CER SI PAMANT ROMANESC

Cuvant despre noi, romanii

Ziua de 2 septembrie în Istoria Românilor


 

 

 

 

 

 

2 septembrie, istoricul zilei

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

1442: Lupta de pe Ialomita se incheie  cu victoria lui Iancu de Hunedoara asupra turcilor, conduşi de Şehabeddin, beglerbegul Rumeliei.

Victoria de pe Ialomiţa a marcat începutul campaniei ofensive a lui Iancu de Hunedoara împotriva Imperiului Otoman.

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 Iancu, în fruntea a circa 25.000 de oşteni, a atacat pe râul Ialomiţa o oaste otomana numarand cca. 80000 de soldati   obţinand  o strălucită victorie.

După alungarea otomanilor, Basarab al II-lea ocupă tronul Munteniei, fiind considerat de regele Ungariei, Vladislav I (1440 – 1444), ca „adevăratul moştenitor” al acestei ţări.

Iancu îşi începe astfel rolul de protector al celor două state româneşti, de la sud şi est de Carpaţi, consolidând astfel încadrarea Ţării Româneşti în frontul antiotoman.

 

 

 

 

 

 1631: Leon Voda, domnul Tarii Romanesti, i-a invins pe boierii rasculati in frunte cu Matei aga din Brancoveni, viitorul domn Matei Voda Basarab.

 

 

 

 

 

 

1829: Este semnat Tratatul de pace ruso-turc de la Adrianopol; (2/14 septembrie).

 

 

 

 

 

 

Arcul de Triumf de  la St.Petersburg          Contele Pavel Kiseleff

(1836-1838), care comemorează victoria

Imperiului Rus în Războiul Ruso-Turc

din 1828-1829

La finele Războiului Ruso-Turc din 1828-1829, pe 2/14 septembrie 1829, a fost semnat Tratatul de la Adrianopol sau Pacea de la Adrianopol (azi Edirne, Turcia), un tratat  care a avut implicatii deosebite asupra Principatelor Române, Moldova şi Valahia, (aflate sub suzeranitatea Imperiului Otoman şi protectoratul Rusiei) care  îşi recăpătau autonomia administrativă si a reconfigurat harta politica a Balcanilor.

Acest tratat  a fost semnat sub presiunea marilor puteri, în urma unui război declanşat de Rusia, cu mandat european.

Turcia învinsă a fost nevoită să facă importante concesiuni  şi obligată să slăbească controlul asupra Tărilor româneşti.

În timp ce Rusia cauta să-şi mărească influenţa asupra sud-estului Europei , interesele economice englezeşti au jucat un rol decisiv. Anglia, în căutare de noi pieţe de desfacere şi de resurse, interesată în special de grîul românesc, ajunge pînă la gurile Dunării, unde se loveşte de monopolul turcesc asupra comerţului cu Principatele.

Prevederile tratatului cu privire la ţările române urmăreau  tocmai asigurarea condiţiilor prielnice comerţului liber şi dezvoltării capitaliste în principate.

Semnat la Adrianopol (Turcia Europeană) , tratatul prevedea recunoaşterea independenţei Greciei, autonomia Serbiei precum şi autonomia administrativă a Moldovei şi Valahiei (titlul V al acestui tratat), inclusiv retrocedarea celei din urmă cetăţilor turceşti de la Turnu Măgurele, Giurgiu şi Brăila.

Prevederile economice ale tratatului pentru Principatele Româneşti au constituit un puternic imbold pentru agricultură şi comerţ, scutindu-le de obligaţia de a aproviziona Constantinopolul şi recunoscîndu-le libertatea comerţului cu toate ţările.

Poarta a fost de asemenea de acord cu redactarea unor noi regulamente administrative referitoare la Principate, sub supravegherea Rusiei, şi a acceptat ocupaţia rusească din Principate, pînă la plata unor mari despăgubiri de război.

Prin tratat s-a consolidat astfel poziţia Rusiei în Principate, dar, totodată, s-au făcut paşi importanţi pentru împlinirea idealurilor boierilor reformatori, de scuturare a dominaţiei otomane.

Acum rămîneau valabile doar o parte a elementelor de suzeranitate otomană – tributul anual şi dreptul sultanului de a confirma alegerea domnilor.

Titlul V din Tratat prevedea:

„Deoarece cnezatele Moldovei şi Valahiei s-au supus în baza capitulaţiilor speciale puterii supreme a Porţii Strălucitoare şi deoarece Rusia s-a angajat să garanteze bunăstarea lor, atunci acestora li se păstrează toate drepturile, avantajele şi beneficiile, acordate în aceste capitulaţii sau acorduri, semnate între ambele case imperiale sau în hatti-şerifuri, editate anterior.

De aceea acestor cnezate li se acordă libertatea religioasă, securitatea deplină, administrarea populară locală şi dreptul de comerţ liber. Articolele suplimentare acordurilor anterioare, considerate necesare pentru ca aceste regiuni neapărat să se poată folosi de drepturile lor, specificate într-un document separat, care este şi va fi respectat identic cu celelalte părţi ale prezentului acord.”

Tratatul avea anexat „Actul osăbit pentru prinţipaturile Moldova şi Valahia” care prevedea:

    – raialele turceşti din stînga Dunării sunt restituite Valahiei;
    – autonomia administrativă;
    – domni pămînteni aleşi pe viaţă;
    – libertatea comerţului pentru toate produsele;
    – dreptul de navigaţie pe Dunăre cu vase proprii româneşti şi libera folosire a porturilor româneşti;
    – scutirea de obligaţia de aprovizionare a Porţii;
    – limitarea dreptului de intervenţie a Imperiului Otoman în Principate;
    – menţinerea ocupaţiei ruseşti pînă la plata despăgubirilor de război de către turci;
    – interdicţia pentru musulmani de a stăpîni pămînturi în Principate. 

Ţarul Nicolae l-a însărcinat pe Contele Pavel Kiseliov (Pavel Kiseleff), ofiţer energic şi bun administrator, cu  transpunerea în practică a prevederilor Tratatului de la Adrianopol.

El a preluat această funcţie în noiembrie 1829, la Bucureşti. De atunci şi pînă la încheierea mandatului său, în aprilie 1834, el a avut puteri aproape nelimitate în reorganizarea vieţii politice şi economice din Principate.

 

 

 

 

 

1848: In timpul celei de-a treia Adunari naționale de la Blaj,  cei 60 000 de participanți  declară că nu recunosc „uniunea” Transilvaniei cu Ungaria  și reafirmă revendicările țărănimii iobage. Se formează oastea populară sub conducerea lui Avram Iancu.

 

 

1887 ( 2/14 septembrie) : S-a nascut matematicianul Simion Stoilow, unul dintre creatorii pe plan mondial, ai teoriei topologice a funcţiilor analitice.

Este considerat întemeietor al şcolii române de analiză complexă si a fost  membru al Academiei Române;  (d. 4 aprilie 1961)

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 Este autorul  a peste o sută de publicații. A lucrat ca profesor la Universitatea din București și a fost ales membru al Academiei Române. Este cunoscut drept creatorul teoriei topologice a funcțiilor analitice. Este totodată creatorul școlii românești de analiză complexă. A fost membru PCR.

 

 

1909 : Un numar de 47 de scriitori se intrunesc in amfiteatrul Liceului Lazar din Bucuresti si pun adevaratele temelii ale Societatii Scriitorilor Romani, care era, totusi, o continuare a Societatii infiintata in 1908 de Cincinat Pavelescu.

Primele încercări de a crea organizații de scriitori în România datează  din anii  1821, 1827, 1831. Începutul propriu-zis se face cu Asociația literară Română din 1848 dar aceasta nu funcționează. O Societate Literară Română a fost fondată în 1866, inaugurată în 1867, transformată în Societatea Academică Română și ulterior, din 1879, în Academia Română.

Preocupările de început ale Academiei au fost filologice, extinse apoi la domeniile științei, culturii și artei. Dar prima Societate a Scriitorilor Români s-a ivit ca proiect în 1908 și a fost pusă în funcțiune de o adunare generală de 47 de scriitori la 2 septembrie 1909.

 Comitetul de conducere al noii societăți i-a avut ca președinte pe Mihail Sadoveanu și ca vicepreședinte pe Dimitrie Anghel. În 1911, noul președinte, Emil Gârleanu a obținut recunoașterea SSR ca „Persoană morală”.

A urmat la conducere criticul Mihail Dragomirescu. În timpul primului război mondial SSR a funcționat în refugiu la Iași.

În perioada 1926-1932, Societatea Scriitorilor Români a fost condusă de Liviu Rebreanu ales an de an timp de șapte ani consecutiv.

A fost în opinia istoricilor literari cea mai bună perioadă a S.S.R. După 1944 s-au exercitat asupra S.S.R. presiuni politice din partea noii puteri comuniste, epurări etc.

Conferința de fuziune între S.S.R. și societatea Autorilor dramatici din martie 1949 marchează înființarea Uniunii Scriitorilor din R.P.R., ulterior „din R.S.R.”, devenită Uniunea Scriitorilor din Romania în 1990.

 

 

 

 

 

 

 

1917: S-a născut medicul ftiziolog Constantin Anastasatu; lucrări în domeniul chimioterapiei şi chimioprofilaxiei în tuberculoză; membru corespondent al Academiei Române din 1990; (m. 1995).

 

 

 

1918 (2/15 septembrie): La Congresul de la New York al românilor, cehilor, slovacilor, polonezilor, sârbilor, croaţilor şi rutenilor se votează o moţiune prin care se cere dezmembrarea Austro-Ungariei şi eliberarea tuturor popoarelor asuprite.

 

1920: S-a născut la Braila, actriţa Irina Răchiţeanu-Şirianu; (m.15 octombrie 1993).

 

 

 

 

 

 

Imagini pentru photos Irina Răchiţeanu

A urmat studii de actorie la Conservatorul din București, la clasa profesoarei Maria Filotti si după absolvire a fost angajată ca actriță la Teatrul Național din București.

A fost și profesoară la IATC si   fost distinsă cu Ordinul Muncii clasa a II-a (1950) „pentru munca depusă cu ocazia «Centenarului Caragiale»” și cu Ordinul Meritul Cultural clasa a II-a (1967) „pentru merite deosebite în domeniul artei dramatice”.

A primit titlul de Artist Emerit.

 

 

 

 

 

 

1923: S-a născut pictorul Virgil Preda, personalitate de prim rang a artei plastice românești; (m. 2011).

 

 

 

 

 

Imagini pentru pictorul Virgil Preda photos

 

 

 

 

 

 

 

1935: S-a născut in comuna Slătioara, județul Vâlcea,

poetul român Damian Ureche; (Elegie cu Francesca da Rimini, Spectacolul privirii); (m.1994, Timisoara).

 

 

 

 

 

 1943: Conducatorul Romaniei, maresalul Antonescu, se întâlneste  în Germania  cu Adolf Hitler  pentru reconfirmarea alianței dintre cele două țări.

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

1958: A fost inaugurat la Bucureşti, Muzeul „George Enescu”.

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

1991: Naufragiul cargoului „Rostok”, sub pavilion ucrainean.

Nava ucraineană, care avea la bord 5.000 de tone de oţel, a eşuat la mila 31 a canalului Sulina în 2 septembrie 1991în dreptul comunei Partizani.

Timp de un an, navigaţia în zonă a fost blocată în totalitate, iar apoi pe canalul Sulina circulaţia navelor s-a desfăşurat cu greutate, alte zeci de nave eşuând de-a lungul anilor din cauza lăţimii mici a canalului.

Autorităţile din zonă au estimat că, din această cauză, pagubele înregistrate s-au ridicat la câteva zeci de milioane de dolari.

 

 

 

 

 

 

 

 

 

Consortiul „Rostock Remover”, care s-a obligat prin contract sa inlature rămăşiţele navei pana cel târziu la 1 iulie 2005, nu a reusit să scoată  epava decât în ianuarie 2006.

 

 

 

 

 

1997: La Catedrala greco-catolica „Sfânta Treime” din Blaj au fost depuse osemintele marelui iluminist Ioan Inocentiu Micu (Klein), aduse de la Roma, dupa 230 de ani de la moartea sa.

 

 

 

 

Imagini pentru photos Inocenţiu Micu-Klein

 

 

 

 

 

Inocențiu Micu-Klein, pe numele laic Ioan Micu, (n. 1692, Sadu, Mărginimea Sibiului – d. 22 septembrie 1768, Roma) a fost episcop greco-catolic al Episcopiei române unite de Făgăraș.

În anul 1737 a mutat sediul episcopal la Blaj, unde a ridicat Catedrala „Sfânta Treime” și mănăstirea cu același hram. Este considerat întemeietorul gândirii politice românești moderne

  La 2 august 1997 sicriul cu rămășițele pământești ale episcopului a fost adus la Blaj și depus în altarul Catedralei Sf. Treime, iar la 19 octombrie 1997 a fost înmormântat la loc de cinste, in cadrul unei liturghii festive, într-un mormânt săpat in fata iconostasului din Catedrala „Sfânta Treime”.

 

 

 

 

 

 

1999: Banca Nationala a României (BNR) a pus în circulatie, începând cu aceasta data, bancnota din plastic cu valoare nominala de 2000 lei. BNR a vrut sa marcheze, în acest fel, eclipsa de soare din 11 august 1999 si intrarea în anul 2000.

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

2002: A încetat din viaţă Rodica Ojog-Braşoveanu, renumita scriitoare de romane poliţiste (Enigmă la mansardă, Cocoşatul are alibi); (n. 28 august 1939).

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 2002: Specialiștii Institutului Clinic Fundeni din Bucuresti  au realizat, în premieră națională, un transplant de măduvă într-un caz de leucemie acuta.

 

 

 

 

 

 2004: A murit juristul Tudor R. Popescu autorul unor importante  lucrări de drept civil, dreptul familiei şi drept internaţional privat,unul dintre cei mai cunoscuţi specialişti români în drept internaţional.

A fost membru de onoare al Academiei Române din 1993; (n. 1913).

 

 

 

 

 

2005 : A încetat  din viaţă la Bucuresti, Alexandru Paleologu, scriitor, om politic liberal si diplomat, fost deţinut politic între anii 1959 şi 1964.

S-a născut in data de 14 martie 1919 la Bucuresti, într-o veche familie boierească cu originile în Imperiul Bizantin, familie care s-a mutat din Lesbos în Țările Române la începutul secolului al XVIII-lea.

Prin diverse înrudiri, Paleologu a fost descendent al domnitorului Constantin Brâncoveanu.

 

 

 

 

 

Imagini pentru photos Alexandru Paleologu

 

 

 

 

 

 

 

A urmat Facultatea de Drept din Bucuresti, iar  in  1944 devine referent la Comisia Română de Aplicare a Armistițiului si între 1946 și 1948 atașat de legație la Ministerul Afacerilor Externe al României.

În data de 8 septembrie 1959 este arestat în lotul Noica-Pillat, la ora 2 noaptea fiind obligat să-și strângă câteva lucruri, fiind apoi urcat într-o dubă și dus la celebra închisoare „Malmaison” din București și condamnat la 14 ani de muncă silnică cu confiscarea averii.

În timpul detenției a fost racolat de Securitate ca informator, dar a recunoscut încă dinainte de 1989 această colaborare, iar după 1990 a fost primul caz de recunoaștere și asumare publică și explicită a acestei colaborări.

Mărturia sa va fi publicată mai târziu într-un volum de convorbiri cu istoricul și romancierul Stelian Tănase, Sfidarea memoriei.

De asemeni, își va cere public iertare pentru ceea ce va numi „o obnubilare a inteligenței”.

Racolarea sa ca informator s-a petrecut în condiții de detenție la Botoșani în 1963, sub presiunea șantajului, bătăilor și umilințelor.

După revoluția română din 1989, a fost numit Ambasador al României în Franța începând cu 31 decembrie 1989 și demis în iunie 1990 din cauză că simpatiza cu „golanii” din Piața Universității (numindu-se chiar „ambasadorul golanilor”), cât și din cauza vederilor sale monarhist.

În 1990 a fost ales Mare Maestru al Marii Loji Masonice Naționale din România, cu sediul la Paris

Intre lucrarile sale se remarca :„Bunul simţ ca paradox”, „Souvenirs merveilleux de l’Ambassadeur de Golans”, „Sfidarea memoriei”, convorbiri cu Stelian Tănase, „Politeţea ca armă”.

In anul 2000 a primit  Premiul de Excelență în Cultura Română, acordat de Fundația Națională pentru Știintă și Arte și grupul de presă  „Curentul”, sub patronajul Președintelui României

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

CITITI SI :

https://cersipamantromanesc.wordpress.com/2015/09/02/o-istorie-a-zilei-de-2-septembrie-video-3/

 

 

 

 

 

 

 

Bibliografie (surse) :

 

 

 

  1. Acad. Dan Berindei, Istoria românilor, cronologie, editura Cartex, Bucureşti 2008;

  2. Dinu Poştarencu, O istorie a Basarabiei în date şi documente 1812-1940, Editura Cartier Istoric ;

  3. e.maramures.ro ;

  4. Wikipedia.ro.;

  5. mediafax.ro ;

  6. Enciclopedia Romaniei.ro ;

  7.  rador.ro/calendarul- evenimentelor;

  8.  Istoria md.;

  9. istoriculzilei.blogspot.ro;

  10. Crestin Ortodox.ro

 

02/09/2016 - Posted by | ISTORIE ROMANEASCA | , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , ,

Niciun comentariu până acum.

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile despre tine sau dă clic pe un icon pentru autentificare:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s

%d blogeri au apreciat asta: