CER SI PAMANT ROMANESC

Cuvant despre noi, romanii

Ziua de 18 august în Istoria Românilor


 

 

 

 

 

 

 

 18 august, istoricul zilei

 

 

 

1657: S-a stins din viaţă la mânăstirea Secu, Mitropolitul Moldovei Varlaam (numele de botez Vasile Moţoc ), autorul “Cazaniei” sau “Cărţii româneaşti de învăţătură” şi al primelor versuri în limba română.

 

 

 

 

 

Mitropolitul Moldovei Varlaam, autor al “Cazaniei” (“Cărţii româneaşti de învăţătură“) şi al primelor versuri în limba română.

 

Mitropolitul Varlaam a fost una din personalităţile marcante ale perioadei domniei în Moldova a lui Vasile Lupu.

Vasta sa cultură l-a făcut să se evidenţieze printre marii carturari ai timpului sau.

În 1610 a terminat de întocmit traducerea din limba slavonă în română a manuscrisului “Scara paradisului” a ecumenului creştin ortodox, Ioan Climax, al unei mănăstiri de pe muntele Sinai, din Orientul Apropiat, cunoscut în ţările române ca Ioan Scărariul.

În 1628, Varlaam, a devenit duhovnicul şi sfetnicul personal al domnitorului Moldovei Miron Barnovschi-Movilă.

În scurtă vreme va fi numit în fruntea unei solii  trimise la Moscova la ţarul Rusiei Mihail Fiodorovici şi la Patriarhul Moscovei, Filaret Nikitici.

La întoarcere trece pe la Kiev, unde este primit cu ospitalitate de arhimandridul Petru Movilă, iar în 1632 este uns Mitropolit al Moldovei, sărind treapta de egumen.

În 1639 Varlaam figurează printre cei 3 candidaţi la funcţia de Patriarh al Constantinopolului alături de Partenie (Mitropolit al Adrianopolului), căruia i sa dat preferinţa şi de Porfirie (Mitropolit al Niceii), fapt ce demonstra înalta  pondere de care se bucura în lumea ortodoxă.

Cazania lui Varlaam (Cartea românească de înţelepciune) este cea mai relevantă lucrare a sa pe care o finalizează în 1637. “Cazania” lui Varlaam contine primele versuri în limba română, intitulate “Stihuri în stema domniei Moldovei“.

Reuşeşte să o tipărească abia în 1643 la Iaşi la “tiparul domnesc“.

Varlaam participă la publicarea în 1644 a “Predisloviei” şi a altei tipărituri “Şapte taine bisericeşti” în tălmăcirea lui Eustratie Logofătul.

În 1645 vede lumina tiparului o altă carte “Răspunsul împotriva catihismului calvinesc” fiind un fel de mărturisire ortodoxă din Moldova pentru românii din Transilvania.

 

 

 

 

 

 

Cazania” (“Cartea românească de învăţătură“) a lui Varlaam

 

 

Cartea românească de învăţătură (Cazania) a Mitropolitului Moldovei Varlaam, opera sa de vîrf, este apreciată drept capodopără a literaturii române din prima jumătate a sec. XVII. Cunoscutul istoric literar George Ivaşcu, referindu-se la această operă, arată: “Cartea românească de învăţătură… deţine în cultura română un loc analog “Bibliei” lui Luther în cultura germană. Ea este cea mai însemnată scriere sub raportul contribuţiei la formarea limbii literare, atît prin geniul lingvistic al tălmăcitorului, care a reuşit cel dintîi să emancipeze limba română de originalele slavone, creînd pe o bază populară, stilul cărturăresc al limbii noastre vechi, cît şi prin răspîndirea extraordinară ce a cunoscut-o…“.

Prin activitatea sa de mare prelat şi de cărturar Mitropolitul Varlaam a apărat biserica ortodoxă din ţările române de curentele reformatoare. Prin cărţile sale şi prin activitatea sa de Mitropolit al Moldovei Varlaam a făcut un mare pas în trecerea la limba română în biserică.

În multe biblioteci, arhive, mănăstiri şi biserici din România, Republica Moldova, Rusia şi alte ţări, se păstrează cărţi tipărite şi manuscrise, obiecte de cult şi veşminte care au aparţinut celebrului cărturar.

 

 

 

 

1844: Se constituie in Muntenia,  printr-un ofis semnat de principele Gheorghe Bibescu, la propunerea Departamentului Treburilor din Lăuntru, „Roata de Pompieri„.

Serviciul nou-înfiintat avea o structură militarizată și era împărțit în șase grupe, cu un efectiv de 7 ofițeri, 23 subofițeri și 256 soldați.

Ca dotare tehnică, noua unitate militară din Garnizoana Bucureștilor dispunea de 14 pompe de incendiu, un car de instrumente, 30 sacale, 48 cai, 40 căngi și 50 lopeți de lemn.

 

 

 

 

 

 1849: S-a născut Teodor V. Ştefanelli (numele la naştere: Teodor Ştefaniuc), scriitor şi istoric (preocupat de  istoria Bucovinei), deputat în Dieta Bucovinei din partea Partidului Naţional Român şi participant activ la unirea cu România din 1918.

A fost unul dintre fondatorii societatii „Arboroasa” a studenților români din Cernăuți si a fost coleg de școală și de universitate cu Mihai Eminescu, publicând un volum de amintiri despre marele poet.

 A fost membru titular al Academiei Române din 1910; (d.23.07.1920).

 

 

1857: S-a născut (la Cernăuţi, azi în Ucraina) Eusebie Mandicevschi, compozitor, muzicolog şi profesor român stabilit la Viena; (m. 1929).

 

 

 

 

 

 

1858: A murit la Iasi, Barbu Lăutarul (Vasile Barbu), un cântăreţ, cobzar şi violonist din Moldova, care s-a bucurat de o faimă devenită legendară. Staroste al timp de 40 de ani al lăutarilor din Moldova, Barbu Lăutaru a fost unul dintre acei mari cântăreţi populari români.

 

 

 

 

 

 

 

 

Din marturii ale vremii, se stie ca marele compozitor Franz Liszt, aflat la Iasi în 1847, a ramas impresionat de maiestria artistica a lautarului român; (n. 1780, Iaşi).

Săptămânalul francez „La Vie parisienne” relata în 1874 că, cu ocazia vizitei, Barbu Lăutaru a reprodus magistral o improvizaţie de-a lui Franz Liszt la o primă audiţie, când compozitorul maghiar a făcut un popas la conacul lui Vasile Alecsandri.

NOTĂ:Unele surse dau ca an al morţii sale 1860.

 

 

 

1869: A murit la Dumbrăveni, Suceava,  juristul, publicistul  și cărturarul Damaschin Bojincă, un susţinator al tezelor şcolii latiniste despre originea şi dezvoltarea poporului român, fost ministru de justiţie sub domnitorul Alexandru Ioan Cuza; (n. 1802, Gârlişte, Caraş-Severin).

A studiat la Budapesta şi a activat în Moldova după 1833, ca al doilea jurisconsult al statului şi ca profesor de drept civil la Academia Mihăileană.

A participat la pregătirea ediţiei româneşti din 1833 a Codului Calimach.

 

 

 

 

 

 1877: A apărut  la Sibiu, săptămânal (18 august 1877 – 1 octombrie 1878), apoi bisăptămânal (15 octombrie 1878- 30 septembrie 1880), publicatia romaneasca “Albina Carpaţilor”.

  Redactorii sai au fost Ioan Alexandru Lapedatu, Iosif Popescu, iar editor și redactor, Visarion Roman.

 

 

 

 

 


A fost o revistă cu profil enciclopedic, in care erau publicate  fragmente de romane, „nuvele și alte narațiuni, datine, credințe și muravuri, articole istorice, descrieri de călătorii, biografii, articole de igienă, poezii, recenzii și studii, articole de științe naturale, industrie, arhitectură și sculptură, bibliografii.”

Fiecare număr conținea ilustrații.

 

 

 

 

 

 1883:  S-a născut in oraşul Săveni, judeţul Botoşani, dr. Mihai Ciucă, bacteriolog, imunolog şi epidemiolog român, discipol al dr. Ioan Cantacuzino.

 

 

 

Mihai Ciucă

 

 

De numele lui  se leagă realizarea primelor vaccinuri antiholerice, eradicarea malariei şi realizarea primului centru de malarioterapie din România.

A fost membru al delegaţiei române la Conferinţa de pace de la Paris (1919-1920) si membru titular al Academiei Române din 1938 ; (d. 20 februarie 1969, Bucuresti).

 

 

1897: S-a născut fizicianul Alexandru Cişman; cercetări în feromagnetism, radiotehnică, biofizică, electroliză; membru corespondent al Academiei Române din 1963; (m. 1967).

 

 

 

 

 

 

 1898: Se constituie  la Timişoara,  Clubul Biciclist (Temesvari Bicycle Club). Statutul i- a fost aprobat  in data de 1 mai 1899.

În anul 1898, în oraşul de pe Bega existau numai puţin de patru cluburi de biciclişti: Tigris Kerekpar Egyesulet, Velocitas, Hunyadi Kerekpar Egyesulet şi Temesvari Bicycle Club.

 

 

 

 

 

 

 

Afişul unui concurs de ciclism organizat la Timişoara, de clubul „Velocitas”, în 24 iunie 1898.

 

 

 

 

1916: S-a nascut prof. Neagu Djuvara, filosof al istoriei, memorialist, diplomat (a îndeplinit, între anii 1943 şi 1947, diferite misiuni diplomatice, în cadrul Ministerului de Externe).

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

Stabilit, din 1947, în Franţa, s-a numărat printre întemeietorii Comitetului de asistenţă pentru români, cu sediul la Paris.

In 1990  s-a întors în ţară.

 

 

 

 

 

 

 

 1916: Bulgaria a atacat, Dobrogea românească. Declaraţia de război a fost făcută abia a doua zi.

 

 

 

 

 

 

1930: S-a nascut  profesorul universitar israelian originar din Romania, Liviu Librescu.

 

 

 

 

A fost ucis  în timpul masacrului de la universitatea americana Virginia Tech, din 16 aprilie 2007.

 

 

 

 

 1944: A murit eroic  in lupta asul aviaţiei de vânătoare române în timpul celui de al Doilea Război Mondial, căpitanul aviator Alexandru Şerbănescu; (n. 17 mai 1912, Coloneşti, jud. Olt).

 

 

 

 

 

 

 

 

A fost comandantul Grupului 9 Vânătoare si a  participat în URSS la campaniile de la Stalingrad, Dniepropetrovsk şi Mariupol, unde a luptat alături de aviaţia germană  si a participat la apărarea regiunii petrolifere Ploieşti, împotriva aviaţiei de bombardament americane.

A căzut eroic în lupta, in timpul raidului american asupra Ploieştiului din 18 august 1944.

În momentul căderii, era asul aviatiei cu cel mai mare număr de victorii aeriene (47), din Forţele Aeriene Regale ale României.

A fost înmormântat cu onoruri militare în Cimitirul militar Ghencea în data de 22 august 1944.

A fost citat de două ori pe ordin de zi şi decorat cu numeroase ordine şi medalii.

Baza 95 Aeriană Bacău poartă acum numele eroului căpitan aviator Alexandru Şerbănescu.

 

 

 

 

 

1948: Este adoptată „Convenția privind regimul navigației pe Dunăre” și Protocolul-anexă, la sfârșitul conferinței privind regimul navigației pe Dunăre (Belgrad, 30 iulie-18 august).

  Convenţia privind regimul navigaţiei pe Dunăre, semnată la Belgrad la 18 august 1948 a stat la baza unei recomandări făcute de Comisia Dunării, aceea ca Radio România Actualităţi să transmită zilnic nivelurile apelor fluviului în limbile română, franceză şi rusă. 

 

 

 

 

 

 

1949: S-a adoptat  In Romania, Hotărârea Consiliului de Miniștri nr. 903, privind declararea zilei de 23 august sărbătoare națională.

Hotărârea va fi abrogată în 1990, când se va proclama  drept sărbătoare națională, ziua de 1 decembri.

 

 

 

 1957: A murit la Bârlad, George Tutoveanu, poet idilist, afirmat în publicaţiile sămănătoriste;  (născut  Gheorghe Ionescu, la 20 noiembrie 1872, in orasul  Bârlad).

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

A fost profesor la „Liceul de Fete” şi la „Şcoala Normală” din Bârlad, revizor şcolar al judeţului Tutova, inspector cultural general la „Casa Şcoalelor pentru Basarabia” (1926-1928), prefect de Tutova (1931-1932), membru fondator al „Societăţii Scriitorilor din România” şi al „Societăţii Literare Academia Bârlădeană”.

În Bârlad, unde a lucrat în învăţământ, din 1903 până la pensionare în 1933, a scos mai multe ziare şi reviste : Făt-Frumos (1904) împreună cu Emil Gârleanu, Florile dalbe (1918), împreună cu Vasile Voiculescu şi Tudor Pamfile, Graiul nostru (1925) publicaţia Academiei Bîrlădene, Scrisul nostru (1925), Moldova (1931).

 

 

 

 

1977: S-a nascut la Medgidia, jud.Constanta, muftiul Cultului Musulman din România, Murat Iusuf .

 

 

 

 

 

 

 

 

 

A  început să înveţe în România, dar pentru a putea studia teologia islamică şi-a continuat şcolarizarea începând din anul 1991 în Turcia. In 1995 a fost admis la Facultatea de Teologie Islamică „19 Mayis” din oraşul Samsun , pe care a absolvit-o în anul 2000.

  Din anul 2004 este doctorand în Drept Canonic la Facultatea de Teologie Ortodoxă din cadrul Universităţii „Ovidius” din Constanţa,  cu tema tezei de doctorat: „Drepturile omului conform Dreptului Islamic şi Dreptului Canonic”.

  La 15 septembrie 2005, in urma alegerilor pentru numirea unui nou muftiu care  au avut loc  in Sura-Islam (Consiliul Sinodal) din care fac parte 15 clerici, 8 mireni, în urma expirării mandatului de 5 ani al muftiului  Bagâş Sanghirai , Iusuf Murat a fost ales imam la vârsta de 28 de ani, pentru un mandat de cinci ani.

Este cel mai tânăr muftiu din România şi a fost ales cu 19 voturi din cele 25 exprimate de membrii Sura-Islam.

 

 

 

 

1998: A murit Iosif Sava, muzicolog, realizator de emisiuni radio şi de televiziune (nascut Iosif Segal), creatorul  popularei emisiuni “Seratele muzicale” la TVR.

Provenea dintr-o familie de muzicieni evrei în care se făcea muzică de peste trei secole.

Tatăl său a fost  violonist la Filarmonica din Iaşi, iar bunicul său, care a fost unul din colaboratorii lui Gavriil Musicescu, a condus corul Mitropoliei din Iaşi.

Străbunicul său a fost printre primii absolvenţi ai Conservatorului înfiinţat de Al.I. Cuza.

 

 

 

 

 

 

 

 

 

  S-a nascut  in data de 15 februarie 1933, la Iasi.

Profesia sa de bază era cea de clavecinist şi pianist, pe care a exercitat-o din 1974 până în 1987, în cadrul multor formaţii de muzică de cameră, între care Ars Rediviva, Quodlibet Musicum şi Consortium Violae, precum şi ca partener de muzică de cameră al multor solişti români de marcă. 

Din 1972 a fost membru al Uniunii Compozitorilor şi Muzicologilor din România (UCMR), a fost distins cu o serie întreagă de premii, între care Premiul Academiei Române, şase premii ale UCMR, patru premii ale Asociaţiei Profesioniştilor de Televiziune din România, Premiul Colegiului Criticilor Muzicali (1980).

A obtinut premiul Revistei Actualitatea muzicală; Premiul I (1981) şi Premiul pentru activitatea deosebită de critic muzical (1983) la Festivalul Naţional „Cântarea României”.

În 1996 a primit Premiul Centrului Internaţional Ecumenic pentru Dialog Spiritual „Pamfil Şeicaru”.

 A fost şi un scriitor prolific, scriind 44 de cărţi, 35 din ele despre muzică, şi peste 6000 de articole.

Intre scrierile sale remarcam : “Seismograf muzical”, “Majestatea sa muzica”, “Muzica si zgomotul lumii” .

 

 

 

 

 

CITITI SI :

https://cersipamantromanesc.wordpress.com/2015/08/18/o-istorie-a-zilei-de-18-august-video-3/

 

 

 

 

 

 

 

Bibliografie (surse) :

 

 

  1. Acad. Dan Berindei, Istoria românilor, cronologie, editura Cartex, Bucureşti 2008;

  2. Dinu Poştarencu, O istorie a Basarabiei în date şi documente 1812-1940, Editura Cartier Istoric ;

  3. e.maramures.ro ;

  4. Wikipedia.ro.;

  5. mediafax.ro ;

  6. worldwideromania.com ;

  7. Enciclopedia Romaniei.ro ;

  8.  rador.ro/calendarul- evenimentelor;

  9.  Istoria md.

  10. istoriculzilei.blogspot.ro

18/08/2016 - Posted by | ISTORIE ROMANEASCA | , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , ,

Niciun comentariu până acum.

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile despre tine sau dă clic pe un icon pentru autentificare:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s

%d blogeri au apreciat asta: