CER SI PAMANT ROMANESC

Cuvant despre noi, romanii

In anul 1889 a fost înființată prima agenție de presă românească


 

 

 

 

stiati_ca_agentie_de_presa

 

 

 

 

 

Denumită „Agence Telegraphique de Roumanie”, agenția era subordonată Ministerului Afacerilor Externe.
Data exactă a înființării este cunoscută datorită păstrării în arhivele ministerului a primei note transmise de către ministrul de externe de la acea vreme care avea si calitatea de director al agenției.

Știm data exactă dintr-o notă trimisă ministrului de externe la 31 mai 1889 de M. Brăneanu,primul director al agenției, în care se spunea: „ieri am expediat prima telegramă” (Arhiva MAE, Fond Arhivă istorică, vol. 38 bis.)

Aceasta era subordonată Ministerului de Externe. Intrarea pe piață a noii agenții a fost grea, deoarece Agentia  Havas era foarte puternică. Totuși Havas este înlăturată de la monopolul știrilor oficiale ale ministerului de externe și ca urmare, sucursala de la București este dizolvată în perioada iunie-iulie 1889.

Aceasta acceptă să cedeze toți abonații agenției române.

La 1 iulie 1905, ia naștere serviciul comercial al Agenției Române, care editează un buletin special: prețul grânelor pe piețele noastre, dar și pe cele mai importante piețe ale Europei și Americii. Pentru aceasta, agenția deschide sucursale la Brăila și la Constanța și cere ministerului de externe să oblige băncile populare să se aboneze la aceste buletine.

Încă de la înființare, toate buletinele de știri erau transmise în limba franceză, iar în cursul anului 1907 se încearcă impunerea limbii române ca  instrument de comunicare si sa se să transmită în română pentru ziare.

Acest demers a fost sortit eșecului datorită contractelor existente la nivelul agenției, care prevedeau ca informațiile sa fie transmise numai în limba franceza.

  Ziarele reclamă acest lucru, doarece în contracte era stipulat ca știrile să fie transmise în franceză, așa cum vin de la telegraf.

Până la dispariția sa în 1917, Agenția Română nu mai înregistrează momente ieșite din comun. Cu serviciul său politic contestat în continuare de ziare, care acuzau întârzieri, denaturări în conținutul știrilor și obediență față de putere și cu buletinele sale comercial-financiare, veniturile agenției sunt totuți în creștere.

Pe fondul ocupației germane, în cursul anului 1916, redacția agenției este evacuată din Palatul Poștelor, iar din acest moment agenția s-a dizolvat.

   La 27 iulie 1917, Ministerul de Externe întreabă Ministerul Cultelor dacă agenția funcționează cumva la Iași.

Pe adresa sa venise o telegramă de la legația di n Paris cu această întrebare și trebuia să-i dea un răspuns. Răspunsul Ministerului Cultelor este ironic:

„Domniile voastre ați fi fost în măsura de a ști ce s-a facut la evacuarea Bucureștilor?” (Arhiva MAE, Problema 105, vol. III.) Probabil funcționarii ministerului au căutat agenția și n-au găsit-o, pentru că la 2 noiembrie 1917 anunță legația de la Paris că „Agenția Română nu mai funcționează”.

După Primul Război Mondial, a fost fondată ca societate mixtă, la 16 iunie 1921, prima agenție națională de presă în accepțiune modernă: Orient Radio Rador.

 Noti Constantinde, secretar la Legația română din Paris și Sebastian Șerbescu, avocat, au fost persoanejele cheie ale înființării acestei agenții. Constantinde menționează în jurnalul său că ideea le-a venit într-o discuție banală:

„Într-o zi mi-a propus să înființăm o agenție telegrafică pentru România în genul marilor agenții internaționale Havas, Reuter etc. Am elaborat un plan destul de detaliat și Șerbescu a plecat la București pentru a o fonda”.

Lucrurile nu au mers chiar atât de ușor, însă la 8 iulie cei doi au reușit. Potrivit actului fondator, agenția avea următorul obiect: „exploatarea de agenții de informații telegrafice în țară și străinătate și asocierea ei la întreprinderi similare”.

Agenția va începe să funcționeze la 1 septembrie.

Din iulie 1921, Rador intră în sindicatul agențiilor internaționale de presă în baza unui contract semnat cu 25 de agenții naționale de presă din Europa, Asia și America de Sud.

El prevede că în aceste țări știrile Rador urmează să fie preluate de agențiile respective sub semnătura lor.

Rador înființează mai multe sucursale în țară, în marile orașe: Cluj, Oradea, Satu-Mare, Sighetul Marmației, Cernăuți, Chișinău, Iași, Constanța, Ploiești etc.

La Paris, Noti Constantinde încearcă să capteze bunăvoința presei franceze. El este surprins când a primit prima scrisoare cu antetul agenției și a văzut ca i s-a dat numele „Agence Radio-Orient” – Rador. Denumirea a dat naștere unor interpretări ironice din partea francezilor, care îl intrebau pe Constantinde daca este o agenție „rat d’or” (șobolanul de aur) sau „rat dort” (șobolanul doarme).

Au existat și reclamații, deoarece directorul agenției franceze „Radio” a acuzat că i s-a furat numele.

Începuturile erau foarte grele pentru noua agenție. În primii ani de după război existau probleme de toate naturile, cum ar fi de pildă cele aproape insurmontabile legate de liniile telegrafice distruse.

În plus, existența unui „vânător” de știri, birocraticul serviciu de cenzură, împiedica difuzarea corectă a știrilor agenției.

Întârzierile și credibilitatea informațiilor devin niște probleme atât de presante, încât se creează un curent de opinie puțin favorabil proaspetei instituții de presă.

„La 12 martie 1925, printr-o hotărâre a Consiliului de miniștri semnată de I. C. Brătianu, Ministerul de Externe cumpără acțiunile societatii anonime «Orient Radio» devenind proprietarul exclusiv al agenției de presă”.

Totuși, statul nu a transformat agenția într-o direcție a Ministerului de Externe, ci a reorganizat-o sub forma unei societăți comerciale cu personalitate juridică proprie.

De fapt, această mișcare a fost făcută pentru ca agenția să nu fie banuită de propagandă.

 

 

 

 

Imagini pentru rador photos 1930

 

 

 

Abia, în cursul anului 1921, după încheierea războiului a fost fondată prima agenție de presă națională sub denumirea de – Orient Radio Rador.
Orient Radio Rador înființează mai multe sucursale în țară în marile orașe: Cluj, Oradea, Satu-Mare, Sighetul Marmației, Cernăuți, Chișinău, Iași și Constanța.
În anul 1925, printr-o hotărâre a Consiliului de miniștri semnată de I.C. Brătianu, Ministerul de Externe cumpără acțiunile societății anonime «Orient Radio» și o reorganizează sub forma unei societăți comerciale.
În anul 1944, printr-un decret semnat de M.S. Regele Mihai societatea își schimbă denumirea în „Rador – Agentie de informații telegrafice”.

După Al Doilea Razboi Mondial, în anul 1949 se înființează agenția Agerpres și se abrogă legea asupra funcționării Rador.
În decretul de înființare se precizează că Agerpres va fi o instituție centrală, pe lângă Consiliul de Miniștri, condusă de un director general și doi adjuncți, numiți de același consiliu.
După Revoluția din 1989, Agerpres își schimbă denumirea printr-un decret al guvernului în Agenția Națională de Presă Rompres și rămâne în administrarea statului.

 

 

Surse: ro.wikipedia.org ;  stiati-ca.epistole.ro

10/09/2016 - Posted by | ISTORIE ROMANEASCA | , , , , , , , , , , , ,

Niciun comentariu până acum.

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile despre tine sau dă clic pe un icon pentru autentificare:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s

%d blogeri au apreciat asta: