CER SI PAMANT ROMANESC

Cuvant despre noi, romanii

Un român bănăţean declarat „element periculos” de autorităţile maghiare


Imagini pentru Avram Imbroane photos

Foto: Avram Imbroane (n. 9 decembrie 1880, Coştei, azi in  Banatulsârbesc – d. 23 septembrie 1938, Bucureşti), teolog, om politic bănăţean, luptător pentru unirea Banatului şi Ardealului cu România, deputat.

 

Avram Imbroane, preotul bănăţean patriot, declarat „element periculos” de autoritatile maghiare.

 

Nascut la Coştei, o veche comuna romaneasca aflata astazi la granita judetului Timis cu Voivodina, Avram Imbroane era fiul unor tarani instariti, care s-au ingrijit ca fiul lor sa devina om cu carte.

A urmat clasele primare in satul natal, studiile secundare la Biserica Alba, unde a avut primele conflicte cu autoritatile din cauza unor discutii pe marginea cartii scrise de Vincentiu Babes „Die Sprache und Nationalitätenfrage in Österreich bei einem Romänen”, care incrimina politica maghiara de reprimare a limbii si natiunii romane, si a avut de suportat primele persecutii, fiind nevoit sa renunte la studii si sa se intoarca acasa, scrie http://www.pressalert.ro.

A absolvit liceul la Brasov, in 1901, si a fost remarcat de profesorul sau, Valeriu Braniste, la intalnirile societatii literare a liceului.

Cu ajutorul unei burse a societatii „Emanuil Gojdu”, a inceput studii de drept la Budapesta, unde a fost si secretarul societatii de lectura a studentilor romani „Petru Maior”, dar dupa ce a fost declarat „element periculos” de autoritatile maghiare, a fost inrolat intr-un regiment de honvezi si trimis la scoala militara din Szeged.

Dupa terminarea stagiului militar, s-a inscris la facultatea de litere din Bucuresti si a obtinut un post de pedagog la liceul „Sf. Sava”, dar in urma staruintelor mamei sale, a renuntat si in toamna anului 1902 a plecat la Cernauti, unde a urmat facultatea de teologie, obtinandu-si in 1910 doctoratul.

A revenit in Banat pentru a face „scoala politica si nationala”.

In 1910, Avram Imbroane a sustinut candidatura lui Caius Brediceanu in circumscriptia Moravita pentru parlamentul de la Budapesta iar mai tarziu avea sa-si aminteasca:

„Marea mea fericire a fost sa vad falfaind pe cladirea primariei din Moravita drapelul romanesc infipt acolo de alegatorii romani… cand jandarmii stapanirii straine umblau sa-mi taie capul.”

A devenit functionar al Consistoriului de la Caransebes si a obtinut o bursa in Germania, urmand studii de sociologie si economie.

 Curand dupa declansarea razboiului, a refuzat sa lupte in armata austro-ungara si, amenintat cu carcera, a fost nevoit sa se refugieze in Vechiul Regat unde s-a alaturat Federatiei Unioniste condusa de Nicolae Filipescu, Take Ionescu, Octavian Goga, Vasile Lucaci, Barbu Delavrancea, a tinut discursuri nationaliste si a publicat numeroase articole in ziarele unioniste, fiind pus sub urmarire penala de tribunalul din Cluj pentru „crima de complot impotriva patriei”.

A participat la razboi in armata romana condusa de generalul Ion Dragalina, luand parte la luptele de la Orsova si Sibiu si a fost decorat cu ordinul „Ferdinand” si ridicat la rangul de sublocotenent.

Refugiat in Moldova, a plecat in Rusia pentru a-i sustine pe voluntarii ardeleni care cazusera prizonieri la rusi, a fost arestat si a ajuns in fata plutonului de executie, cat pe ce sa fie impuscat, dar a scapat ca prin minune, deoarece ofiterul i-a vazut crucea pe care o purta la gat si a inteles ca acuzatiile de bolsevism care i s-au adus nu erau intemeiate.

Sustinator al unirii Banatului cu Regatul Romaniei

La sfarsitul razboiului a revenit clandestin in Banat, pentru a sustine unirea intregii provincii cu Regatul Romaniei si a participat, alaturi de fratele sau Nicolae, la Marea Adunare de la Alba Iulia, unde a si tinut o impresionanta cuvantare in preziua adunarii.

Avram Imbroane a participat la conferinta de pace de la Paris, unde se decidea si soarta Bantului, si a tinut o extraordinara pledoarie, bazata pe documente si argumente istorice, ca Banatul sa nu fie divizat.

Revenit acasa, a contribuit la infiintarea Ligii Banatene dar, fiind pus sub urmarire de autoritatile sarbesti, a fost nevoit sa se refugieze la Lugoj, aflat deja sub ocupatia trupelor franceze, si a continuat sa sustina alipirea intregului Banat la Romania.

Ca o recunoaştere a rolului său, bănăţenii îl aleg pe Avram Imbroane intre cei 69 de reprezentanţi trimişi să-i reprezinte la Marea Adunare Naţională de la Alba Iulia care a declarat unirea Banatului cu România. Printre reprezentanţi s-a aflat şi fratele său, dr. Nicolae Imbroane.

În această perioadă se decide la Paris soarta Banatului, râvnit de Budapesta şi de Belgrad.

Aurel Cosma, primul prefect român al judeţului Timiş-Torontal, îl numeşte pe Avram Imbroane ca reprezentant la Conferinţa de Pace de la Paris pentru a susţine cu documente şi argumente integritatea Banatului.

Diplomaţii sârbi acţionau pentru a transforma Banatul în provincie autonomă, care, ocupată deja de armata sârbă, ar fi putut fi anexată la Serbia.

După întoarcerea de la Paris, împreună cu prietenul său Cornel Bojincă, pune bazele Ligii Bănăţene, un organism politic unionist care urmărea să coaguleze eforturile unioniste ale românilor bănăţeni pentru a realiza unirea desăvârşită cu România şi desfiinţarea Consiliului Dirigent.

Din acest motiv autorităţile sârbeşti l-au pus sub urmărire iar el a trebuit să se refugieze la Lugoj, care se afla sub ocupaţia trupelor franceze.

În 10 iunie 1919, la Lugoj, în faţa a 70.000 de români aflaţi la marea adunare organizată de Liga Bănăţeană, Avram Imbroane a ţinut un discurs fulminant pentru unirea Banatului cu ţara.

În ciuda eforturilor lui Imbroane şi a delegaţiei române la Paris, Conferinţa a decis în final împărţirea Banatului între România şi Jugoslavia, în proporţie de două treimi românilor şi o o treime sârbilor.

Dupa razboi, a fost liderul Partidului Poporului al generalului Alexandru Averescu in Banat si a candidat la Lugoj, obtinand un mandat de deputat si fiind ales vicepresedinte al Camerei Deputatilor in Parlamentul Romaniei Mari.

Reintors  la Lugoj, publică din 1919 ziarul „Banatul”, iar după intrarea armatei române în Timişoara l a 3 august, se mută cu ziarul la Timişoara şi-l numeşte „Banatul Românesc” pentru a nu fi confundat cu ziarul cu acelaşi nume editat de Aurel Cosma.

În ziarul „Banatul” din 18 iulie 1919 preconiza noua direcţie de urmat în urma Unirii  Banatului cu tara Mama, Romania:

„Visul secular s-a realizat. Vizionarii însă nu pot trăi fără visuri. Iar noul lor vis este acesta: să se ridice din inima Banatului un palat al culturii româneşti. Sus, în etajul lui, să se frământe minţile, să se zbată inimile şi să alerge pe hârtie peniţele. Jos, să rotească maşinile şi pe porţi să iese camioanele, ducând în cele patru direcţii ale Banatului cuvântul purtător de cultură românească.”

Ulterior s-a inscris in Partidul National Liberal, fiind vicerpesedintele acestuia pe filiala Timis-Torontal. In anii urmatori a obtinut noi mandate de deputat si a fost din nou ales vicepresedinte al camerei deputatilor.

Intre 1934 si 1936 a fost secretar general in ministerul Cultelor si tot in 1934 a infiintat, la Timisoara, institutul „Dr. A. Imbroane”, pus in slujba romanilor.

A incetat din viata la Bucuresti in 1938, si a fost inmormantat la Timisoara.

Orator desavarsit, cuvintele sale de odinioara au ramas la fel de actuale: „Cred, Doamne, in virtutile neamului meu; desteapta-l insa si fa-l sa se apuce, azi inca, de reforma lui morala si sociala si nici fortele iadului nu vor invinge puterea acestui neam!”

 Despre Avram Imbroane, ÎPS Nicolae Corneanu spunea:

„Pentru toţi românii, dar în special pentru bănăţeni, numele Imbroane a devenit un simbol al luptei pentru unire şi dreptul la identitate naţională….Reactualizarea lui este mai mult decât binevenită, el putând fi şi acuma un reper pentru oricine care vrea să-şi aducă o contribuţie la viaţa politică.

Avram Imbroane a îmbinat într-un mod fericit idealurile de totdeauna ale românilor de pretutindeni, cu principiile creştine. A fost un intelectual autentic, dar şi un credincios fervent al Bisericii.”

29/08/2016 - Posted by | DIVERSE | , , , , , , , , ,

Niciun comentariu până acum.

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile despre tine sau dă clic pe un icon pentru autentificare:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s

%d blogeri au apreciat asta: