CER SI PAMANT ROMANESC

Cuvant despre noi, romanii

Alexandru Gheorghe Plagino – primul român participant în urmă cu 116 ani la Jocurile Olimpice de la Paris


 

 

 

 

 

Povestea primului român participant la Jocurile Olimpice.

Dacă la startul Jocurilor Olimpice din această vară România s-a prezentat cu o delegație formată din 96 de sportivi, în urmă cu 116 ani, la Olimpiada de la Paris, țara noastră era reprezentată de o singură persoană: Alexandru Gheorghe Plagino.Istoria participărilor românești la Jocurile Olimpice începe la finele secolului al XIX-lea, la a doua ediție a JO moderne. Atunci, vrânceanul Alexandru Gheorghe Plagino a participat la proba de tir, clasându-se pe locul al 13-lea, cu 11 talere lovite din 20 posibile.

 

Bastardul moșierului Plagino

 

Numele de Plagino este legat de comuna Dumbrăveni, căreia se pare ca i-a dat numele, numindu-se mai intâi Plaginesti, apoi Plăinesti. Fanariotul Aicachi Plagino a avut un fiu, Alexandru Plagino, ginere al domnitorului Țării Românesti (1849-1856).

Numele boierului Alexandru Plagino e intâlnit in conflictul dintre moșnenii satului Cândești si egumenul grec al Schitului Recea.

Moșia acestuia se întindea pe 14.000 ha teren arabil si 45.000 ha păduri, “de la Tătăranu la Mihăiasca, Gugesti, Popesti, Dragosloveni, pe Ramnic in sus pană la Gura Caliției, Dealul Bordeștilor, Gurguiata, Moșiroiu, la Tamboiești, Candești, Târgu Cucului, plus pădurile de la Dealul Lung până spre Carpați”.

Prin secularizarea din 1863, averea schitului este preluată de stat. Moșia Plagino e moștenita de Iancu Fridmann, care fuge în final în Franța, rămânând cu datorii mari fața de săteni.

Alexandru Gheorghe Plagino s-a născut la data de 16 noiembrie 1878 la Plaginești (astăzi Dumbrăveni, județul Vrancea), fiind fiul Alexandru Plagino, unul dintre cei mai înstăriți moșieri din Țara Românească.Mama sa, Wilhemia Siefert, era o tânără de origine germană, care lucra ca slujnică în casa boierului Plagino, acesta fiind căsătorit cu o doamnă din înalta societate.

Din acest motiv, timp de 18 ani, viitorul sportiv olimpic a avut statutul de copil nelegitim.Cand soția lui Plagino s-a stins din viață, boierul s-a recăsătorit, în 1894, cu  Wilhemia Siefert și l-a recunoscut pe Alexandru Gheorghe drept fiul său.

Olimpicul cu sânge albastru

Recunoașterea paternității a reprezentat un moment de cotitură în viața tânărului Plagino, întrucât tatăl său era înrudit cu Barbu Știrbei, Gheorghe Bibescu și Alexandru Moruzi. Astfel, tânărului i s-a deschis ușa către înalta societate, dar și către o avere fabuloasă.

Tinerețea și-a petrecut-o la Paris, unde, în 1900, a decis să să înscrie la proba de „trageri cu arme de vânătoare“ din cadrul ultimelor Jocuri Olimpice din secolul al XIX-lea. Plagino avea doar 23 de ani și a concurat în nume personal, pentru că România nu avea încă un Comitet Olimpic.

După trei zile de competiţie, a încheiat pe locul 13, dintr-un total de 51 de concurenți, cu 11 talere nimerite din 20 posibile. 

Cu toate că a fost singurul sportiv din România care a luat startul la o probă din cadrul Olimpiadei din 1900, Plagino nu a fost singurul român prezent la eveniment.

Prinţul George Gh. Bibescu a asistat la manifestările sportive în calitate de membru al Comitetului Internaţional Olimpic, iar Horia C.A. Rosetti a arbitrat turneul de scrimă.

 

A pus umărul la prima medalie olimpică

 

La opt ani de la debutul olimpic, Alexandru Gheorghe Plagino devenea al doilea român membru al Comitetului Internațional Olimpic, după George Gh. Bibescu (1899-1901). 

La Sesiunea CIO de la Londra de la 1 decembrie 1908, Plagino a fost ales al 57-lea membru al Comitetului Internațional Olimpic (al 35-lea în funcție), fiind retras de către autoritațile comuniste în februarie 1948. 

A fost al 2-lea român membru al Comitetului Internațional Olimpic, după George Gh. Bibescu (1899-1901), fiul fostului domnitor al Țării Românești, Gheorghe Bibescu (1843-1848).

Acesta a deținut funcții de conducere  și în cadrul mișcării sportive din România, fiind vicepreședinte al Comitetului Olimpic Român, din 1923 până în 1940, și președinte al Uniunii Federațiilor Sportive din România – UFSR, din ’33, până ’40.

De asemenea, acesta a fost și primul şi primul preşedinte al Federaţiei Române de Tir, constituită în anul 1934.

În calitate de membru al CIO, Plagino a jucat un rol important în păstrarea rugbyului în cadrul Olimpiadei. 

 Într-un moment în care se făceau presiuni ca rugby-ul să fie scos de pe listă pentru ediţia din 1924, din cauza lipsei de interes, Plagino a reușit să-i convingă pe membrii CIO să nu elimine acest sport din cadrul Jocurilor Olimpice. 

Așa se face că la Olimpiada din 1924 trei țări s-au luptat pentru titlul olimpic la rugby: SUA, Franța și, în premieră, România.

La finalul competiției, reprezentativa României s-a clasat pe ultimul loc, fiind învinsă de Franța cu 61 la 3, iar de către SUA cu 37 la 0 (SUA avea să-și apere titlul olimpic câștigat în 1920, învingând Franța cu scorul de 17 la 3).

 

Susținător al Monarhiei 

 

Pe plan personal, Alexandru Gheorghe Plagino s-a căsătorit, în 1907, la Viena, cu Maria-Nicola (Colette),  fiica Anei Kretzulescu și a diplomatului Alexandru-Emanuel Lahovary.Colette a fost doamnă de onoare a reginei Maria și o apropiată a acesteia.

În timpul Primului Război Mondial a condus Echipa Sanitară „Regina Maria“ nr. 6 (octombrie – aprilie 1917), a lucrat la spitalul din Căiuți, jud. Bacău, apoi la cele din Mușunoaiele și Câmpuri, jud. Vrancea, a contribuit la ajutorarea populației refugiate în Moldova, după ocuparea sudului țării de către armatele germano-austro-ungare.

Pentru toate acestea, în 1923, regele Ferdinand i-a conferit medalia crucea „Meritul Sanitar“ si cu „Steaua României” pentru „devotamentul din timpul războiului mondial”.

Ea a fost cea care l-a purtat pe braţe pe Regele Mihai, înainte de botezul acestuia.

 

 

 

Povestea unui erou român necunoscut. Cine a fost Colette Lahovari Plagino, voluntară în Primul Război Mondial, doamna de onoare a Reginei Maria

Colette Lahovary-Plagino (fototeca MNIR)

 

 

Pe lângă activitatea din domeniul sportiv, Alexandru Gheorghe Plagino a fost, timp de un deceniu, senator în Parlamentul României.Odată cu venirea comuniștilor la putere, fostul sportiv olimpic a început să-și piardă statutul, fiind considerat un personaj fidel monarhiei.

În 1948, cu numai câteva luni înainte de Jocurile Olimpice din Marea Britanie, Plagino a fost retras de către autoritățile de la București din Comitetul Olimpic Internațional.

Un an mai târziu, la vârsta de 72 de ani, Alexandru Gheorghe Plagino se stingea din viaţă…

În ciuda eforturilor comuniștilor de a-l dizgrația, Alexandru Gheorghe Plagino rămâne una dintre cele mai importante figuri din istoria sportului românesc !

 

Surse: http://urbology.ro; ro.wikipedia.org/wiki; digisport.ro

03/09/2016 - Posted by | ISTORIE ROMANEASCA | , , , , , , , ,

Niciun comentariu până acum.

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile despre tine sau dă clic pe un icon pentru autentificare:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s

%d blogeri au apreciat asta: