CER SI PAMANT ROMANESC

Cuvant despre noi, romanii

Ziua de 14 septembrie în Istoria Românilor


 

 

 

 

 

 

 

 

 

14 septembrie, istoricul zilei

 

 

 

 

 

 

 

 

 

Anul 81: Domitian devine împărat al Imperiului Roman, după moartea fratelui său Titus.

 

 

 

 

 

Titus Flavius Domitianus ( 24 octombrie 51 – 18 septembrie 96), imparat din dinastia Flaviilor, a fost fiul lui Vespasian și al Domitillei și fratele imparatului Titus.Victorios în campania întreprinsă în anul 83 pe Rin împotriva tribului germanic al chatilor, Domițian adoptă titlul de Germanicus.
O invazie a dacilor și a aliaților lor în Moesia, soldată cu moartea guvernatorului, îl obligă în anul 86 să intervină personal pe frontul de la Dunăre.
Moesia este împărțită acum în două provincii : Moesia Inferior (în a cărui componență intră și Dobrogea) și Moesia Superior.
Este infrant in campania inițiată în anul 87 la nordul Dunării împotriva lui Decebal, iar în anul 88 , ofensiva romană se incheie cu victoria de la Tapae, care duce la încheierea unei păci de compromis cu Dacia in anul 89.La 18 septembrie 96, Domițian, ultimul dintre Flavi, cade victimă unei conjurații de palat organizată de comandantul gărzii palatului și de soția sa, Domitia Longina.

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

1472 (14/24 septembrie): Domnul Moldovei, Ștefan cel Mare (1457-1504), s-a căsătorit cu a doua sa soție, prințesa Maria de Mangop.

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

Maria de Mangop sau Maria Asanina Comnena Paleologhina (? – 1477) : extras de pe acoperământul  mormântului sau  de la mânăstirea Putna.

Maria de Mangop  era fiica Principelui Alexios al II-lea si  moștenitoarea pe linie directă a familiei lui Demetrios Paleologos Gavras, întemeietorul principatului bizantin din Crimeea (aprox. 1362), descendenta  a familiei imperiale bizantine a Comnenilor, dar si a  Asăneștilor, imparatii vlahi (romani sud-dunareni)  ai celui de-al  doilea Țarat Bulgar, nepoata ultimei împărătese a Trapezuntului şi rudă cu hanul turcoman al Persiei. 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

A fost principesă de Theodoro (un principat grecesc din Crimeea),  cunoscut ca Principatul de Mangop (numele turco-tătar al cetății Doros, capitala acestuia).

Maria de Mangop a fost  soție a lui Ștefan cel Mare, între anii 1472 – 1477. Din această căsătorie au rezultat doi băieti gemeni, care au murit de tineri: Iliaș (1473 – 1473) și Bogdan (1473 – 1479).

Maria a decedat la 19 decembrie 1477 fiind îmormântata la mănăstirea Putna, alături de fiul ei, Bogdan.

A fost înmormântată de către soţul ei la Mănăstirea Putna, cu un bogat acoperământ pe care s-a scris cu slove: „Acesta este acoperământul mormântului roabei lui Dumnezeu, binecredincioasa şi de Hristos iubitoarea doamnă a lui Io Ştefan voievod, domnul Ţării Moldovei, Maria, care a trecut la veşnicul lăcaş în anul 6985 (1477) luna decembrie 19, în ceasul al cincilea din zi”.

 

 

 

 

 

 

 

1607: A murit domnul moldovean Simion Movila.

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 A fost frate cu Ieremia Movila, domnul Moldovei și a fost pus pe tronul Țării Românești de generalul polonez Zamoiski, după ce acesta l-a învins pe Mihai Viteazul la Teleajen, în octombrie 1600.Mama sa, Maria, a fost fiica domnului lui Petru al IV-lea  Rares. 

Când fratele său Ieremia Movila a murit, i-a luat  locul pe tronul Moldovei  , dupa ce a facut daruri bogate pentru a fi  recunoscut de sultan.

Cât timp a fost domnitor în Moldova (10 iulie 1606 – 24 septembrie 1607), a avut relații de dușmănie cu polonezii care, încercând zadarnic să-l detroneze prin intermediul turcilor, reușesc să-l otrăvească în 1607. 

A fost înmormântat la  Manastirea Sucevita.După el, Moldova ajunge teatrul unor lupte intre fiii săi și ai fratelui său Ieremia.

 

 

 

 

 

 

 

 

1658 : Ia sfârșit domnia lui  Gheorghe Racoczi al II-lea,  principele Transilvaniei.

 

 

 

 

 

 

 

Gheorghe Rákóczi al II-lea (n. 30 ianuarie 1621 – 6 iunie 1660), a fost principe al Transilvaniei intre 1648-1660.

A fost fiul lui Gheorghe Rákóczi I  și al Suzanei Lorántffy.

 

 

 

 

 

 

 

1700: Sfîrșitul primei domnii a lui Antioh Cantemir, fiul lui Constantin Cantemir, în Moldova.

A doua sa domnie  a fost de la  12 februarie 1705  si pana la 20 iulie 1707.

 

 

 

 

 

 

Imagini pentru Antioh Cantemir, fiul lui Constantin Cantemir photos

Foto: Domnii Moldovei Constantin şi fiul său Antioh, frescă la mănăstirea Mera, jud. Vrancea

 

A fost fratele lui Dimitrie Cantemir si nu trebuie confundat cu fiul acestuia, Antioh Dimitrievici Cantemir.

 

 

 

 

 

 

 

1778 : S-a nascut  la Galati scriitorul moldovean Costache Conachi; (d. 1849).

 Exista documente care atesta faptul ca familia Conachi coboară dintr-un neam de răzeși din satul Știboreni, județul Vaslui, cu urice din vremea lui Ștefăniță Vodă (20 aprilie 1517-14 ianuarie 1527) sau chiar a lui Ștefan cel Mare.

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

A fost educat de către un refugiat francez. A studiat ingineria, limbile clasice, greaca modernă, turca și franceza.

Mare boier și mare proprietar a pledat pentru luminarea poporului, a făcut un proiect de reformă a învățămîntului în Moldova pe principiul „studiul trebuie să aibă un scop moral”.

Scrisorile lui Conachi către domnitorul  Sturdza și către mitropolitul  Veniamin Costache conțin unele idei înaintate cu privire la problemele cultivării   limbii romane și ale emancipării culturale a țării.

A luat parte la redactarea Regulamentului Organic, formulînd unele articole care aveau în vedere unirea Principatelor.

 

 

 

 

 

 

1829 (2 septembrie, stil vechi) : În urma Războiului Ruso-Turc din 1828-1829, a fost semnată Pacea de la Adrianopol (Edrine).

 

 

 

 

 

 

 

 

Arcul de Triumf edificat la                         Contele Kiseleff

St.Petersburg

Comemorează Victoria

în Războiul Ruso-Turc

                                                                            


 

 

 

Tratatul prevedea recunoaşterea independenţei Greciei, autonomia Serbiei precum şi autonomia administrativă a Moldovei şi Valahiei, inclusiv retrocedarea celei din urmă cetăţilor turceşti de la Turnu Măgurele, Giurgiu şi Brăila.

 Prevederile economice ale tratatului pentru Principatele Româneşti au constituit un puternic imbold pentru agricultură şi comerţ, scutindu-le de obligaţia de a aproviziona Constantinopolul şi recunoscîndu-le libertatea comerţului cu toate ţările.

 Poarta a fost de asemenea de acord cu redactarea unor noi regulamente administrative referitoare la Principate, sub supravegherea Rusiei, şi a acceptat ocupaţia rusească din Principate, pînă la plata unor mari despăgubiri de război.

 Prin tratat s-a consolidat astfel poziţia Rusiei în Principate, dar, totodată, s-au făcut paşi importanţi pentru împlinirea idealurilor boierilor reformatori, de scuturare a dominaţiei otomane. Acum rămîneau valabile doar o parte a elementelor de suzeranitate otomană – tributul anual şi dreptul sultanului de a confirma alegerea domnilor.

Ţarul Nicolae l-a însărcinat pe Contele Pavel Kiseliov (Павел Дмитриевич Киселёв, Pavel Kiseleff), ofiţer energic şi bun administrator, cu  transpunerea în practică a prevederilor Tratatului de la Adrianopol. El a preluat această funcţie în noiembrie 1829, la Bucureşti.

 De atunci şi pînă la încheierea mandatului său, în aprilie 1834, el a avut puteri aproape nelimitate în reorganizarea vieţii politice şi economice din Principate.

Deşi multe dintre acţiunile sale au fost etichetate de contemporani ca revoluţionare, el nu a dorit să răstoarne ordinea socială existentă, ci s-a străduit să o menţină prin precizarea drepturilor şi îndatoririlor tuturor claselor şi prin asigurarea mecanismului administrativ şi legal, necesar apărării acestora.

Cea mai importantă realizare a sa a fost, fără îndoială, elaborarea unei legi fundamentale pentru fiecare Principat.

 

 

 

 

 

1848:  A avut loc a treia Adunare naţională de la Blaj, în cadrul căreia cei 60.000 de participanţi nu au recunoscut „uniunea” Transilvaniei cu Ungaria; a început formarea unei oşti populare române sub conducerea lui Avram Iancu, Axente Sever, Iovian Brad.

 

 

 

1853: S-a născut Radu Rosetti, istoric, genealog, scriitor şi om politic (prefect al mai multor judeţe – Roman, Bacău, Brăila, deputat, director al departamentului „Lucrări speciale şi cercetări istorice”, în Ministerul de Externe); (m. 1926).

 

 

 

 

1856: S-a născut la Botosani, Sofia Nădejde (soţia publicistului şi omului politic Ioan Nădejde şi sora pictorului Octav Băncilă), nume ce are astăzi o rezonanţă cu totul redusă chiar şi în mediile literare; (m. 11 iunie 1946, Bucuresti).

 

 

 

 

 

 

Imagini pentru Sofia Nădejde

A fost prima fată din România căreia i s-a permis să susţină bacalaureatul într-un liceu de băieţi.

Alături de soţul ei, a editat reviste culturale şi manuale şcolare, a susţinut campanii pentru recunoaşterea drepturilor femeilor, a tradus texte ştiinţifice şi literare, a scris proză (romanul sau „Patimi” este primul din literatura română scris de o femeie), poezie, teatru.

 

 

 

 

 

 

1876: S-a nascut Alexandru Lapedatu, (frate geamăn cu economistul Ion I. Lapedatu), istoric şi om politic liberal, specialist în istoria Evului Mediu.

Impreună cu Ioan Lupaş a fondat (1920) Institutul de Istorie Naţională din Cluj.

 

 

 

 

 

 

Imagini pentru Alexandru Lapedatu,photo

 

 

 

 

 

 

 

A fost ministru în mai multe rânduri, membru titular al Academiei Române din 1918, vicepreşedinte (1934-1935; 1938-1939) şi preşedinte al acestui for (1935-1938).

A murit in 1950 în închisoarea de la Sighetu Marmaţiei, ca deţinut politic.

Conform cărții autobiografice a lui Constantin Giurescu, s-a sinucis prin spânzurare , versiune  corectată de alte surse care afirmă că a murit în urma unei deparazitări efectuate cu ușile și geamurile închise, care i-a fost fatală din cauza suferinței de astm și de inimă

 

 

 

 

1876: S-a născut la  Cernatul Săcelelor, in  Austro-Ungaria, Ion I. Lapedatu (frate geamăn cu istoricul Alexandru I. Lapedatu), economist şi om politic liberal.

A participat la Marea Adunare Naţională de la Alba Iulia din 1.XII.1918 şi la alcătuirea Consiliului Dirigent ca secretar al Resortului Financiar, avand si un  rol important în unificarea monetară şi reorganizarea sistemului bancar românesc.

 

 

 

 

 

Imagini pentru Ion I. Lapedatu photos

 

 

 

 

 

 

A fost ministru de finanţe (1926-1927), guvernator al Băncii Naţionale a României (1944-1945) si membru de onoare al Academiei Române din 1936.

În 1945, Ion I. Lapedatu fost scos din funcția de Guvernator al BNR la instaurarea Guvernului Dr. Petru Groza în martie 1945.

Pensiile de guvernator și de profesor i-au fost tăiate pe motiv că are venituri din proprietăți, insa intre 1945 și 1948, toate proprietățile au fost naționalizate. Rămas fara mijloace de existență, a trăit cu familia fiicei sale

Fiind imobilizat în pat în urma unui accident de autobuz din 1947,Ion l. Lapedatu nu a fost încarcerat în noaptea de 5/6 mai 1950 în grupa „demnitarilor”, așa cum a fost fratele său geamăn, Alexandru, deși era investigat în acest sens de Direcția Generală a Securității Statului.

A decedat la 24 martie 1951 în București, după o lungă suferință. Este înmormântat în cimitirul „Groaveri” din Brașov.

 

 

 

1882 (14/25 septmbrie) : S-a născut la Bucuresti, Wilhelm Filderman, jurist, publicist, lider necontestat al populaţiei evreieşti din România după Primul Război Mondial, fost  preşedinte al Federaţiei Comunităţilor Evreieşti din România (1921-1941; 1944-1946).

 

 

 

 

 

Imagini pentru Wilhelm Filderman,photos

 

 

 

 

 

In anii celui de-Al Doilea Război Mondial a iniţiat demersuri energice pentru împiedicarea trimiterii evreilor în lagărele de exterminare naziste.

Deranjează noile autorități comuniste, fiind arestat de câteva ori în 1945, tot de atâtea ori eliberat la intervențiile SUA. Publicatia „Curierul Israelit”, la care scria articole, a fost suspendata în anul 1945.

A fost  considerat „membru al reacțiunii, alături de Maniu, Brătianu și Rădescu” și se invocă, în presa comunistă, existența unor „dovezi privind activitatea trădătoare… în timpul lui Antonescu”.

Demisionează la 24 octombrie 1945 din conducerea organismelor de conducere a evreilor din tara noastra. Reușește să plece din România în 1948, continuând să militeze în exil pentru drepturile evreilor.

În țară este judecat și condamnat în contumacie (1950). Domiciliat la Paris, obține (1955) și cetățenie americană. Este reabilitat în 1968. Wilhelm Filderman se stinge din viață la Paris, în 1963.

NOTĂ: Unele surse dau ca dată a naşterii sale 14 noiembrie 1882.

 

 

 

 

1887: A murit compozitorul Gheorghe Scheletti; (n. 1836).

 

 

 

 

 

1895: Inaugurarea podului peste Dunare, la Cernavoda prilej cu care au avut loc mari festivitati la care a participat si  Regele Carol I.

Initial a fost numit Podul Regele Carol I si redenumit mai apoi Podul Anghel Saligny, pentru a-l onora pe Anghel Saligny proiectantul și executantul acestei capodopere de inginerie.

Podul  a fost construit între 1890 și 1895 pentru a asigura legătura feroviară între București și Constanța, cu Dobrogea recent integrata in Statul Roman.

 

 

 

 

 

 

Proiectat și construit de inginerul Anghel Saligny, era la acea vreme cel mai lung pod  din Europa continentală și al treilea pod din lume (4.088 m).

Legătura feroviară dintre Fetești și Cernavodă are o lungime de 21 km. și cuprinde podurile peste Brațul Borcea și peste Dunăre. Începerea lucrărilor de execuție a avut loc la 26 noiembrie 1890 în prezența regelui Carol I. Colectivul de proiectare și de execuție a fost condus de ing, Anghel Saligny. Întreaga linie ferată, inclusiv podurile, au fost executate cu cale simplă.

Podul de peste Dunăre are o deschidere centrală de 190 metri și alte 4 deschideri de 140 metri, alături de un viaduct cu 15 deschideri de 60 metri si se află la 30 m peste nivelul apelor mari ale Dunării pentru a permite trecerea vaselor cu cele mai inalte catarge.

Podul peste Borcea cuprinde 3 deschideri de câte 140 metri și un viaduct cu 11 deschideri a 50 metri.

În Insula Borcea, care în acea vreme constituia o baltă, pe care o traversa un tronson de 14 km al căii ferate, s-a mai construit un viaduct de 34 deschideri a 42 metri.

Cu rampele de acces, cei 4087,95 metri de poduri formau, la acea vreme, cel mai lung complex de poduri construit în România și al treilea ca lungime din lume. Deschiderea centrală de 190 m era cea mai mare din Europa continentală.

Costul total al tronsonului de linie ferată Fetești-Cernavodă, inclusiv liniile de cale ferată și stațiile, a fost de 35 milioane lei aur.

 

 

Cititi detalii interesante aici

 

 

 VIDEO:

 

http://youtu.be/W_uYsH9eGpU

 

 

 

 

 

1898:  A fost întocmită prima hartă geologică a României, la scara 1/200.000; lucrarea a fost condusă de paleontologul Grigore Ştefănescu (1836-1911).

 

 

 

 

 

1906: Infiinţarea „Federaţiei Societăţilor de Gimnastică din România” (F.S.G.R.), în urma Congresului Societăţilor de Gimnastică care a avut loc la Bucureşti, între 11-12 sep. 1906, considerată data de naştere a “Federaţiei Române de Gimnastică”.

De fapt, Federația fusese constituită, în mod provizoriu, încă din 8 noiembrie 1905, la 14 septembrie 1906, cu prilejul Congresului venind oficializarea. La înfiinţare, F.S.G.R. reunea 18 societăţi de gimnastică, la care ulterior s-au mai adăugat şi altele.

Iniţiatorul şi animatorul Federaţiei a fost profesorul D. Ionescu, care a reuşit să atragă în Comitetul de conducere o serie de personalităţi ale vremii, dintre care: generalul Petre Năsturel (preşedinte), ministrul învăţământului Spiru C. Haret (vice-preşedinte) şi lt. col. Th. Petrescu (vice-preşedinte).

În prezent, Federaţia Română de Gimnastică este condusă de Adrian Stoica.

 

 

 

 

1920: România a ratificat Tratatul de la Versailles (Franţa), între Puterile Aliate şi Germania, document ce punea capăt, din punct de vedere diplomatic, primei conflagraţii mondiale: 28.VII.1914-11.XI.1918. Tratatul a fost semnat la 28.VI.1919.

 

 

 

 

1924:  S-a născut dirijorul Iosif Conta; în anul 2002, preşedintele României i-a conferit înaltul Ordin Steaua României în grad de Cavaler ; (d. 8 noiembrie 2006).

 

 

 

 

Imagini pentru dirijorul Iosif Conta photos

 

 

 

 

A fost  dirijor şi prim-dirijor al Orchestrei Naţionale Radio între anii 1954 şi 1988.

 

 

 

 

 

1924: A aparut  primul număr al „Gazetei Sporturilor”. La momentul apariţiei, era prima publicaţie de sport care circula în spaţiul românesc şi a treia din Europa, după “La Gazzetta dello Sport” (Italia) şi “Nemzeti Sport” (Ungaria).

 

 

Imagini pentru Gazeta Sporturilor 1924 photos.

 

1926: La Reşiţa, se producea locomotiva cu abur 50.243 „Regele Ferdinand”, prima de acest fel construită în România în perioada interbelică. Datorită succesului în construcţia de locomotive la Reşiţa și Malaxa, începând cu anul 1930, în România nu s-a mai importat nicio locomotivă.

Între anii 1926-1960 în România s-au construit 1207 locomotive cu abur, reprezentând 10 tipuri pentru cale normală și trei tipuri pentru cale îngustă. În anul 1960 producţia de locomotive cu abur s-a sistat, industria românească profilându-se pe producţia de locomotive diesel şi electrice.

Locomotivele cu abur au funcţionat în exploatarea C.F.R. până în anul 1980. În perioada 1980-1998 locomotivele cu abur au fost casate în proporţie de 98%.

 

 

 

 

 

1928: A fost inaugurată „Crucea Eroilor” de pe Vârful Caraiman (Munții Bucegi), monument închinat eroilor ceferiști căzuți în timpul primului război mondial, construit între anii 1926-28, din inițiativa Reginei Maria.

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

1928: S-a născut Puiu Manu (nume real: Vasile Baciu), grafician, unul dintre cei mai prolifici autori de benzi desenate din Europa.

 

 

 

 

 

Imagini pentru photos/Puiu_Manu

 

 

 

A debutat  în 1957, în revista Cravata Roșie, cu prima sa bandă desenată, Comoara lui Montezuma, după un scenariu de Mircea Sântimbreanu. Prima sa bandă desenată comică, O întâmplare cu o minge, apare în 1958, în Arici Pogonici.

Ulterior, Puiu Manu a publicat în revista Arici Pogonici câteva BD desenate într-un stil comic

 

 

 

 

 

 

1930: S-a nascut actorul roman Mihai (Misu) Fotino. Copilăria și adolescența le-a trăit la Brașov, unde tatăl lui era actor și cu care a jucat împreună încă de când era foarte mic.

 

 

 

 

 

A debutat la vârsta de 6 ani, în anul 1936 în piesa de teatru “Coloniale”.

 

 

 

 

1936: S-a născut in orasul Brad, jud.Hunedoara, actriţa Ileana Stana Ionescu.

După absolvirea liceului teoretic, a debutat ca actriță în anul 1955, la vârsta de 19 ani, la Teatrul de Stat din Reșița, cu rolul Agnes în Școala femeilor de Molière.

În anul 1959 s-a transferat la Teatrul Tineretului din Piatra Neamț.

 

 

 

 

 

Ileana Stana Ionescu

 

 

 

 

 

Din anul 1965 a lucrat la Teatrul Național din București, precum și la televiziune. Din anul 2002 este societar de onoare al Teatrului Național din București.

A fost aleasă deputat de București în legislatura 2000-2004, ca reprezentantă a minorității italienilor din România (actrița fiind italiancă după mamă).

 

 

 

 

 

1938: S-a nascut pictorul roman Horia Bernea, director al Muzeului Taranului Roman (1990-2000; (d.4 decembrie 2000 Paris).

 

 

 

 

 

 

 

 

 

Este fiul cunoscutului sociolog și etnolog Ernest Bernea (1905-1990). Între anii 1957 și 1959 Horia Bernea a urmat cursurile Facultății de Matematică și Fizică a Universității București, între anii 1959 și 1965 – Școala Tehnică de Arhitectură și între anii 1962-1965 Institutul Pedagogic (secția Desen).

A debutat public ca pictor în anul 1965 la Cenaclul Tineretului al Uniunii Artiștilor Plastici.

A fost membru al grupului de la Poiana Mărului, membru al grupului „Prolog”, a lucrat în taberele de creație de la Văratec și Tescani, apoi la Paris și în sudul Franței, în Provence.

 

 

 

 

1940: Prin decret regal, Romania a fost proclamata stat national-legionar; generalul Ion Antonescu a devenit conducator al statului, iar  Horia Sima, capitanul Legiunii, a fost numit vicepresedinte al Consiliului de Ministri.

 

 

 

 

 

Imagini pentru Ion Antonescu si  Horia Sima photos

 

Foto: Gen.Ion Antonescu si Horia Sima, comandantul Legiunii

 

 

 

 A fost interzisă orice activitate politică în afară de cea a Mişcării legionare şi a grupului etnic german.

La 14 februarie 1941 “statul naţional-legionar” a fost abrogat în mod oficial, instaurându-se dictatura militară a generalului Ion Antonescu

 

 

 

 

 

 

1940: S-a născut ierarhul Damaschin Coravul (prenumele la botez: Dimitrie), episcop al Sloboziei şi Călăraşilor între anii 2000 şi 2009, autor a numeroase cărţi şi studii pe teme teologice; profesor de teologie – decan al Facultăţii de Teologie din Craiova în perioada 1992-2000; (m. 2009).

 

 

 

 

 

1945: A murit Dumitru Drăghicescu, filosof, sociolog şi om politic liberal; după terminarea primului război mondial s-a aflat alături de Nicolae Titulescu la Liga Naţiunilor Unite; ambasador al României în Mexic (1934-1936), a fost primul trimis român într-o ţară latino-americană; (n. 1875).

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

1947: S-a nascut cantareata Dida Dragan; (n. Jugureni, jud. Dâmbovița).

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

1948: A murit la Bucuresti, Constantin I. Angelescu, medic şi om politic liberal; membru al delegaţiei române la Conferinţa de Pace de la Paris (1919-1920), prim-ministru (1933-1934), ministru în mai multe rânduri.

 

 

 

 

 

Imagini pentru Constantin I. Angelescu

 

Constantin I. Angelescu

Ca ministru al educaţiei, a avut o reală contribuţie la reorganizarea învăţământului românesc de toate gradele; membru de onoare al Academiei Române din 1934; ( n. 10 iunie 1869, Craiova, judeţul Dolj).

 

 

 

 

 

 

 

 

1993: A murit Geo Bogza, scriitor şi ziarist, membru al Academiei Române din 2 iulie 1955, creator al unei formule unice de reportaj, reportajul poematic, ilustrat de volumul “Cartea Oltului”; (n.6 februarie 1908, Blejoi, jud.Prahova).

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

Imagini pentru Sofian Boghiu,

 

 

2002: A murit arhimandritul Sofian Boghiu, stareţul Mănăstirii Antim din Bucureşti (din 1950), cunoscut duhovnic şi pictor bisericesc, unul dintre cei mai de seamă reprezentanţi ai mişcării „Rugul Aprins”, grupare spirituală neagreată de regimul comunist, ce reunea toate marile personalităţi ale intelectualităţii creştin-ortodoxe din acea vreme.
In timpul regimului comunist, a fost deţinut politic între anii 1958 şi 1964 (n. 1912, Cuconeştii Vechi, jud. Bălţi, azi în R. Moldova).

 

 

 

 

 

 

2006: A murit  la Bucuresti, Silviu Brucan (Saul Bruckner), politician comunist nomenclaturist  de origine evreiasca, ideolog comunist, comentator politic, autor al mai multor volume de politologie şi publicistică; (n. 18 ianuarie 1916, Bucuresti).

 

 

 

 

 

 

 

Imagini pentru Silviu Brucan

 

 

 

A fost ambasador în SUA  în 1955 și la ONU între 1959 – 1962. Din 1962, la propunerea lui Gheorghiu-Dej, a început reorganizarea Radioteleviziunii, activitate din care a demisionat în 1966.

A făcut declarații critice la politica conducerii de partid și de stat, transmise de postul BBC și agenția de presă UPI. A fost anchetat și i s-a impus domiciliu forțat. Totuși, la intervenția ambasadei americane, și cu ajutorul șefului Securității la acea vreme, Iulian Vlad, i s-a permis să plece pentru șase luni în Statele Unite, unde s-a întâlnit cu funcționari ai Departamentului de Stat, Biroul pentru Europa de Est, și cu fostul ambasador al URSS la Washington, Anatoli Dobrinin, care i-a facilitat o întâlnire cu Mihail Gorbaciov.

În noiembrie 1988 a ajuns la Moscova unde a avut o întrevedere cu Mihail Gorbaciov. A revenit în România, unde în martie 1989 a fost unul din semnatarii „scrisorii celor șase” demnitari comuniști împotriva lui Nicolae Ceaușescu. I s-a impus din nou arest la domiciliu, în cartierul bucureștean Dămăroaia.

Imediat după revoluția din 1989 a fost membru pentru aproape 2 luni în Consiliul Frontului Salvării Naționale, după care a demisionat. În această calitate a fost citat spunând: „Pentru a deprinde democrația, românii vor avea nevoie de 20 de ani”, „profeție” care i-a atras porecla de Oracolul din Dămăroaia. Considera că echipa lui Ion Iliescu duce România pe un drum greșit.

În 1994 fostul premier Petre Roman susținea în fața Comisiei senatoriale pentru studierea evenimentelor din decembrie 1989 că Silviu Brucan a fost cel care a insistat ca soții Ceaușescu să fie lichidați rapid.

 

 

 

 

 

2008: A murit la Viena in  Austria, unde se afla la tratament, marele actor român Ștefan Iordache (n. 3 februarie 1941, Calafat, România).

Actorul şi-a început cariera în cinematografie în 1963 şi a jucat în aproape 30 de filme. Unul dintre cele mai memorabile roluri ale acestuia este cel al lui Victor Petrini, din filmul „Cel mai iubit dintre pământeni” (1993), după romanul omonim al lui Marin Preda.

 

 

 

 

 

Imagini pentru photos Stefan Iordache

 

 

 

 

 

 

 

Unul dintre primele filme în care a jucat a fost „Dimineţile unu băiat cuminte”(1966), în regia lui Andrei Blaier.  Au urmat „Bietul Ioanide” de Dan Piţa, în 1980, „De ce trag clopotele, Mitică?” de Lucian Pintilie (1981).

 A fost unul dintre cei mai mari actori români de teatru, film și televiziune si a  slujit teatrul românesc vreme de 49 de ani, interpretând memorabil pe scenă mari roluri ca Titus Andronicus, Hamlet, Richard al III-lea sau Barrymore.

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

A avut de asemenea o îndelungată colaborare cu Teatrul Național Radiofonic și Teatrul Național de Televiziune, și a jucat în numeroase filme pentru marele ecran.

 

 

 

 

 

 

 

 2015: A murit Corneliu Vadim Tudor, scriitor şi publicist; om politic, fondator al Partidului România Mare (1991), senator din 1992 până în 2008 si europarlamentar (2009-2014); (n. 28 noiembrie 1949, București).
Apogeul carierei sale politice l-a atins în anul 2000, când s-a plasat pe locul 2 în primul tur al alegerilor prezidențiale. A fost învins în al doilea tur de Ion Iliescu.

 

 

 

 

 

 

Imagini pentru photos Corneliu Vadim Tudor

 

 

 

 

 

A fost discipolul scriitorului Eugen Barbu si era cunoscut prin izbucnirile sale temperamentale cu caracter insultator, combinate cu retorica sa de politică dură și atacuri la persoană (atât în publicații, cât și în aparițiile sale pe scena publică).

 

 

 

 

 

 

 

 

 

Bibliografie (surse) :

 

 

 

 

  1. Acad. Dan Berindei, Istoria românilor, cronologie, editura Cartex, Bucureşti 2008;

  2. Dinu Poştarencu, O istorie a Basarabiei în date şi documente 1812-1940, Editura Cartier Istoric ;

  3. e.maramures.ro ;

  4. Wikipedia.ro.;

  5. mediafax.ro ;

  6. Enciclopedia Romaniei.ro ;

  7.  rador.ro/calendarul- evenimentelor;

  8.  Istoria md.;

  9. istoriculzilei.blogspot.ro;

 

 

14/09/2016 - Posted by | ISTORIE ROMANEASCA | , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , ,

1 comentariu »

  1. Reblogged this on Cronopedia.

    Comentariu de munteanioan | 14/09/2016 | Răspunde


Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile despre tine sau dă clic pe un icon pentru autentificare:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s

%d blogeri au apreciat asta: