CER SI PAMANT ROMANESC

Cuvant despre noi, romanii

Ziua de 4 septembrie în Istoria Românilor


 

 

 

 

 

 

 

4 septembrie, istoricul zilei

 

 

 

 

 

 

 

 

 

1471: Are loc un mare cutremur de pamant, consemnat de cronicarul moldovean Grigore Ureche.

 

 

 

 

 

 

1541: Transilvania intră sub suzeranitatea Porţii Otomane.

 Sultanul otoman Soliman Magnificul l-a înlǎturat pe regele minor Ioan II Sigismund Zapolya (nǎscut 1540), de la conducerea Ungariei și l-a numit principe al Transilvaniei in sangeacul Transilvaniei (4 septembrie), George Martinuzzi episcopul Oradei, devenind  guvernator până la majoratul principelui.  

Principatul Transilvaniei a fost recunoscut de Imperiul Otoman ca stat independent, care plătea totuși Porții Otomane un dar anual de complezență („munus honorarium”) în valoare de 10.000 de ducați. În această calitate, a participat ca țară beligerantă la razboiul de o suta de ani  și a încheiat o serie de tratate cu țări europene, de pe poziție de egalitate.

De subliniat faptul că principatul nu includea Banatul (aflat sub stăpânire turcească (1552) și  nici Oradea transformată în vilayet turcesc intre anii 1661-1692.

 

 

 

 

1860: S-a născut (la Eperjes, Ungaria) Béla Páter, inginer agronom de naţionalitate maghiară, autorul unor importante lucrari de cercetare asupra culturii şi valorificării plantelor medicinale, domeniu în care şi-a câştigat un renume internaţional; (m. 21 iunie 1938, la Cluj.

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

1870: S-a hotărât, în cadrul Societăţii Academice Române, traducerea şi tipărirea în limba română a lucrării lui Dimitrie Cantemir “Descriptio Moldaviae”.

 

 

 

 

 

 

1881 (4/17 septembrie): Se naste la Bacau, poetul George Bacovia (George Vasiliu).

Este autorul unor volume de versuri şi proză scrise în baza unei tehnici unice în literatura română, cu vădite influenţe din marii lirici moderni francezi pe care-i admira.

 

 

 

 

 

 

 

 

 

George Bacovia (n.1881-d.1957), poet român

 

George Bacovia (n.1881- d.1957)

 

 

 

Poetul s-a născut în casa comerciantului Dimitrie Vasiliu şi a Zoei Vasiliu. Copilul în vârsta de doar 6 ani începe să înveţe limba germană. 

 Vădeşte mare talent la desen si se dovedeşte foarte bun executant la vioară şi la alte instrumente din orchestra şcolii, pe care o şi dirijează. Se evidenţiază la gimnastică.

În 1899 obţine premiul I pe ţară la concursul ”Tinerimii române” pentru desen artistic de pe natură.

În 1900 se înscrie la Şcoala Militară din Iaşi, de unde se retrage în al doilea semestru, neputând suferi disciplina cazonă. Compune poezia Plumb, o va finisa totuşi abia în 1902.

În 1901 se înscrie în cursul superior al Liceului Ferdinand. Absolvă liceul din Bacău în 1903. Se înscrie la Facultatea de Drept din Bucureşti.

Colaborează la revista Arta de la Iaşi. Se retrage de la Facultatea de Drept din Bucureşti. Se stabileşte în 1905 În Bucureşti, împreună cu fratele său Eugen.

În 1914 se internează la sanatoriul Dr. Mărgăritescu din Bucureşti. Publică în suplimentul literar al ziarului Seara. Trimite la tipar volumul Plumb.

În 1915 editează la Bacău, în colaborare, revista Orizonturi noi. Publică poezii, proză, recenzii, sub mai multe pseudonime. Strânge relaţiile de prietenie cu Alexandru Macedonski.

În 1916 devine copist la Direcţia învăţământului secundar şi superior din Ministerul Instrucţiunii. În iulie apare în librării volumul Plumb. În timpul războiului, în octombrie, este trimis cu arhiva direcţiei sale în evacuare la Iaşi.

În perioada 1917-1919 e funcţionar în Bucureşti. În 1920 devine şef de birou clasa a III-a în Ministerul Muncii.

În 1921 este avansat şef de birou clasa a I-a în acelaşi minister. Se îmbolnăveşte de plămâni şi demisionează. Un an mai târziu se reîntoarce la Bacău.

În 1924 apare la Râmnicu-Sărat ediţia a II-a a volumului Plumb. Este numit suplinitor de desen şi caligrafie la Şcoala comercială de băieţi din Bacău.

În 1925 devine primul director al revistei Ateneul cultural. În 1926 tipăreşte pe cont propriu la Bacău volumul Scântei galbene.

Îi apare şi volumul Bucăţi de noapte, editat de poeta Agatha Grigorescu. Între 1926-1928 funcţionează ca profesor suplinitor de desen şi caligrafie la Şcoala comercială de băieţi din Bacău.

În 1928 se căsătoreşte cu Agatha Grigorescu şi se stabileşte la Bucureşti, unde soţia sa era profesoară. În 1929 retipăreşte volumele Plumb şi Scântei galbene sub titlul Poezii, la Editura Ancora.

Din noiembrie 1930 până în octombie 1933, locuieşte în Bacău, fără serviciu. În 1931 i se naşte unicul fiu, Gabriel, iar în 1932 Societatea Scriitorilor Români (S.S.R) îi aprobă o pensie lunară de 1000 lei.

Din 1933 se stabileşte cu familia în capitală, unde rămâne până la sfârşitul vieţii. În 1934 i se tipăreşte volumul antologic Poezii.

În 1940 i se majorează pensia acordată de S.S.R la 2000 lei lunar. Se înfiinţează Casa de pensii a scriitorilor, de unde obţine o pensie de 10.000 lei lunar. În 1944 apare volumul intitulat Opere, care reuneşte toate scrierile sale publicate anterior.

În 1945 este numit bibliotecar la Ministerul Minelor şi Petrolului. Este editat în 1946 volumul Stanţe burgheze, pentru care va fi criticat de autorităţile comuniste.

Este pus la index, dar la mijlocul anilor ’50 este repus în circulaţie. E sărbătorit ulterior de Ministerul Artelor, care-l şi angajează. În 1956 i se publică volumul Poezii.

Moare în ziua de 22 mai 1957, în locuinţa sa din Bucureşti.

  La început vazut ca poet minor de critica literară,Bacovia  va fi treptat receptat favorabil, mergând până la recunoaşterea sa ca unul dintre cei mai importanti  poeti simbolisti români şi unul dintre cei mai importanţi poeţi din poezia română modernă.

 

 

 

 

1886: Are loc un atentat la viata primului ministru  I.C. Bratianu, pe care liberalii l-au pus pe seama incitarilor si violentelor de limbaj ale ziarelor de opozitie.

 

 

 

 

 

 

1886: S-a născut Tit Simedrea (din botez Teodor), cleric ortodox, istoric, mitropolit al Bucovinei (1941-1945); (m. 1971).

 

 

 

 1895: Vasul „Medeea” deschide linia comerciala romana pe ruta maritima Constanta-Bosfor.

 

 

 

 

 

 

1896 (4/17 septembrie): S-a născut Marcel Olinescu, grafician, gravor, poet, folclorist.

A făcut parte din „Grupul grafic” (1938-1948) si  a lucrat în echipele de cercetare sociologică organizate de Dimitrie Gusti (m. 1992).

Dicţionarul artiştilor români contemporani de Octavian Barbosa dă ca data a  naşterii sale data de 17 septembrie 1896 (stilul nou).

 

 

 

1904: S-a născut  biologul şi citologul Radu Codreanu autorul unor importante  lucrări de zoologie a nevertebratelor, parazitologie comparată si patologia insectelor.

A fost membru titular al Academiei Române din 1974; (m. 1987).

 

 

 

1911: S-a născut Gabriel Georgescu, poet, traducător (din poezia franceză, rusă şi maghiară) şi profesor.

I-au apărut doar două volume din creaţia sa originală, „Poemul fără flăcări” şi „Versuri”; (m. 1973).

 

 

 

 

 

 

1912: S-a născut la Dej, criticul de artă  si academicianul  român, Raoul Şorban; (d. 18 iulie 2006 la Cluj-Napoca).

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

Personalitate multilaterala, fost de asemenea  pictor, scriitor, eseist și memorialst.

În 1944, în timpul celui de al II-lea Război Mondial a făcut acte de înalt eroism și umanitate salvând cu mari riscuri  viețile a mii de evreii, fapt  pentru care a primit titlul și medalia „Drept între popoare”, acordată de Statul Israel.

 

 

 

 

 

 

1919: Se infiinţeaza  la Bucureşti „Societatea Opera – artiştii asociaţi”; la 22 septembrie acelaşi an va lua numele de „Societatea lirică română Opera” (nucleul Operei Române de mai târziu – decembrie 1921).Primul director a fost  Scarlat Cocărăscu.

 

 

 

 

 

 

 

Debutul a avut loc la 17 martie 1920, în localul Teatrului Naţional, cu spectacolul „Aida” de Verdi.

 

 

 

1920: A luat fiinţă Tipografia Ministerului de Răsboiu (în prezent Centrul Tehnic – Editorial al Armatei).

 

 

 

 

 

 

1928: România a aderat la „Tratatul Briand-Kellog”, semnat la Paris, la data de 27 august 1928, privind interzicerea războiului ca instrument al politicii internaţionale.

 

 

 

 

 

 

1940: Regele Carol al II-lea demite cabinetul  condus de Ion Gigurtu, și-l însărcinează pe generalul Ion Antonescu (1882-1946) să formeze un nou guvern (acesta acceptă, cerându-i regelui să-i acorde puteri depline).

In timpul guvernului  Giugurtu, iulie-septembrie 1940, România a fost  constrânsă să accepte Dictatul de la Viena, prin care a cedat Ungariei, nordul Transilvaniei  (30 august 1940).

 

 

 

 

 

 1940: In urma marilor manifestatii de protest la Dictatul de la Viena, organizate de Miscarea Legionara in intreaga tara, guvernul interzice orice fel de intruniri publice.

 

 

1944: Au avut loc masacrele de la Aita Seaca, in fostul judet Trei Scaune, astazi in jud. Covasna.

 

 

 

 

 

 

 

 

Din documentele de arhivă rezultă că, pe 4 septembrie, militari români izolaţi, aflaţi în retragere dezorganizată, au fost interceptaţi de etnici maghiari din Aita Seacă, luaţi ostateci, torturaţi şi omorâţi. Numărul militarilor români asasinaţi în această localitate, până în prezent, nu a fost stabilit cu precizie.

În urma investigaţiilor făcute în arhivele militare, în anul 2003, au fost identificaţi 13 militari decedaţi şi înhumaţi în Aita Seacă în septembrie 1944, făcîndu-se însă precizarea „că nu există certitudinea că sunt aceiaşi cu cei ucişi de localnici, mai ales că în listă nu este nici un ofiţer”.

Din declaraţiile unor martori rezultă că „vreo 40 de soldaţi români asasinaţi, sunt înmormântaţi într-o groapă; precizându-se că doar într-o singură groapă sunt vreo 20, ceilalţi sunt înmormântaţi în diferite locuri pe câmpul din cimitirul din Aita Seacă”.

 

 

 

 

 

 1945: O delegatie guvernamentala romana condusa de dr. Petru Groza face o vizita la Moscova pentru a discuta politica de colaborare intre Romania si URSS, aplicarea conventiilor economice intre parti, repatrierea prizonierilor de razboi romani; neoficial, s-au dat instructiuni partii romane pentru depasirea „crizei interne” (greva regala).

 

 

 

 

1958: S-a desfăşurat la Bucureşti, prima ediţie a Festivalului internaţional George Enescu.

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

Au participat concurenţi la secţiunile de vioară, pian şi canto si au susţinut recitaluri reputaţi solişti din ţară şi din străinătate.

 

 

 

 

1959: A încetat din viaţă profesorul Iuliu Haţieganu, personalitate a medicinii româneşti ; (n. 14 aprilie 1885).

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

A fost un medic internist român recunoscut în  special pentru cercetările făcute în domeniul tuberculozei. A format la Cluj o valoroasă şcoală de medicină internă.

Astăzi Universitatea de Medicină şi Farmacie din Cluj îi poartă numele. A fost membru al Academiei Române şi fratele politicianului Emil Haţieganu.

 

 

 

 

 

 

1968: A decedat  la Roma, regizorul Victor Iliu, unul dintre maeștrii cinematografiei românești, critic și teoretician de film; (n. 24 noiembrie 1912, Sibiu).

A urmat in URSS Rusia un stagiu de specializare la Moscova, cu marele regizor și teoretician de film Serghei Eisenstein.

 

 

 

 

 

 

 

Imagini pentru victor iliu

 

 

 

 

 

 

 

În 1950 a fost numit director al Institutului de Artă Cinematografică din București, unde a predat, de asemenea, cursuri de regie. Împreună cu Jean Georgescu, a semnat primul său lungmetraj, drama „În sat la noi”, în anul 1951, pentru care a primit un premiu la prestigiosul Festival de la Karlovy Vary, din Cehia.

A realizat, împreună cu Sică Alexandrescu, una dintre cele mai memorabile ecranizări ale piesei lui Caragiale, „O scrisoare pierdută”, ce-i avea în distribuție, printre alții, pe Nicky Atanasiu și pe Radu Beligan

Este regizorul clasicei ecranizări Moara cu noroc, una dintre primele pelicule românești nominalizate la marele premiu Palme d’Or la Festivalul de Film de la Cannes, ediția din anul 1957.

Regizorului Victor Iliu i s-a acordat titlul de Artist Emerit al Republicii Populare Romîne „pentru merite deosebite în activitatea desfășurată în domeniul teatrului, muzicii, artelor plastice și cinematografiei”.

 

 

 

1968: Apare Decretul privind constituirea, organizarea şi funcţionarea gărzilor patriotice (detaşamente înarmate constituite din muncitori, ţărani şi intelectuali), menite să contribuie, în colaborare cu Armata, la apărarea ţării în cazul unei intervenţii străine (cum a fost cea petrecuta  in Cehoslovacia, in august 1968).

 

 

1974 (4-10 septembrie): S-a desfăşurat, la Bucureşti, al III-lea Congres Internaţional de Studii Sud-Est Europene.

 

 

 

1978: A murit medicul Ştefan Odobleja, creatorul psihociberneticii şi părintele ciberneticii generalizate; în 1938 a publicat lucrarea „Psihologia consonantistă” – prima expunere de mare amploare a unor principii cibernetice.

 

 

 

 

 

 

Imagini pentru Ştefan Odobleja

 

 

 

 

 

 

 

Odobleja este autorul primei variante elaborate a concepţiei cibernetice generalizate, cu zece ani înainte de apariţia, la Paris, a lucrării lui Norbert Wiener „Cibernetica”.

A fost numit membru post-mortem al Academiei Române din 1990 ( (n. 13 octombrie 1902, Valea Izvorului, Mehedinți).

NOTĂ: Mai multe surse menţionează ca dată a morţii sale ziua de 2 octombrie 1978.

 

 

 

 

 

 

 

 

1992: A murit poetul  român Dan Deșliu, un adept fervent al comunismului  în deceniile cinci şi şase ale secolului al XX-lea, care a început, pe la sfârşitul anilor ’70, să conteste regimul, devenind din 1980 un opozant al acestuia ;  (n. 31 august 1927).

 

 

 

 

https://istoriaincomoda.files.wordpress.com/2012/10/wdd.jpg?w=213&h=290

 

 

 

 

Este autorul baladelor „Lazăr de la Rusca” (1949) și „Minerii din Maramureș”, ce proslăveau „martirii comuniști și munca eroică a clasei muncitoare”.

 

 

 

 

 1997: Se desfasoara prima ediţie a „Festivalului Internaţional de canto ”Haricleea Darclée” (Brăila, 4-14.09.97).

 

 

 

 

 

 

 

 

 

1997: Echipa feminină de gimnastică a României cucereşte medalia de aur la Campionatele Mondiale, desfăşurate la Lausanne (Elveţia).

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

2002: A murit actorul Cornel Vulpe; (n. 1930).

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

S-a născut pe 19 mai 1930 la Băcăuți, în Basarabia.

A absolvit Institutul de Artă Teatrală și Cinematografică “I.L.Caragiale” în 1953.

La Teatrul de Comedie din București, unde a jucat toată viața, a fost angajat în 1969. Bertolt Brecht, Jean Anouilh, Ben Jonson, Caragiale, Cehov, Tudor Popescu – celebrul “Concurs de frumusețe” (1980), în regia lui Alexandru Tocilescu –, Marin Sorescu, Shakespeare, Dario Fo, Vaclav Havel, Goldoni, Feydeau sau inevitabilul Labiche…

A avut nenumărate prezențe la Teatrul Național Radiofonic, cu regizorii săi exemplari. Cu unul dintre aceștia, Cristian Munteanu, a colaborat și la Teatrul “Ion Creangă”, în 1994, interpretând Cristea-Scrooge în “Noapte sfântă” de Ion Creangă după Dickens. Tot la acest teatru a jucat și în “Regele Cerb” (1996), de Carlo Gozzi, regia Florentina Enache.

Între regizorii cu care a colaborat mai trebuie amintiți Cătălina Buzoianu – cu excepționalul spectacol “Strigoi la Kitahama” (1982), de Kobo Abe –, Florin Fătulescu, Alexandru Dabija, Grigore Gonța, Cornel Todea, Valeriu Moisescu, Alexandru Darie, Horațiu Mălăele și Harag Gyorgy, în 1983, pentru spectacolul cu piesa “Procesul” de A. Suhovo-Kobâlin.

 

 

 

 

 

 

 

2003: A decedat renumita violonistă și profesoară română, stabilită în Belgia, Lola Bobescu; (n. 1920).

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

2008: A decedat la Bucuresti, Gaby Michailescu, impresar de teatru (printre alţii al lui Iancu Brezeanu, Grigore Vasiliu-Birlic, Maria Tănase, Radu Beligan, Amza Pellea), cronicar dramatic şi memorialist (autor al unor cărţi privind lumea teatrului interbelic românesc); (n. 14 decembrie 1910, Craiova).

 

 

 

 

 

 

Imagini pentru Gaby Michailescu,

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 2008: A murit Marius Mircu (pseudonimul lui Israel Marcus), până în toamna anului 2008 decanul de vârstă al scriitorilor şi ziariştilor din Israel născuţi în România.

Era frate cu prozatorul Marcel Marcian şi cu matematicianul Solomon Marcus; (n. 1909).

 

 

 

 

 

 

 

 

CITITI SI :

 

https://cersipamantromanesc.wordpress.com/2015/09/04/o-istorie-a-zilei-de-4-septembrie-video-3/

 

 

 

 

 

Bibliografie (surse) :

 

 

 

  1. Acad. Dan Berindei, Istoria românilor, cronologie, editura Cartex, Bucureşti 2008;

  2. Dinu Poştarencu, O istorie a Basarabiei în date şi documente 1812-1940, Editura Cartier Istoric ;

  3. e.maramures.ro ;

  4. Wikipedia.ro.;

  5. mediafax.ro ;

  6. Enciclopedia Romaniei.ro ;

  7.  rador.ro/calendarul- evenimentelor;

  8.  Istoria md.;

  9. istoriculzilei.blogspot.ro;

     

04/09/2016 - Posted by | ISTORIE ROMANEASCA | , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , ,

Niciun comentariu până acum.

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile despre tine sau dă clic pe un icon pentru autentificare:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s

%d blogeri au apreciat asta: