CER SI PAMANT ROMANESC

Cuvant despre noi, romanii

Ziua de 28 august în Istoria Românilor


 

 

 

 

 

 

 

 

28 august, istoricul zilei

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

1804: La 28 august/9 septembrie 1804, un puternic incendiu a distrus o parte a Bucureştiului. După aceasta s-au luat primele măsuri de sistematizare a străzilor oraşului.

 

 

 

 

 

1817: Impăratul rus aprobă decizia Consiliului de Miniştri de a permite coloniştilor germani, veniţi din  Wurtemberg şi Bavaria, să se stabilească în Basarabia ţaristă.

 

 

 

  1857: S-a născut marea actriţa Agatha Bârsescu.

 

 

 

 

 

 

Imagini pentru agatha barsescu

 

 

 

 

S-a înscris la Conservatorul de Artă Dramatică din Bucureşti. În 1878 a plecat  în Austria pentru a-şi continua pregătirea artistică la Conservatorul din Viena. A debutat pe 22 noiembrie 1883 la Teatrul Curţii Imperiale din Viena.

Succesul imens obţinut pe scena reputatului teatru, i-a adus un contract pe viaţă, iar ca o recunoaştere oficială a meritelor sale deosebite, i s-a acordat prin decret imperial titlul de Actriţă a Curţii Imperiale.

Au urmat o serie de turnee, întreprinse între anii 1883 – 1890, ca invitată de onoare a unor teatre din Europa sau America, care i-au adus faimă în toată lumea.

În 1925  revine definitiv în Romania, stabilindu-se la Iasi, unde timp de aproape 15 ani predă la Conservatorul de Artă Dramatică; din când în când apărea pe scena Teatrului Naţional în rolurile care o consacraseră.

A decedat la  22 noiembrie 1939 si este inmormântată la Cimitirul Eternitatea din  Iasi.

Pe placa ei funerară stă scris: „Aici odihneşte geniala tragediană Agata Bârsescu, gloria neamului românesc, care a ilustrat teatrul până la desăvârşire în ţară şi străinătate”.

 

 

 

 

 

1911: Au fost organizate, la Bucuresti, festivitati consacrate împlinirii a 20 de ani de la înfiintarea “Ligii pentru unitatea culturala a tuturor românilor”(28 – 30august); Aurel Vlaicu a facut o demonstratie aviatica în fata a peste 30 000 de spectatori.

 

 

 

 

1916: Primul Război Mondial. Germania declară război României.

 

 

 

 

 

1917:  A avut loc loc Bătălia de la Cireşoaia, în cadrul Primului Război Mondial, o acţiune ofensivă româno-rusă, soldată cu pierderi extrem de grele.

„Bătălia de la Cireşoaia” a fost ultima operaţiune militară importantă din campania anului 1917 pe frontul românesc si una dintre cele mai dramatice si sangeroase batalii din campania anului 1917 de pe frontul romanesc din timpul Primului Razboi Mondial

S-a dat pe muntele Ciresoaia (zona Tirgu Ocna), la cota 789. Dupa biruintele de la Marasti, Marasesti si Oituz, luptele de pe frontul de la Oituz au scazut in intensitate. Corpul 8 armata austro-ungar reusise o strapungere, stapinind inaltimile care dominau Oituzul si Slanicul, in timp ce valea Trotusului se afla sub focul artileriei inamice de pe virfurile Ciresoaia si Cosna.

Dupa o analiza a situatiei inamicului de la acea data, generalul Alexandru Averescu a considerat ca punctul slab al Armatei 1 austro-ungare era la Ciresoaia. O victorie obtinuta aici, insemna nu doar un cistig tactic prin indepartarea inamicului din zona Tirgu Ocna-Onesti, ci si deschiderea accesului spre al doilea obiectiv, virful Cosna.

Pentru aceasta importanta ofensiva au fost mobilizate 34 de batalioane de infanterie, 4 escadroane de cavalerie si 35 baterii de artilerie.

Fortele inamice erau deosebit de puternice, avind organizate in aceasta zona nu mai putin de 8 centre de rezistenta, dintre care cele mai puternice erau cele de la Ciresoaia si Cosna. Dar cum spionajul isi facea pe deplin treaba, inamicul reuseste sa afle din timp de pregatirile de ofensiva ale trupelor romane si isi intareste puterea de aparare, trimitind trupe de rezerva in punctul Ciresoaia, ceea ce a dus la declansarea unor lupte extrem de singeroase.

 

 

 

 

 

 

 

Batalia de la Ciresoaia a inceput la 9 septembrie (27 august, conform calendarul iulian aflat in vigoare in Romania pana in 1924), dupa o pregatire de artilerie care a durat 3 ore. In a treia zi de lupte crincene, s-a declansat ofensiva impotriva inaltimilor Cosna si Ciresoaia, respinsa insa de inamic cu grele pierderi pentru unitatile noastre: peste 1.200 de oameni .

Printre cei rapusi in lupta de la Ciresoaia s-au numarat scriitorul si istoricul voluntar bucovinean Ion Gramada, locotenentul Gheorghe Ioan Prioteasa din Regimentul 43 Infanterie, precum si alti 512 soldati din cadrul Regimentului 15 Infanterie „Razboieni”.

Campania din 1917 de pe frontul roman a demonstrat ca armata romana a fost in masura sa rezolve cu pricepere si iscusinta situatii dintre cele mai complexe, iar soldatii romani inzestrati cu noi mijlaoce si instruiti corespunzator cerintelor cimpului de lupta, s-au dovedit superiori inamicului, mai ales prin dirzenia si spiritul de sacrificiu de care au dat dovada.

 

 

 

 

 

1917: A decedat prozatorul roman Calistrat Hogaş ; (”În Munţii Neamţului”, “Pe drumuri de munte”); (n.19 aprilie 1848).

 

 

 

 

 

 

 

A  fost distins cu primul premiu initiat de Societatea Scriitorilor Români (1922), la recomandarea lui Liviu Rebreanu, dupa ce în 1915 îi fusese refuzat Premiul “Adamachi” al Academiei.

 

 

 

 

 

1917: S-a născut la Falticeni, dramaturgul Horia Lovinescu, nepotul criticului Eugen Lovinescu: “Citadela sfărâmată”, “Moartea unui artist”; (m. 16 septembrie 1983, Bucuresti).

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 1921: Este convocat congresul general al Partidului Ţărănesc Basarabean din România.

Partidul s-a constituit la 23 august 1918 stil vechi / 5 august 1918 stil nou, la Chișinău. La adunarea constitutivă a Partidului Țărănesc din Basarabia a fost ales comitetul central al partidului din care făcea parte: Pantelimon Halippa, Ion Inculeț, Daniel Ciugureanu, Ion Pelivan, Petru Cazacu, Ștefan Ciobanu, Ion Costin, Ștefan Holban, Teofil Ioncu, Gheorghe Stârcea și Nicolae Bivol.

In urma unor confruntări interne Partidul Țărănesc din Basarabia s-a scindat, astfel încât o grupare importantă în frunte cu Pantelimon Halippa a fuzionat cu Partidul Țărănesc a lui Ion Mihalache.

Cealaltă grupare a rămas sub conducerea lui Ion Inculeț și a primit denumirea de Partidul Țărănesc Independent din Basarabia. În toamna anului 1922, Ion Inculeț, alături de Partidul Țărănesc Independent din Basarabia, a început tratativele de fuziune cu filiala locală a Partidului Național Liberal, creată încă în 1920 și condusă de Daniel Ciugureanu. Aceste tratative au fost finalizate în ianuarie 1923.

La 20 ianuarie 1923 Partidul Țărănesc Independent din Basarabia, condus de Ion Inculeț, a fuzionat cu PNL, dar nu în totalitate, deoarece gruparea lui Ion Pelivan din partid s-a opus acestei fuziuni.

La rândul său, la 20 septembrie 1923 gruparea lui Ion Pelivan a organizat la Chișinău un congres, în cadrul căruia a decis fuzionarea cu Partidul Național Român a lui Iuliu Maniu.

 

 

 

 

 

 

1927: S-a nascut Nicolae Herlea, bariton român, care a cântat  timp de peste 30 de ani, pe toate marile scene ale lumii.

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

1939: S-a nascut scriitoarea română de romane poliţiste: “Cocoşatul are alibi”, “Bună seara, Melania!”, Rodica Ojog-Braşoveanu; (m. 2 septembrie 2002).

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

1944: S-a născut la Slatina, Marin Mincu, poet, prozator, critic şi teoretician literar; (m. 4 decembrie 2009, Bucuresti).

A absolvit  Facultatea de Filologie a Universitatii din Bucuresti (1967).

Dupa terminarea facultatii a fost preparator prin concurs la Facultatea de filologie a Institutului Pedagogic din Constanța (1968-1971), asistent universitar doctor la aceeași instituție (1971-1973), lector universitar doctor (1973-1974), lector universitar la Facultatea de litere și filozofie a Universităților din Torino și din Milano (1974-1978), conferențiar universitar doctor la Facultatea din Constanța (1979), profesor titular asociat (prin concurs) la Facultatea de litere și filozofie a Universității din Florența (1978-1994), profesor universitar doctor la Facultatea de litere din Constanța (1990-2009).

A fost conducător de doctorat la Universitatea din București (1990, până la data decesului, 4 decembrie 2009),  Prim rector al Universității „Ovidius” (aprilie 1990) și Decan al Facultății de Litere, Istorie, Teologie și Drept a Universității „Ovidius” (1990-1998).

A debutat in  critică în Gazeta literară (articolul „Stilul criticii”, 30 aprilie 1964) și cu poezii în revista Amfiteatru (aprilie 1966).

De asemenea a debutat editorial  în poezie cu volumul Cumpănă (Editura pentru literatură, 1968); în critică: Critice (Editura pentru literatură, 1969); în roman: Intermezzo ( Editura Albatros, 1984).

A infiintat revista culturală Paradigma (1993) și Editura Pontica (1991) în cadrul căreia coordonează colecția „Biblioteca italiană” și colecția de poezie Euridice. Președinte al Cenaclului Euridice al Uniunii Scriitorilor (2002-2003) și, în continuare – până în 2008, al Muzeului Literaturii Române. Fondator al Premiului literar Euridice (2005, în exclusivitate pentru tinerii autori), actualmente premiul literar „Marin Mincu”.

 

1950: S-a nascut in  Bucuresti, Radu Alexandru Negrescu-Suțu, scriitor contemporan român, fiul colonelului Aurel-Mihai Negrescu din Roman, combatant pe Frontul de Răsărit,  iar mama principesa Georgeta Rudolf Suțu din Iași, stră-strănepoata domnitorului Alexandru Nicolae Suțu, sora pianistei Rodica Suțu și fiica scriitorului Rudolf Suțu. 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

Între 1968 și 1970,a publicat poezie de factură suprarealistă  la revista studențească Amfiteatru, unde activa poeta Ana Blandiana. În 1975 se dedică studiului picturii,iconografiei, Istoriei Artelor.

In  1977 intra  în conflict deschis cu regimul comunist, ca semnatar al apelului lui Paul Goma și coautor și semnatar împreună cu Ioan Marinescu, Dan Iosif Niță, Raymond Păunescu și Nicolae Windisch al unui protest împotriva nerespectării drepturilor omului în România (Grupul Canal 1977).

Este arestat și condamnat la un an de muncă forțată la Canalul Dunăre-Marea Neagră. În urma grevei foamei declarată public la 23 august 1977 și ținută efectiv timp de aproape o săptămână în condiții de torturi fizice și psihice din partea Securității și în urma intervenției organizației Amnesty International și a președintelui Statelor Unite ale Americii, Jimmy Carter, este eliberat și expulzat din țară la sfârșitul aceluiași an, obținând azil politic în Franța și stabilindu-se la Paris.

Expune pictură religioasă, trecând ulterior la suprarealism.

După revoluția română din 1989 abandonează pictura, devenind membru al Asociației Ziariștilor Români din Vest (AZR), publicând numeroase articole literare și politice în ziarele românești din țară și exil, precum și interviuri cu personalități din lumea literară și artistică a exilului.

De asemenea, devine membru activ al Asociației Foștilor Deținuți Politici din România (AFDPR) și al Uniunii pentru Regele Mihai (UPRM) din Franța, între 1990 și 2000.

Colaborează, în 2002, la serialul Memorialul Durerii, realizat de Lucia Hossu-Longin și la filmele documentare Fanarioții, realizat de Dr. Erato Paris din Atena (2009, premiat la Festivalul Filmului Documentar, Câmpulung Muscel, 2011) și Salutări din Iași, realizat de prof. Dragoș Zămoșteanu (2011).

 

 

 

 

1963: S-a născut la Reșița, cantautoarea Maria Gheorghiu, cunoscută interpretă de muzică folk şi realizatoare de emisiuni radio.

 

 

 

 

Imagini pentru Maria Gheorghiu,photos

 

 

 

 

 

Este singura cântăreață din România care a dedicat un cântec unui monarh, și anume Reginei Maria a României.

Cântecul se intitulează Inima de la Balcic și a fost compus în anul 2013, chiar în stațiunea Balcic de la malul Mării Negre, pe care Regina Maria a iubit-o foarte mult. Versurile cântecului aparțin poetului Miron Manega.

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

1970 (28 august-2 septembrie): La Bucureşti, s-a desfăşurat primul Congres internaţional pentru promovarea limbii şi literaturii latine, organizat de un comitet român sub auspiciile Academiei Latine Internaţionale.

 

 

 

 

2011: La Nisporeni, în Republica Moldova, pe cea mai înaltă culme de pe malul drept al Prutului, a fost sfinţită Crucea Mântuirii Neamului Românesc.

Cu o înălţime de 35 de metri, realizată după modelul crucilor de la Putna, lucrarea reprezintă primul monument din Basarabia dedicat unităţii românilor de pe cele două maluri ale Prutului.

Construcţia din metal  a fost înălţată pe dealul Zghihaia, un punct înalt din vecinătatea satului Vărzăreşti,  în vecinătatea Cimitirului Eroilor Români şi a Mănăstirii Vărzăreşti.

 

 

 

 

 

 

Imagini pentru crucea de la nisporeniImagini pentru crucea de la nisporeni

 

 

 

 

Luminata  puternic, Crucea poate fi văzută la distanţă de zeci de kilometri si este elementul principal al unui complex religios format de o capelă şi o clopotniţă de dimensiuni mai mici si va constitui un loc de pelerinaj, de omagiu şi de rugă pentru mântuirea poporului român. Proiectul a fost derulat de postul de Radio Vocea Basarabiei şi Asociaţia Culturală Pro-Basarabia şi Bucovina, filiala Oneşti.

 

 

 

 

 

 

 

 

CITITI SI :

https://cersipamantromanesc.wordpress.com/2015/08/28/o-istorie-a-zilei-de-28-august-video-4/

 

 

 

 

 

 

Bibliografie (surse) :

 

  1. Acad. Dan Berindei, Istoria românilor, cronologie, editura Cartex, Bucureşti 2008;

  2. Dinu Poştarencu, O istorie a Basarabiei în date şi documente 1812-1940, Editura Cartier Istoric ;

  3. e.maramures.ro ;

  4. Wikipedia.ro.;

  5. mediafax.ro ;

  6. worldwideromania.com ;

  7. Enciclopedia Romaniei.ro ;

  8.  rador.ro/calendarul- evenimentelor;

  9.  Istoria md.

  10. istoriculzilei.blogspot.ro

 

 

28/08/2016 - Posted by | ISTORIE ROMANEASCA

Niciun comentariu până acum.

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile despre tine sau dă clic pe un icon pentru autentificare:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s

%d blogeri au apreciat asta: