiul „vigilent” al principalului organ de represiune din România comunistă.

 

 

 

 

 

 

 

1991: Parlamentul  R.Moldova  adoptă „Legea privind partidele şi alte organizaţii social-politice”.

 

 

 

 

 

 

1997: A murit la Bucuresti, Arşavir Nazaret Acterian, fost avocat, jurnalist, scriitor şi memorialist român de origine armeană; (n.18 septembrie 1907, Constanța).

A urmat cursurile Facultăților de Litere și Drept din București si a devenit redactor-șef al revistei Vremea.

 

 

 

 

 

Imagini pentru photos Arşavir Acterian

 

 

 

 

 

 

A colaborat la revistele Ideea Europeană, Fapta, Discobol. Coleg și prieten apropiat cu Emil Cioran, Constantin Noica, Mircea Eliade, Eugen Ionescu, Barbu Brezianu.

 Face parte dintr-o renumită familie de armeni ce a dat culturii române pe Jeni Acterian (regizoare și memorialistă) și Haig Acterian (critic teatral, regizor, director al Teatrului Național București).

A făcut închisoare politică între 1949-1953 și 1959-1964, trecînd prin închisorile comuniste de la Jilava, Aiud și Canal.

 După eliberare, a lucrat ca mozaicar la Fabrica de cerneluri și la Fabrica de construcții, ca anticar și ca funcționar la Institutul de Hematologie. 

A intemeiat în 1991, al Fundația Arhiva Culturală Română, alături de Fabian Anton.

 

 

 

 

2006: A încetat din viaţă la Bucuresti, Aristide Buhoiu, cunoscut realizator de televiziune; (n. 4 aprilie 1938, Lugoj).

 A emigrat în  1984 in SUA. 

 

 

 

 

 

 

 

Imagini pentru aristide buhoiu

 

 

 

 

 

 

Ramas in memoria telespectatorilor romani ca realizator al emisiunilor de televiziune „Drumuri printre amintiri” si „Drumuri europene”, difuzate in perioada 1976-1983, Buhoiu a fost redactor, operator, sunetist, dar si editor al unei publicatii saptamanale destinate romanilor din SUA, Universul.

A fost laureat al cinci premii nationale pentru televiziune, si  a fost decorat de presedintele Ion Iliescu, in 2004, cu ordinul „Meritul Cultural in grad de ofiter”.

A condus timp de sapte ani  Academia de Radio si Televiziune din Bucuresti si a fost ales presedintele Uniunii pentru Societatea Civila.

 

 

 

 

 

 

2015: S-a stins din viata tenorul Cornel Stavru, unul dintre cei mai îndrăgiţi tenori pe care i-a avut Opera Naţională Bucureşti din 1958 timp de mai bine de două decenii.

În 2014 trecuse pragul celor 85 de ani, Cornel Stavru fiind născut la Constanţa, la 31 august 1929.

Tot într-un 31 august al anului 1984, Cornel Stavru părăsea prima scenă lirică a ţării după mai bine de un sfert de veac de activitate artistică.

download

A fost initial  inginer, absolvent al Facultăţii de Poduri şi Tuneluri, în anul 1952. In anul 1953 a cucerit Premiul al III-lea la Concursul Naţional al Tinerilor Interpreţi şi la Festivalul Internaţional al Tineretului din Bucureşti, iar un an mai târziu, a fost angajat ca solist la Ansamblul Armatei, unde va primi primele lecţii serioase de canto de la Alexandru Colfescu, continuate la clasa baritonului Alexandru Costescu-Duca.

 

După ce cucereşte premiul al II-lea la Concursul Internaţional de canto de la Moscova (1957), unde Preşedintele juriului era însuşi legendarul tenor Tito Schipa, în aprilie 1958 debutează la Operă, în rolul Manrico din Trubadurul de Verdi.

De-a lungul carierei, Cornel Stavru a întreprins turnee individual şi cu ansamblul Operei bucureştene în: Rusia, China, Ungaria, Bulgaria, Egipt, Belgia, Cuba, Grecia şi Franţa.” Vocea sa a fost una dintre cele mai frumos timbrate din câte au răsunat pe scena Operei Naţionale şi nu numai. Puternică, strălucitoare, egală în toate registrele şi mai ales expresivă. ” Astfel l-a portretizat critica, astfel a rămas în memoria acelora care au avut privilegiul să-l asculte pe viu. (romania-muzical.ro)

 

 

 

 

 

CITITI SI :

https://cersipamantromanesc.wordpress.com/2015/09/17/o-istorie-a-zilei-de-17-septembrie-video/

 

 

 

 

 

 

Bibliografie (surse) :

 

 

 

 

  1. Acad. Dan Berindei, Istoria românilor, cronologie, editura Cartex, Bucureşti 2008;

  2. Dinu Poştarencu, O istorie a Basarabiei în date şi documente 1812-1940, Editura Cartier Istoric ;

  3. e.maramures.ro ;

  4. Wikipedia.ro.;

  5. mediafax.ro ;

  6. Enciclopedia Romaniei.ro ;

  7.  rador.ro/calendarul- evenimentelor;

  8.  Istoria md.;

  9. istoriculzilei.blogspot.ro;

 

17/09/2016 Posted by | ISTORIE ROMANEASCA | , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , | Un comentariu

   

%d blogeri au apreciat: