Generalul Ion Costaș: Despre ce fel de independență vorbim in R.Moldova? VIDEO
Deputatul din primul Parlament, generalul Ion Costas, ministru de Interne în perioada 1990-1992 și ministru al Apărării în 1992 consideră că ar fi păcat să spunem că sunt motive de sărbătoare la cei 25 de ani de așa-zisă Independență.
Declarațiile au fost făcute în cadrul emisiunii Alb&Negru de la UNIMEDIA și preluate de Romanian Global News.
„Nu avem motive de sărbătoare. Ar fi un păcat să spun că avem motive. Care sărbătoare? Care 25 de ani de independență, de suveranitate, de bunăstare? Care paradă militară, când societatea este pusă pe brânci, la pământ?
Oamenii mor de foame. Satele sunt golite, tineretul a plecat, cei mici care sunt în supravegherea bunicilor nu frecventează școala, multe școli se închid, medicina este la pământ. Despre care bucurie putem vorbi?” s-a întrebat retoric generalul.
Fostul deputat mai spune că începând cu 1992 guvernările s-au gândit doar la propria bunăstare.
„Guvernarea de pe timpul lui Mircea Druc și Valeriu Muravschi a fost mai sănătoasă și se gândea la bunăstarea poporului. Restul după 1992 și pe timpul lui Snegur, și pe timpul lui Lucinschi, și pe timpul lui Voronin, dar și pe timpul copiilor adoptivi ai generației respective, mă refer la pleiada aceasta din 2009, rechinii tineri, situația devine tot mai rea și mai rea”, a mai spus invitatul.
Ion Costaș spune că și parada militară este inutilă, întrucât nu avem ce demonstra.
„Nu avem ce demonstra. Tehnica militară este învechită, de pe timpul sovieticilor. Care paradă poate fi, când armata a 14-a împreună cu separatiștii defilează cu artilerie, tancuri, armament, muniție, unități, trec Nistru, intră forțat pe teritoriul chipurile independent al R. Moldova.
Care suveranitate, integritate sau independență poate fi?
Armata imperială încă mult timp va fi pe teritoriul R. Moldova. Nu are de gând să plece”, a conchis invitatul.
Prof. Univ. Dr. Sorin Dumitrescu, membru corespondent al Academiei Române, vorbeste despre dezastrul, aflat în plină desfăşurare, al colonizării în act a culturii identitare a României
Sorin Dumitrescu cere Academiei să se opună ”colonizării axiologice și identitare” a ”Grupurilor Soroș” în România
Revista ”Convorbiri Literare” a publicat recent discursul ținut de pictorul Sorin Dumitrescu în Aula Academiei Române, pe 24 iunie a.c., în şedinţa membrilor reuniţi ai tuturor secţiilor.
Prof. Univ. Dr. Sorin Dumitrescu, membru corespondent al Academiei Române, este o voce dintre cele mai puternice și respectate ale societății civile post-decembriste.
În discursul său, maestrul Sorin Dumitrescu a subliniat că ”Biserica Ortodoxă Română şi Academia Română” sînt ”două stele polare” ale statului român și că lor le revine ”uriaşa sarcină de a garanta, axiologic şi identitar, stabilitatea statală”.
Și a cerut Academiei să-și exercite rolul, opunîndu-se ”colonizării axiologice și identitare” făcute de ”grupurile Soroș” în România.
”În fine, am lăsat dinadins la urmă dezastrul, aflat în plină desfăşurare, al colonizării în act a culturii identitare a României. În aceste zile, vînzătorii de pămînt românesc, veritabili vînzători de ţară, sînt dublaţi de intelectualii vînzători şi ei de valori, adevăraţi uzurpatori ai axiologiei identitare.
În ordine spirituală, colonizarea axiologică se execută într-ascuns, la adăpostul vacarmului politic generat de scenariul public al pedepsirii corupţilor. Ca urmare, colonizatorul poate umbla liniştit la tabloul de siguranţe ale sistemului de valori identitare, fără ca cineva să observe. „Grupurile Soroş” din România au fost special instruite şi finanţate pentru a numi şi implementa în posturile de conducere ale principalelor instituţii responsabile cu orientarea culturii spirituale, de persoane şi simpatizanţi, devotaţi „cauzei Soroş”!
MNAC, MŢR, ICR-urile, Uniunile de creaţie, Ministerul Culturii, ca să nu pomenim decît o mică parte, au devenit, peste noapte, adevărate centre de colonizare abuzivă, încît puţin lipseşte ca în curînd să ne trezim chiar şi cu un „Patriarh Soroş”!
Pentru naţiunea română fenomenul colonizării reprezintă astăzi un „secret al lui Polichinelle”! Am putut asista de curînd la mazilirea şanselor electorale ale unuia din liderii politici proeminenţi, operată, în timp record, doar de zarva cîtorva fundaţii fidele „cauzei Soroş!
Lumea a tăcut şi tace mîlc! Mi-ar fi greu să cred că acest mizerabil asalt ideologic colonizator ar fi rămas necunoscut actualei conduceri a Academiei Române. Atunci de ce se tace?
Rolul excelentisim statal, conferit illo tempore de ctitorii Academiei, o obligă să ia urgent atitudine publică.
Altminteri riscăm să ne trezim împresuraţi cu modificări care, treptat vor reuşi să facă din Academia Română o instituţie dezamorsată axiologic şi identitar, de nerecunoscut. Să nu fie!
Profit de împrejurare, pentru a cere respectuos Academiei Române, plenului şi actualei conduceri, să-şi exercite grabnic nobilele atribuţii pentru care a fost creată.”
m.c. Acad., Dr. Prof. Univ., Sorin Dumitrescu, pictor,
Preşedintele Fundaţiei Anastasia, ONG de interes public.
BINE ATI VENIT !
Eu, iubite cetitoriule, nicăirea n-am aflatŭ nici un istoric, nici latin, nici leah, nici ungur, şi viiaţa mea, Dumnezeu ştie, cu ce dragoste pururea la istorii, iată şi pănă la această vârstă, acum şi slăbită. De acéste basne să dea seama ei şi de această ocară. Nici ieste şagă a scrie ocară vécinică unui neam, că scrisoarea ieste un lucru vécinicŭ. Cândŭ ocărăsc într-o zi pre cineva, ieste greu a răbda, dară în véci? Eu voi da seama de ale méle, câte scriu. Făcutu-ţ-am izvod dintăiaşi dată de mari şi vestiţi istorici mărturii, a cărora trăiescŭ şi acum scrisorile în lume şi vor trăi în véci. Şi aşa am nevoit, să nu-mi fie grijă, de-ar cădea această carte ori pre a cui mână şi din streini, carii de-amăruntul cearcă zmintélile istoricilor. Pre dânşii am urmat, care vezi în izvod, ei pavăţa, ei suntŭ povaţa mea, ei răspundŭ şi pizmaşilor neamului acestor ţări şi zavistnicilor. Putérnicul Dumnezeu, cinstite, iubite cetitoriule, să-ţi dăruiască după acéste cumplite vremi anilor noştri, cânduva şi mai slobode veacuri, întru care, pe lângă alte trebi, să aibi vréme şi cu cetitul cărţilor a face iscusită zăbavă, că nu ieste alta şi mai frumoasă şi mai de folos în toată viiaţa omului zăbavă decâtŭ cetitul cărţilor. Cu cetitul cărţilor cunoaştem pe ziditoriul nostru, Dumnezeu, cu cetitul laudă îi facem pentru toate ale lui cătră noi bunătăţi, cu cetitul pentru greşalele noastre milostiv îl aflăm. Din Scriptură înţelégem minunate şi vécinice fapte puterii lui, facem fericită viiaţa, agonisim nemuritoriŭ nume. Sângur Mântuitorul nostru, domnul şi Dumnezeu Hristos, ne învaţă, zicândŭ: Čńďèňŕèňĺ ďèńŕíiŕ, adecă: Cercaţi scripturile. Scriptura departe lucruri de ochii noştri ne învaţă, cu acéle trecute vrémi să pricépem céle viitoare. Citéşte cu sănătate această a noastră cu dragoste osteneală.
- De toate fericii şi daruri de la Dumnezeu voitoriŭ
- Miron Costin, care am fost logofăt mare în Moldova
Count Flag
CER SI PAMANT ROMANESC 