CER SI PAMANT ROMANESC

Cuvant despre noi, romanii

Ziua de 3 septembrie în Istoria Românilor


 

 

 

 

 

 

3 septembrie, istoricul zilei

 

 

 

 

 

 

 

 

 

1546: A murit Petru Rareş, domn al Moldovei (1527-1538; 1541-1546), fiul nelegitim al lui Ştefan cel Mare; (n. 1483).

A domnit în Moldova de două ori  (1527–1538; 1541–1546), domnia lui  reprezentand o epocă însemnată din istoria Moldovei, cu ambiții poate prea mari pentru fiul lui Ștefan cel Mare, care s-a dorit neatârnat față de Poarta Otomană, ceea ce nu i-a reușit întru totul, cât și față de Polonia, ceea ce i-a izbutit însă pe deplin.

 

 

 

 

 

 

 

Petru Rareş, frescă în biserică

 

 

 

A fost autoritar faţă de marea boierime,  a încurajat comerţul, a dezvoltat organizarea ţării şi a mărit puterea militară a acesteia.

Caracterizarea făcută de cronicarul Grigore Ureche i se potrivește în mare măsură:
„Cu adevărat era ficior lui Ștefan vodă celui Bun, că întru tot simăna tatâne-său, că la războaie îi mergea cu noroc, că tot izbândiia, lucruri bune făcea, țara și moșiia sa ca un păstor bun o socotiia, judecată pre direptate făcea. Almintrilea de stat era om cuvios și la toate lucrurile îndrăznețu și la cuvântu gata, de-l cunoștea toți că ieste harnic să domnească țara.”

– Grigore Ureche, Letopisețul țării Moldovei, de când s-au descălecat țara.-

 

 

 

 

 

 

 

 

1730:   Constantin Mavrocordat  este ales  de catre boieri domnitor in Muntenia.

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

Constantin Mavrocordat (n. 27 februarie 1711, Constantinopol –  d. 23 noiembrie 1769  Iași), a fost domn în Țara Românească de șase ori si in Moldova de patru ori.

A fost un om învățat,  pătruns de ideile filozofice și reformatoare ale ale secolului al VIII-lea. Domnia a obținut-o fiind ales de boieri.

 A fost domnul care a suprimat iobăgia în țările române: mai întâi rumânia în Țara Românească (1746), apoi vecinia în Moldova (1749).

In Țara Românească în 1735, a  facut o serie de reforme, influențat fiind și de reformele austriece din Oltenia.

Desființează unele impozite indirecte, ca „văcăritul” și „pogonăritul” și introduce o taxă generală de 10 lei pe an, plătibilă în 4 „sferturi”.

Îi eliberează pe țărani, dându-le dreptul să se mute de pe o moșie pe alta, răscumpărându-și libertatea cu 10 lei, plătiți boierului.

Pe țăranii boierești îi obligă la dijmă și 12 zile de lucru pe an, în Muntenia, și 24 în Moldova (in țările învecinate, Transilvania,Polonia, Rusia sau Prusia Orientala,numărul zilelor de clacă ajungeau chiar la mai multe pe săptămână).

În județe a numit ispravnici cu un rol judecătoresc și administrativ foarte întins.

În  1735, la un an de la aprinderea luminilor primei loji masonice autohtone de către secretarul său, Anton Maria del Chiaro, fondează la Iași, Loja Moldova .

În urma războiului ruso – turco – austriac ( 1736 -1739) , obține reunirea Olteniei, ocupata de Austria, la Țara Românească, prin Tratatul de la Belgrad din 1739. 

 

 

1876 (3/16 septembrie): S-a născut Constantin K. Kiriţescu, membru fondator al Academiei de Științe din România, istoric (autor al unor lucrări fundamentale privind participarea României la cele două conflagraţii mondiale), zoolog (contribuţii la cunoaşterea faunei de reptile şi batracieni din ţara noastră; autor de manuale) şi publicist (m. 12 august 1965)

 

 

 

 

Imagini pentru photo Constantin Kiritescu

 

 

 

 

 

 

A contribuit la dezvoltarea învățământului secundar si  a reprezentat țara noastră la Liga Națiunilor, în secția școlară.

 Este autorul  foarte apreciatei lucrari „Istoria războiului pentru întregirea României: 1916-1919″.

 

 

 

 

 

 

1887: A decedat la Blaj, clericul greco-catolic, filologul  și lingvistul  român Timotei Cipariu , unul dintre fruntașii şi doctrinarii Revoluției de la 1848 din Transilvania ;  (n. 21 februarie 1805, Pănade, comitatul Târnava-Mică).

 

 

 

 

 

 

 

 

 

A fost membru fondator al  Societății Literare Române (1866), viitoarea Academie Română, fiind ales mai târziu vicepreședintele ei  primul vicepreședinte, apoi președintele Asociației Transilvane pentru Literatura Română și Cultura Poporului Român,  istoric, teolog, pedagog și orientalist, „părintele filologiei române”, poliglot (cunoștea circa 15 limbi

Timotei Cipariu a fost si unul dintre pionierii ziaristicii românești din Transilvania prin periodicele înființate și conduse de el:

Organul luminărei (1847, devenit, în 1848 Organul Națiunale), primul ziar românesc cu litere latine, Învățătorul poporului (1848), Archivu pentru filologie și istorie între 1867 și 1870 și în 1872 – prima revistă românească de filologie.

A colaborat la Foaia pentru minte, inimă și literatură din Brașov cu studii, eseuri, versuri și traduceri. A fost membru al Societății Germane de Orientalistică.

 

 

 

 

 

1901: S-a născut la Turnu Magurele Gherase Dendrino, compozitor şi dirijor (m. 4 ianuarie 1973, Bucuresti). Unele surse dau ca dată a naşterii 16 septembrie 1901.

A compus muzica operetelor „Lăsați-mă să cânt” si  „Lysistrata”, romante si  muzica usoara de succes in epoca.

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

1919: S-a născut Ovidiu Drimba, istoric literar, comparatist, profesor şi traducător.

A fost unul dintre asistenții filosofului și poetului  Lucian Blaga de la catedra de filosofia culturii de la Universitatea din Cluj.

Ovidiu Drimba a petrecut în Italia peste zece ani, ca lector și șef al catedrei de limba și literatura română modernă de la Universitatea din Torino și apoi la Universitatea Catolică din Milano.

 

 

 

 

 

Imagini pentru Ovidiu Drimba,

 

 

 

 

 

 

A scris lucrări dedicate istoriei culturii („Pagini despre cultura europeană“, „Incursiuni în civilizaţia omenirii”), istoriei literaturii („Istoria literaturii universale”, „Studii şi eseuri de literatură universală“), istoriei teatrului („Istoria teatrului universal”).

De asemenea a fost si un prolific traducator din Jules Verne, Elsa Triolet, Renata Vigano, Leonardo da Vinci, Camões, Cervantes, Selma Lagerlöf, eseişti spanioli; (m. 2015).

Dintre studiile sale se remarcă, prin importanţă şi amploare, Istoria literaturii universale (I-III, 1963-1971).

 

 

1936: S-a născut in localitatea Ivanovo, in URSS, cântăreaţa de muzică uşoară (de origine rusă) Marina Voica (Marina Nicolskaia).

 

 

 

 

Imagini pentru photos cantareata Marina Voica

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

1937: S-a nascut  în satul Hătăroaia din comuna Roşiile, judeţul Vîlcea, solista de muzica populara romaneasca Maria Ciobanu.

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

Din 1961 pînă în prezent a obtinut numeroase  premii I  si aprecierile criticilor dar, cel mai important,  admiraţia publicului, fiind răsplătită din plin cu aplauze, flori şi ovaţii.

Doamna Maria Ciobanu a cantat în România, precum și în numeroase alte țări ca: Iugoslavia, Cehoslovacia, U.R.S.S., S.U.A., Israel, Austria, Belgia, Olanda, Danemarca, Italia, Malta, etc.

 Cuplul Maria Ciobanu – Ion Dolănescu, rămîne fără doar şi poate, unul dintre  cele mai iubite duete din muzica populară românească.

Cele trei vlăstare ale sale – Liliana CIOBANU (cunoscută sub numele de  Leontina Văduva), Camelia CIOBANU şi Ionuţ Dolănescu – îi moştenesc talentul.

 

 

 

 

 

 

 

 

 

1943: S-a născut (în Kazahstan, la Karaganda) scriitorul şi publicistul Valeriu Oişteanu, poet, critic de artă și artist suprarealist. Este absolvent al Facultății de Chimie Industrială din cadrul Institutului Politehnic București.

 

 

 

 

 

 

 

Imagini pentru photos Valery_Oisteanu

 

 

 

 

 

Intre anii 1967 şi 1972 a fost redactor la Radiodifuziunea Română; în 1973 s-a stabilit în SUA

Este frate cu eseistul Andrei Oişteanu

 

 

1948: A fost inaugurat, la Bucureşti, stadionul „Republica” (prin reamenajarea stadionului ANEF), cel mai mare şi modern din ţară la acea vreme (40.000 de locuri); dezafectat odată cu începerea lucrărilor la „Casa Poporului”. Stadionul a fost inaugurat la 9 mai 1926, cu ocazia meciului de rugby dintre echipa României şi cea a armatei franceze, încheiat cu victoria oaspeţilor cu scorul de 35-3.

Stadionul ONEF (Oficiul Naţional de Educaţie Fizică, mai târziu ANEF – Academia Naţională de Educaţie Fizică) a fost proiectat de Horia Creangă şi Marcel Iancu, doi dintre cei mai vestiţi arhitecţi ai vremii, şi a fost considerat primul stadion modern din România, fiind primul dotat cu un gazon prevăzut cu sistem de drenaj.

 

 

 

 

 

 

 

În timpul războiului, stadionul a fost mistuit de flăcările unui incendiu, însă ulterior a fost reconstruit şi redat în folosinţă, sub numele „Stadionul Republicii”, la 3 septembrie 1948, cu ocazia primei ediţii a Campionatelor Internaţionale de Atletism ale Republicii Populare Române.

Stadionul Republicii a fost al doilea stadion din România care era dotat cu o instalaţie de nocturnă, după Stadionul Romcomit din Bucureşti.

La începutul anilor ’80 se accelereaza  demolarea multor clădiri care au adus Bucureştiului renumele de “Micul Paris” (demolare inceputa in anii `30 de Carol al 2-lea) si totodată începe realizarea unui proiect faraonic cunoscut sub numele de Casa Poporului. In urma proiectului de “sistematizare” au disparut aproape în totalitate cartierele Uranus si Izvor, iar în toamna anului 1984 începe demolarea arenei-monument chiar daca in planurile initiale stadionul nu era inclus în planul de demolare. Unul din motivele invocate ar fi fost faptul că adunarea mulţimilor la meciurile de fotbal, implicit zgomotul produs de suporteri, l-ar fi deranjat pe Ceauşescu

Astăzi în spatele Palatului Parlamentului, de pe strada Izvor, se mai poate observa o porțiune din vechiul stadion aflat îngropat sub straturi de pământ şi de istorie comunistă.

 

 

 

 

 

 1950: A  încetat din viaţă inventatorul si constructorul de avioane şi motoare Traian Vuia, membru de onoare al Academiei Române.

 

 

 

 

 

 

Imagini pentru traian vuia

 

 

 

 

În 1906 a reusit  pe 18 martie 1906 primul zbor autopropulsat (fără catapulte sau alte mijloace exterioare), cu un aparat mai greu decât aerul;(n.17/29 august 1872).

Avionul realizat de Traian Vuia, cunoscut sub denumirea Vuia 1, era considerat de autorul său un ”aeroplan-automobil”. A fost confectionat dintr-un cadru de țevi de oțel, cu aripi de pânză bombate.

Motorul de 20 CP, funcționa cu un combustibil pe baza de anhidridă carbonică, iar trenul de aterizare era constituit din patru roți cu pneuri. Avea o singură elice cu diametrul de 2,2 m. În total, cântărea aproximativ 250 kg.

Aparatul a rulat cca 50 metri, apoi s-a desprins de la sol și a zburat 12 metri la o înălțime de 1 metru.

Conform http://enciclopediaromaniei.ro/, un vânt lateral puternic a făcut ca aparatul să nu poată zbura mai mult, dar premiera era realizată: primul zbor mecanic din istoria omenirii fusese înfăptuit.

Până atunci, decolarea dispozitivelor de zbor se realiza prin mijloace exterioare aparatului, precum catapulte, remorcări sau cabluri de lansare.

 

 

 

 

1971: A murit naturalistul Alexandru Borza unul dintre întemeietorii geobotanicii în România, fondatorul Grădinii botanice a Universităţii din Cluj, membru post-mortem al Academiei Române din 1990; (n. 1887).

 

 

 

 

 

 

1991: A decedat cunoscuta  actriță română de teatru și film Elvira Godeanu, una din marile interprete ale rolului Zoe Trahanache, din comedia lui Ion Luca Caragiale.

 

 

 

 

 

 

 

 

 

A fost căsătorită cu Emil Prager, un cunoscut inginer constructor şi arhitect din perioada interbelică; (n. 1904).

 

 

 

 

 

1998: A murit actorul Dinu Manolache .

 

 

 

 

 

 

 

Imagini pentru dinu manolache

 

 

 

S-a născut în comuna Rogova din judeţul Mehedinţi la 13 mai 1955. În 1980  îşi încheia studiile la Institutul de Artă Teatrală şi Cinematografică din Bucureşti, la clasa profesorului Octavian Cotescu..

Cu doar un an înainte, în 1979, îşi făcuse debutul pe marele ecran, în rolul lui Vasile din filmul „Cine mă strigă?”, regizat de Letiţia Popa. 

Anul următor, 1981, îi aduce distribuţia în alte două roluri memorabile: Simion Handrabur din „Semnul Şarpelui”, în regia lui Mircea Veroiu şi respectiv, rolul lui Virgil din „Fata Morgana”, film regizat de Elefterie Voiculescu.

În anul 1982 Dinu Manolache aparea în documentarul de scurt metraj „Mitul lui Mitică” de Mihnea Columbeanu şi în pelicula lui George Cornea, „Rămân cu tine”, în care îl vedem alături de Sebastian Papaiani, Florin Zamfirescu, Amza Pellea şi de fostul său profesor, Octavian Cotescu. 

A fost asistent universitar la Institutul de Artă Teatrală şi Cinematografică din Bucureşti, la clasa d-lui profesor Mircea Albulescu, unde a regizat şi a scris scenarii pentru piese interpretate de studenţi ca „Pădurea” de W. Shakespeare.

După revoluţie, în 1990, Dinu Manolache revine în atenţia iubitorilor de film, cu un rol în producţia „Campioana” de Elisabeta Bostan, alături de Izabela Moldovan, Mircea Diaconu, George Mihăiţă şi Ileana Stana Ionescu.  

În 1994 actorul apare în splendida ecranizare a lui Dinu Cernescu, după comedia „Titanic vals” de Tudor Muşatescu, în rolul lui Dinu Petre, alături de Tamara Buciuceanu, Dem Rădulescu, Dorina Lazăr Mihai Constantin şi Cesonia Postelnicu.

S-a stins din viaţă la 3 septembrie 1998 la Bucureşti, lăsând în urmă la doar 43 de ani, o carieră frumoasă, cu multe roluri de neuitat pentru iubitorii teatrului şi filmului românesc. 

2005: A murit matematicianul Aurel Cornea.

In urma unui accident suferit în copilărie şi-a pierdut vederea, dar pasiunea pentru matematică, munca şi voinţa l-au ajutat să ajungă un mare matematician, apreciat atât în România, cât şi în străinătate.

In 1978 a plecat din ţară şi, după popasuri în Canada şi SUA, s-a stabilit în Germania; (n. 1933).

 

 

 

 

2008: Primul planetariu digital din tara si cel de-al treilea din lume, a fost inaugurat la Pitesti, la Muzeul Judetean Arges.

 

 

 

 

 

 Imagini pentru Muzeul Judetean Arges planetariu digital photos

2009: A incetat din viata  in California, S.U.A, compozitorul, pedagogul şi violonistul Grigore Nica. Născut in 1936 la  Ploieşti, muzicianul a studiat compoziţia la actuala Universitate Naţională de Muzică din Bucurşti cu maestrul Aurel Stroe.

După terminarea studiilor a lucrat ca redactor muzical la Societatea Romană de Radiodifuziune in perioada 1968 -1980.

In calitate de violonist a fost membru al Orchestrei din San Sedro intre anii 1990 – 2000.

 

 

 

 

 

Imagini pentru Grigore Nica

 

 

 

 

 

 

 

Grigore Nica a fost membru al Uniunii Compozitorilor şi Muzicologilor din Romania şi al Uniunii Compozitorilor din Los Angeles. A publicat studii, articole, cronici muzicale şi recenzii in revistele „Muzica” şi „Contemporanul”.

Creaţia sa cuprinde muzică vocal-simfonică, muzică de cameră, muzică simfonică, vocală şi numeroase opusuri corale.

Dumnezeu să-l odihnească in pace!

 

 

 

 

 

 

 

CITITI SI :

https://cersipamantromanesc.wordpress.com/2015/09/03/o-istorie-a-zilei-de-3-septembrie-video/

 

 

 

 

 

 

 

 

Bibliografie (surse) :

 

 

 

  1. Acad. Dan Berindei, Istoria românilor, cronologie, editura Cartex, Bucureşti 2008;

  2. Dinu Poştarencu, O istorie a Basarabiei în date şi documente 1812-1940, Editura Cartier Istoric ;

  3. e.maramures.ro ;

  4. Wikipedia.ro.;

  5. mediafax.ro ;

  6. Enciclopedia Romaniei.ro ;

  7.  rador.ro/calendarul- evenimentelor;

  8.  Istoria md.;

  9. istoriculzilei.blogspot.ro;

     

 

03/09/2016 - Posted by | ISTORIE ROMANEASCA | , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , ,

Niciun comentariu până acum.

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile despre tine sau dă clic pe un icon pentru autentificare:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s

%d blogeri au apreciat asta: