Ziua de 31 august în Istoria Românilor

 

 

 

 

 

31 august, istoricul zilei

 

 

 

 

 

 

 

 

1848: Au fost publicate “Dorinţele Partidei Naţionale în Moldova”, unul dintre documentele programatice de bază ale Revoluţiei de la 1848.

 

 

 

 

 

1867: Scriitorul Ion Heliade-Radulescu este ales presedinte al Academiei Române.

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

1868: A murit Dimitrie Cozacovici (Cosacovici), un  istoric şi filolog care s-a remarcat îndeosebi prin studii de filologie comparată şi de istorie privind românii sud-dunăreni, numărându-se printre pionierii dialectologiei române.

A fost membru fondator al Societăţii Academice Române în 1866; (n. 1790).

 

 

 

 

 

 

1870: S-a născut Victor Vlad Delamarina, poet şi memorialist; au rămas de la el şi încercări de pictură, insuficient cunoscute; (m. 1896).

 

 

 

 

1904: S-a născut chimistul şi pedologul Nicolae Cernescu, membru titular al Academiei Române din 1963. A desfasurat o bogata activitate de cercetare în domeniul ştiinţei solului; (m. 1967).

 

 

 

 

 

1914: S-a născut Octavian Vuia, filosof, eseist, memorialist; a fost director adjunct al departamentului românesc al postului de radio “Europa Liberă” în perioada 1976-1980 şi a fondat, împreună cu Mircea Eliade, Emil Cioran şi Horia Stamate Centrul român de studii de la Paris (1949); (m. 11 decembrie 1989).

 

 

 

 

 

1913 (31 august /13 septembrie): A murit prăbuşindu-se  lângă Câmpina, cu  monoplanul „Vlaicu II” proiectat şi construit de el,  în timp ce încerca să treacă Munţii Carpaţi), Aurel Vlaicu, inginer şi pilot, creator al primelor planoare româneşti, pionier al aviaţiei româneşti şi mondiale; (n. 1882).

 

 

 

 

 

 

 

 

A fost membru post-mortem al Academiei Române din 1948.

 

 

 

 

 

1924: România a ratificat Convenţia de la Lausanne privind regimul strâmtorilor Bosfor şi Dardanele (semnată la 24 iulie 1923).

Tratatul a pus capăt războiului revoluționar turc dintre aliații din primul război mondial și forțele naționaliste aflate sub controlul Marii Adunări Naționale a Turciei cu sediul în Ankara, aflate sub comanda lui Mustafa Kemal Atatürk. Tratatul a asigurat recunoașterea internațională a suveranității noului stat  Republica Turcia, proclamată la rândul ei drept stat succesor al Imperiului Otoman

 Convenția asupra strâmtorilor Bosfor și Dardanele a fost înlocuită peste 13 ani de Convenția de la Montreux cu privire la regimul strâmtorilor turce (1936).

 

 

 

 

 

 

1927: S-a născut la Bucuresti, prozatorul Radu Petrescu, unul dintre precursorii școlii postmoderniste românești,  și unul dintre cei mai mari autori români de jurnale; (m. 1 februarie 1982, Bucuresti).

In 1944, incepe redactarea intinsului sau „jurnal”. In acelasi an, impreuna cu prietenii sai targovisteni M. H. Simionescu, C. Olareanu s.a., scoate cateva reviste  si formeaza un cerc literar (cunoscut ulterior, in istoria literara contemporana, sub denumirea „Scoala de la Targoviste”).

A debutat in revista Universul literar si Orizont (1945). In 1946 incepe cursurile Facultatii de Litere a Universitatii din Bucuresti (terminate in 1951). Romanul sau  Matei Iliescu inserează numeroase pagini de jurnal, combinîndu-le exemplar cu discursul obiectiv.

Unii critici sint de parere ca numele lui Radu Petrescu face concurență cu cel al unor scriitori deja unanim recunoscuți valoric, ca Marin Preda, și devenind probabil cel mai mare autor de proză de după război.

Radu Petrescu a fost înmormîntat la mănăstirea Cernica.

 

 

 

 

 

1927: S-a născut poetul Dan Deşliu (“Lazăr de la Rusca”, “Minerii din Maramureş”; (m. 4 septembrie 1992, Neptun).

 

 

A urmat cursurile Scolii de Aeronautica din Medias, ale Liceului Industrial si de Constructii din Bucuresti si ale Conservatorul de Arta Dramatica din Bucuresti (clasa Maria Filotti).

A fost actor la Petrosani si Bucuresti (1946-l948); face parte din redactia revista Flacara; redactor la Scinteia; redactor-sef adjunct la revista  Luceafarul (1961 -1962).

Debuteaza in Lumea lui G. Calinescu, cu sonetul Paseri (1945), iar editorial, cu volum Goarnele inimii (1949).

în tinerețea fost un  pătimaș versificator al ideologiei de partid, iar în anii 80, când încă nu se știa spre ce se îndreaptă regimul Ceaușescu, a fost cel care a renuntat la carnetul de partid, după ce fusese membru din 1945.

 În anii ’80, atitudinea lui s-a radicalizat, ajungând în ultimii doi ani dizident pe față al regimului comunist, strecurând texte împotriva lui Ceaușescu spre Radio Europa Liberă . L-a acuzat pe Nicolae Ceaușescu că se comportă de parcă ar fi „proprietarul României”.

 Ulterior, poezia sa a evoluat spre neomodernism. 

În decembrie 1989 a devenit membru al Consiliul Frontului Salvării Naționale.

A murit înecat,în stațiunea Neptu, în timp ce înota în mare.

 

 

 

 

1929: S-a născut la Constanta, tenorul Cornel Stavru.

A fost unul dintre cei mai apreciaţi tenori dramatici români, cu o carieră de mai multe decenii pe scena Operei Naţionale Bucureşti, unde  a debutat  în anul 1958.

A decedat in ziua de 17 Septembrie 2015, la varsta de 86 de ani.

 

 

1931: Corneliu Zelea Codreanu, conducatorul Miscarii Legionare din Romania, a fost ales deputat.

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

1933: S-a născut in comuna Armasesti, judetul Ialomita, dramaturgul şi criticul de teatru, George Genoiu.

Urmeaza cursurile Facultatii de Teatrologie a Institutului de Arta Teatrala si Cinematografica „I. L. Caragiale” din Bucuresti (licenta in 1962).

Debuteaza in dramaturgie in revista Ateneu, cu piesa Umbrela pentru singuratate (1968), in critica teatrala in Tribuna (1963) si scenic la Teatrul dramatic „G. Bacovia” din Bacau, cu piesa Trecere prin veranda verde (1973).

 

 

 

 

 

 

 

 

 

A fost redactor-şef al revistelor Ateneu (Bacău), Scorpion (Bucureşti). Din anul 1990 înfiinţează şi conduce «Casa de Presă» şi Editura «Rampa şi Ecranul» (Bucureşti), împreună cu soţia şi fiul său, Veronica şi Cezar Alexandru Genoiu.

Uniunea Scriitorilor i-a apreciat opera si i-a acordat trei „premii pentru dramaturgie”, iar presedintele statului, Ordinul „Meritul Cultural”.

De asemenea, Consiliul Judetean Bacau i-a conferit „Premiul de excelenta” pentru contributia deosebita adusa literaturii romane si la promovarea imaginii judetului in tara si strainatate.

 

 

 

 

 

1937: S-a născut fagotistul, poetul şi profesorul Miltiade Nenoiu, preşedinte al Uniunii Muzicienilor şi Interpreţilor din România,  fondator şi conducător al cvintetului de suflători „Concordia” (1979-2005); a cântat în Orchestra Naţională Radio timp de 47 de ani (1956 — 1 octombrie 2003).

 

 

 

 

 

 

1939: Prim-ministrul Armand Calinescu  a respins cererea guvernului german de a nu permite tranzitul prin România a 3000 de lazi cu bombe si proiectile destinate Poloniei.

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

Premierul român a dat asigurari privind neutralitatea României si respectarea angajamentelor economice asumate, cu conditia ca si partea germana sa le respecte.

 

 

 

 

1940: Au loc în toată ţara manifestaţii de protest împotriva „Dictatului de la Viena” (semnat cu o zi în urmă) şi a acceptării acestuia de către autorităţile române – 75 de ani. NOTĂ: Documentele „arbitrajului” germano-italian (Dictatul de la Viena), semnate la Viena, prevedeau că partea de nord a Transilvaniei (43.492 kmp şi 2.667.000 de locuitori, în majoritate români) era luată României şi cedată Ungariei horthyste.

 

 

 

 

 

 

1944: Prin Înaltul Decret Regal nr. 1620 din 1944 este repusa în functiune Constituţia din 1923 (abrogată în ziua de 1938 de către regele Carol al II-lea).

 

 

 

 

 

 

1944: Trupele sovietice au intrat în Bucureşti.

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 La venirea armatei sovietice, rezistenta trupelor germane din Bucuresti  si imprejurimi fusese lichidata de Armata Romana, dupa lovitura de la 23 August.

 

 

 

 

1948: Apare Decretul privind înfiinţarea şi organizarea Direcţiunii Generale a Securităţii Poporului în cadrul Ministerului Afacerilor Interne (replică a poliţiei politice sovietice), cu atribuţiile de „apărare a cuceririlor democratice şi asigurarea securităţii Republicii Populare România contra duşmanilor din interior şi exterior”.

Primul şef al Securităţii, cu funcţia de director general, a fost Pantelimon (Pantiuşa) Bodnarenko (alias Gheorghe Pintilie), agent al NKVD-ului, politia politica sovietica.

 

 

 

 

 

1961: S-a nascut (la Agnita), Ioan Gyuri Pascu, actor, muzician si umorist  român.

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

1961: Decret al Consiliului de Stat privind ratificarea de către România a Convenţiei asupra mării teritoriale şi zonei contigue şi a Convenţiei asupra mării libere, precum şi aderarea României la Convenţia asupra platoului continental (încheiată la Geneva, la 29 aprilie 1958).

 

 

 

 

 

 

1990 : “Limba noastră cea română” a fost celebrată pentru prima dată  ca sărbătoare legală în Republica Moldova.

 

 

 

 

 

 

 

  Legea privitoare la trecerea la alfabetul latin ( ziarul Tinerimea Moldovei din 6 septembrie 1989).

 

 

“Limba noastră-i o comoară

Din adîncuri înfundată

Un şirag de piatră rară

Pe moşie revărsată“

(A. Mateevici, fragment poezia “Limba noastră“)

 

În contextul dezintegrării Uniunii Republicilor Sovietice Socialiste (U.R.S.S.) şi a mișcării de renaștere națională de la sfîrșitul anilor ’80 din Republica Sovietică Socialistă Moldovenească (R.S.S.M.), la Chișinău a avut  loc “Marea Adunare Națională” de la 27 august 1989, la care au participat aproximativ 750.000 moldoveni (circa 1/6 din populația de atunci a republicii), care cereau proclamarea limbii moldoveneşti (române) ca limbă de stat şi revenirea la grafia latină.

 

 

 

 

VIZIONATI AICI:

 

 

 

 

 

 

 

 

Sub impulsul “Marii Adunări Naţionale“, peste două zile, pe 29 august 1989, s-au  deschis lucrările celei de-a XIII sesiuni a Sovietului Suprem din R.S.S.Moldovenesti, care au durat pană pe 1 septembrie.

La 31 august Sovietul Suprem al republicii (Parlamentul) a votat  legile care îndeplineau cerinţele participanţilor la “Marea Adunare Naţională“.

Discuţiile ce au precedat semnarea legilor privind trecerea la alfabetul şi grafia latină din Sovietul Suprem, au avut loc într-o atmosferă tensionată din cauza polarizării membrilor parlamentului în proromâni şi proruşi.

Încă din 16 august începuseră greve ale muncitorimii rusofone împotriva decretării limbii “moldoveneşti” ca limbă de stat, cerandu-se acordarea aceluiaşi statut şi limbii ruse.

Conform informării făcute de Mircea Snegur în plenul Sovietului Suprem, 116 întreprinderi cu un efectiv de 80 000 de muncitori, intraseră în grevă (conform publicaţiei “Tinerimea Moldovei” din 1 septembrie 1989).

Se pare ca tocmai această intrare în grevă a rusofonilor a contribuit la mobilizarea mai bună a moldovenilor, care au venit în număr mare la “Marea Adunare Naţională”.

Adoptarea  de către Sovietul Suprem al R.S.S.Moldovenesti, a legilor privind revenirea la grafia latină:

 

1. A permis Declararea ca “Limbă de Stat” a Republicii Moldova a limbii moldoveneşti –  identice cu cea română;

2. A fost recunoscută unitatea lingvistică dintre limba română şi cea moldovenească şi a fost stipulată trecerea de la alfabetul chirilic la alfabetul latin;

3. A fost iniţiat un program pentru extinderea folosirii limbii moldoveneşti în guvernare, educaţie şi economia naţională.

Ziua de 31 august a fost declarată ulterior sărbătoare legală în Republica Moldova cu denumirea  „Limba noastră cea română”  sau  „Ziua limbii Române” şi se celebrează anual, fiind marcată cu manifestări patriotice prin poezie, cantec şi joc, prin repunerea în drepturi a vechilor tradiţii populare şi a momentelor care le-a marcat istoria.

 

 

 

 

 

Sărbătoarea a început sa fie celebrată începînd cu anul 1990, la un an de la evenimentul istoric.

 31 august – ZIUA LIMBII ROMANE, a devenit sarbatoare oficiala si  in România, in anul 2013 (Legea 53/2013).

 

 

 

 

 

 

2003: A fost sfintita Biserica Manastirii Sapânta – Peri (comuna Sapânta), cea mai înalta constructie de lemn din lume (75 m ).

 

 

 

 

 

 

 

 

2011: A murit sculptorul, pictorul şi ceramistul Mircea Spătaru, profesor universitar, personalitate marcantă a artei românești;  (n. 27 iulie 1937, Epureni, Duda Epureni, județul Vaslui ).

 

 

 

 

 

 

 

 

Absolvent al Institutului de Arte Plastice “Ion Andreescu” din Cluj-Napoca, promoția 1962, a devenit cadru didactic la Institutul de Arte Plastice « Ion Andreescu » din Cluj-Napoca, 1964-1987, a fost descoperit si sprijinit de Giulio Carlo Argan. Si-a perfectionat studiile la Roma (1964), fiind apoi cooptat intre cadrele didactice ale institutului clujean de belle arte.

Stabilit la Bucuresti in 1987, devine in 1990 rector al reinnoitei Academii de Arta (transfomata in 1997, in Universitate) a carei conducere o va asigura cu vie inteligenta si cu har, cu o energie imbatabila, pana in 2004.

A castigat numeroase premii si distinctii printre care se remarca :

• 1969 – Premiul Uniunii Artistilor Plastici din Romania pentru sculptura

• 1971, 1972, 1973 – Mentiune la concursul international de desen Juan Miro, Barcelona, Spania

• 1971 – Premiul “Ion Andreescu” al Academiei Romane

• 1972 – Premiul pentru Tineret al Uniunii Artistilor Plastici – Cluj

• 1972 – Premiul III Ex Aequo la concursul international de desen Notto, Italia

• 1972 – Premiul Criticii al Uniunii Artistilor Plastici din Romania

• 1974 – Premiul Uniunii Artistilor Plastici din Romania pentru arta monumentala

• 1978 – Mentiune speciala (grup portelan,utilitate,expresie) la expozitia internationala din Erfurt, Germania

• 1985 – Premiul I Concurs desen pictura – Rho-Milano, Italia

• 1985 – Premiul special al juriului – Expozitie de desen si pictura Barcelona

• 1994 – Premiul special al Uniunii Artistilor Plastici

• 2000 – Ordinul National “Serviciul Credincios in grad de Mare Ofiter” din partea Presedintiei Romaniei.

 

 

 

 

 

2012: A decedat poeta română Constanta Buzea ; (n.1941).

A urmat cursurile Facultăţii de Filologie, Universitatea din Bucureşti, obţinând licenţa în 1970.

Între 1974 şi 1989 a fost redactor la revista Amfiteatru, iar din 1990 a lucrat ca redactor la revista România literară, unde a semnat rubrica de corespondenţă „Post-restant“.

 

 

 

 

 

 

 

Constanţa Buzea s-a căsătorit în 1961 cu poetul Adrian Păunescu (soţii Păunescu au avut doi copii, pe Ioana (2 iunie 1967 – noiembrie 2011) şi pe Andrei (n. 1969), iar în 1977 au divorţat).

 

 

 

 

 

 

 

 

 2014: A decedat politicianul comunist Ştefan Andrei, fost  ministru de externe al României; (n. 1931).

A fost numit în postul de ministru de Externe în 1978, ca succesor al lui George Macovescu, unde a rămas până în 1985.

Ulterior a fost numit preşedinte al Consiliului Central de Control Muncitoresc al Activităţii Economice şi Sociale, funcţie pe care a ocupat-o până în 1987, când a fost promovat din nou, în postul de viceprim-ministru al Guvernului.

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

A deţinut  posturi importante in aparatul de partid si de stat ceausist până la Revolutia anticomunista din decembrie 1989.

Pentru că a făcut parte din fostul regim al lui Ceauşescu, Ştefan Andrei a fost arestat în 1990, dupa Revolutia anticomunista, si a stat în închisoare timp de doi ani şi cinci luni.

 

 

 

 

 

 

 

 

CITITI SI :

https://cersipamantromanesc.wordpress.com/2015/08/31/o-istorie-a-zilei-de-31-august-video-4/

 

 

 

 

 

 

 

Bibliografie (surse) :

 

 

1. Acad. Dan Berindei, Istoria românilor, cronologie, editura Cartex, Bucureşti 2008;
   

2. Dinu Poştarencu, O istorie a Basarabiei în date şi documente 1812-1940, Editura Cartier Istoric ;

3. e.maramures.ro ;

4. Wikipedia.ro.;

5. mediafax.ro ;

6. Enciclopedia Romaniei.ro ;

7.  rador.ro/calendarul- evenimentelor;

8.  Istoria md.

9. istoriculzilei.blogspot.ro

 

Publicitate