CER SI PAMANT ROMANESC

Cuvant despre noi, romanii

ŞOANUL PETCU, preotul din Şcheii Braşovului care a tipărit prima publicaţie românească


 

 

 

 

 

„Calendarul”, prima publicaţie românească

 

 

 

La Şcheii Braşovului, prima şcoală românească, locul unde s-au tipărit primele cărţi în limba română, este şi locul de naştere a presei româneşti!

„Istoria jurnalismului din România în date. Enciclopedie cronologică“ (Ed. Polirom, 2012) plasează începuturile presei româneşti în Şcheii Braşovului, unde dascălul Petcu Şoanul de la Biserica „Sfântul Nicolae“ tipărea, la 1731, „Calendarul dintâi“, primul almanah din ţara noastră.

Unii istorici au fixat începuturile presei româneşti la 1790, prin ziarul „Courrier de Jassy“.

Putem spune totuşi, că primul  periodic apărut in limba româna la noi este „Calendarul”, conceput şi tipărit în anul 1731, de dascălul Petcu Şoanul din Şcheii Braşovului.

Petcu Şoanul ,,dascăl, apoi preot din 14 XII 1735 – 31 V. 1741’’ la Biserica Sf. Nicolae din Şchei, tipăreşte într-o tiparniţă clandestină,primul număr al Calendarului său la 1733, folosind ca argument foaia de titlu a singurului exemplar al Calendarului păstrat la Academie şi consemnat atât de Bibliografia Românească Veche, cât şi numeroasele studii şi articole.

In Şcheii Braşovului, într-o tiparniţă clandestină, dascălul Petcu Şoanu a tipărit primul calendar românesc. Datorită interdicţiilor şi presiunilor făcute de autorităţile timpului, calendarele dascălului şcheian au fost interzise şi distruse.iunilor făcute de autorităţile timpului, calendarele dascălului şcheian au fost interzise şi distruse. 

  Ştim din cronica protopopului şcheian Radu Tempea II (1691-1742) că la ,,1731 au început a face tipografie Petcu Şoanul, dascălul, lucru care nu văzuse nicăiri şi au tipărit nişte calendare, în care au pus nişte lucruri a zodiilor, cine când se va naşte, cum va fi, care izvod l-au luat de la pop(a) Statie…’’

Totuşi literatura de specialitate constată că de fapt Petcu Şoanu ,,dascăl, apoi preot din 14 XII 1735 – 31 V. 1741’’ la Biserica Sf. Nicolae din Şchei, tipăreşte primul număr al Calendarului său la 1731, folosind ca argument foaia de titlu a singurului exemplar al Calendarului păstrat la Academie şi consemnat atât de Bibliografia Românească Veche, cât şi numeroasele studii şi articole.

ŞOANUL PETCU, preot, tipograf şi dascăl, s-a nascut in anul 1706, în Braşov si a  decedat la 31 mai 1741, în Braşov.

A învăţat la şcoala românească din Scheii Braşovului, ajungând el însuşi dascăl înainte de 1731. A fost  preot la biserica “Sf. Nicolae” din Schei (dec. 1735).

In 1731 pune bazele unui atelier tipografic, în care a tipărit,timp de mai mulţi ani, calendare românesti, cu o serie de texte astrologice şi o „chronologie”, cu indicarea unor evenimente şi a unor descoperiri importante care au contribuit la progresul omenirii (s-au făcut şi copii după ele).

S-a păstrat numai cel din 1733, cel mai vechi calendar în limba română cunoscut până acum – sub titlul:

Calendari acum întăi rumânesc alcătuit după cel sârbesc (la rândul lui, prelucrat după unul rusesc).

Din fila de titlu a exemplarului de la Academie aflăm:

,,Calendari, acum întâi rumânesc, alcătuit de pe cel sărbesc, aşezatus-au pe limba rumănească ca întru 100 de ani să slujască, că şi cel slovenesc într-acest chip au fost, fiind de un mare astrolog la Kiev scos de un mare dohtor muscal s-au tălmăcit într-acesta chip precum acum s-au izvodit, şi precum în izvod am aflat, acum în stambă noao s-au dat, în Braşov. 1733’’.

Cronicarul german, Thomas Tartler, şi el  contemporan evenimentelor. consemnează evenimentul, dar îl plasează pentru anul 1737 afirmând între altele:

,,Un preot valah(n.n. la 1737 nu mai era dascăl, ci preot la biserică) cu numele Petre, aici, în Şchei, fără nici o îndrumare, a început să facă tipografie şi să taie literele în plumb, însă nu în modul obişnuit, ci foarte scurt, deoarece le-a lipit pe o scândură şi aşa a tipărit Calendar valah, fără ajutorul presei, ci numai cu vălătuc, deşi acesta este un fel anevoios de a tipări şi întârzietor. Totuşi se vede că el este invenţios. El, cel dintâi a tipărit un calendar românesc pe trei coli şi vinde exemplarul cu 60 den(ari).

După aceea a început să toarne litere, învăţându-l puţin tipograful Michael Helzdorffer de la Seuler, de aici. A turnat şi litere latineşti, care însă nu sunt destul de acurate…’’

Pentru anul 1739, acelaşi cronicar Tartler, adaugă: ,,Preotul valah, despre care s-a vorbit ad annum 1737 mense Augusti ratione (despre) tipografia românească a învăţat să toarne şi litere latine în matriţe, precum arată aici proba. Nu sunt prea acurate, de aceea rămâne la literele româneşti (n.n. chirilice). Dacă litera ar fi fost acurată, dl. Seuler şi-ar fi primenit toată tipografia sa prin acest preot’’ .

 

 

Surse: http://www.altii.home.ro/Petcu_Soanu ; http://www.crestinortodox.ro/dictionarul-teologilor-romani ; http://www.biblacad.ro

 

13/09/2016 - Posted by | DIVERSE, ISTORIE ROMANEASCA | , , , , , , , , , ,

2 comentarii »

  1. […] ŞOANUL PETCU, preotul din Şcheii Braşovului care a tipărit prima publicaţie românească […]

    Pingback de Ziua de 14 septembrie în Istoria Românilor « CER SI PAMANT ROMANESC | 14/09/2016 | Răspunde

  2. Reblogged this on Cronopedia.

    Comentariu de munteanioan | 14/09/2016 | Răspunde


Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile despre tine sau dă clic pe un icon pentru autentificare:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s

%d blogeri au apreciat asta: