CER SI PAMANT ROMANESC

Cuvant despre noi, romanii

Presa ungurilor din Ardeal despre o asa zisa „validare a drepturilor maghiare în Bazinul Carpatic”


Validarea drepturilor maghiare în Bazinul Carpatic

 

 

Situaţia maghiară în Bazinul Carpatic este nesoluţionată, există un mare regres în privinţa validării drepturilor minoritare, însă situaţia nu este lipsită de speranţe -astfel poate fi sintetizată imaginea prezentată de reprezentanţii maghiarilor din teritoriile rupte.

Csoti Gyorgy, directorul Institutului de Apărare a Drepturilor Minorităţilor, a subliniat în mai multe rânduri că membrii comunităţilor maghiare ajunse în minoritate încearcă să obţină prin instrumente paşnice şi parlamentare asigurarea drepturilor lor, însă până în momentul de faţă, au puţine rezultate.

El a subliniat că ar exista o singură soluţie liniştitoare: asigurarea autonomiilor pe diferite nivele. Csoti Gyorgy a sintetizat situaţia actuală aşa cum se vede ea de la Budapesta.

În Slovacia, politica minoritară slovacă este brutal de discriminatorie.

În Ucraina Subcarpatică, situaţia maghiarilor este diversă. Politica ucraineană se ocupă în primul rând de minoritatea rusă – zece milioane de persoane. Viitorul lor depinde în mare măsură de evoluţia situaţiei Ucrainei.

Politica minoritară românească este mârşavă, mincinoasă şi făţarnică.

În Voivodina există cele mai multe speranţe, autonomia culturală începe să se dezvolte şi deşi politica sârbă se străduieşte să o limiteze, aspiraţia privind obţinerea calităţii de membru UE poate aduce progrese.

El a vorbit şi despre cei care nu au fost prezenţi: în Croaţia şi în Slovenia trăiesc foarte puţini maghiari şi, ca atare, se poate manifesta toleranţă faţă de ei.

În Austria există un dublu etalon. În timp ce s-a luptat cu vehemenţă pentru germanii din Tirolul de Sud, nu există dispoziţie pentru asigurarea de drepturi colective maghiarilor din Burgenland.

Noi trebuie să soluţionăm cauza maghiară. Europa nu consideră importantă această problemă – a declarat Pasztor Istvan, preşedintele Uniunii Maghiarilor din Voivodina (VMSZ).

Fiecare trebuie să îşi îndeplinească sarcina. Guvernul ungar are un rol important, ponderea economică şi politică a Ungariei este importantă. După alegerile din aprilie, VMSZ a reuşit să obţină un rezultat prin care a putut observa rolul ei de validare a intereselor.

Serbia a deschis capitolul 23 al aderării la UE, care se ocupă de justiţie şi de drepturile fundamentale şi din care face parte şi planul de acţiune privind minorităţile.

Și VMSZ a participat la elaborarea acestuia şi au fost înregistrate progrese în legătură cu angajarea proporţională a membrilor minorităţilor naţionale în sfera publică şi a societăţilor în domeniul afacerilor publice. Acest aspect este deja parte a sistemului juridic sârb. În următorii trei ani trebuie să evalueze exact situaţia şi trebuie făcut în aşa fel încât locuitorii să fie reprezentaţi proporţional în sfera publică.

Sunt conştienţi de faptul că pentru asta este nevoie de specialişti maghiari, iar acest lucru poate fi realizat prin elaborarea de strategii şi prin formarea unui sistem educaţional. Situaţia nu este lipsită de probleme, însă există speranţe.

Maghiarii sunt acceptaţi de către societatea sârbă. Ungaria nu este văzută drept un adversar – a declarat în final Pasztor Istvan.

Ucraina nu este stat de drept În Ucraina nu se poate vorbi despre validarea drepturilor minorităţilor, deoarece Ucraina nu este stat de drept – a declarat Darcsi Karolina, secretara Uniunii Culturale Maghiare din Ucraina Subcarpatică.

La nivel de normă juridică, lucrurile sunt în ordine, însă degeaba există legi dacă ele nu sunt aplicate, dacă nu există resurse în privinţa aplicării lor.

Ea a dat ca exemplu legea electorală care a trecut prin multe schimbări. Raioanele maghiare au fost dezmembrate şi ajungerea în parlament a reprezentanţilor maghiari a devenit lipsită de şanse.

În anul 2015, Porosenko a promis totul, norma juridică a fost schimbată însă nu au fost dispuşi să aplice noua lege.

Situaţia este asemănătoare şi în privinţa descentralizării, în privinţa reformei în administraţie, sunt de ani de zile pe ordinea de zi. În anul 2014, parlamentul a adoptat legea privind unificarea voluntară a autoguvernărilor, însă ordonanţa de aplicare nu s-a referit la ceea ce s-a promis. Legea ucraineană a limbii este una din cele mai permisive, însă nu este pusă în aplicare.

Nu există resurse, nu există un mecanism de aplicare, depinde de primari dacă o respectă sau nu, iar cei mai mulţi se tem şi nu o aplică.

În mare parte este validat dublul etalon: faţă de ruşi sunt mai permisivi, maghiari sunt puţini, iar acest lucru reprezintă un mare dezavantaj în învăţământ. Constituţia garantează învăţământul în limba maternă.

În perioada 2005-2012 nu se putea susţine examenul de bacalaureat în limba maghiară, ci doar în limba rusă, metoda de predare a limbii ucrainene este foarte proastă, este predată ca limbă maternă, iar copiii maghiari învaţă mai repede limba engleză decât limba ucraineană. Darcsi Karolina a vorbit şi despre aspectele pozitive.

În cadrul alegerilor locale au obţinut rezultate bune şi a amintit de faptul că graţie sprijinului statului ungar limba maghiară a devenit mai valoroasă.

Mulţi ucraineni au început să o înveţe, în speranţa obţinerii de paşaport şi de sprijin economic.

După cum a spus, situaţia nu este lipsită de speranţă nici la ei. Menyhart Jozsef, preşedintele Partidului Comunităţii Maghiare (MKP), a prezentat o imagine sumbră a situaţiei maghiarilor din Slovacia.

Slovacizarea, migraţia amplifică pesimismul maghiarilor din Slovacia, regiunile maghiare s-au separat din punct de vedere economic iar această slăbiciune materială a condus la o slăbiciune morală.

Puterea politică a maghiarilor din Slovacia s-a divizat. MKP nu a intrat pentru a treia oară în legislativ, iar lipsa puterii lor politice a apărut şi în privinţa validării drepturilor.

El a criticat Partidul Most-Hid. MKP este puternică încă în cadrul autoguvernărilor şi tocmai acolo încearcă să obţină valabilitate drepturilor lor, mai ales celor lingvistice.

În 20 de ani de la înfiinţarea Slovaciei independente, în privinţa drepturilor minoritare a fost construit un adevărat sate ale lui Potemkin.

Au fost acceptate toate acordurile şi prevederile internaţionale, există un tratat de bază maghiaro-slovac, există prevederi constituţionale numai că nu sunt respectate. Toate acestea sunt sabotate de stat – a declarat Menyhart Laszlo.

Cu poliţia politică împotriva revendicărilor de drepturi Situaţia maghiarilor din România a fost schiţată de Dabis Attila, însărcinatul Consiliului Naţional Secuiesc.

El a prezentat evenimentele din ultimul an ale zilei libertăţii secuieşti, piedicile, amenzile aplicate şi a concluzionat: a devenit evident că România este o ţară în care oricare autoritate publică poate interveni ca poliţie politică. România se află undeva între democraţie şi dictatură – a subliniat el.

El a mai spus că CNS priveşte către instituţiile internaţionale nu ca asupra unor instrumente de exercitare a puterii ci ca asupra unor forumuri generatoare de dialog.

Este conştient de faptul că autonomia poate fi obţinută doar prin dialog, iar în cazul României a devenit evident că este nevoie de un stimulent extern pentru a fi dispusă să poarte discuţii cu propriii săi cetăţeni.

 

 

Sursa: Haromszek nr. 7856 din 25.07.2016, autor Farkas Reka

23/08/2016 - Posted by | LUMEA ROMANEASCA | , , , , , , , ,

Niciun comentariu până acum.

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile despre tine sau dă clic pe un icon pentru autentificare:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s

%d blogeri au apreciat asta: