CER SI PAMANT ROMANESC

Cuvant despre noi, romanii

Când autonomiştii încurcă datele


 

 

 

Am avut privilegiul să primesc raportul realizat de Hargita Consulting pentru Consiliul Judeţean Harghita, „Convieţuirea româno-maghiară în judeţul Harghita”.

Presa de la noi a remarcat în special că:

„Jumatate din romanii din Harghita si circa 40 la suta dintre maghiari, intervievati intr-un sondaj de opinie comandat de Consiliul Judetean, considera ca nu este nevoie de sporirea tensiunilor pe tema steagului secuiesc, fiind vorba doar de un simbol, iar un numar mic de respondenti sunt de parere ca trebuie sa se recurga la demonstratii in strada pentru oficializarea steagului, relateaza Agerpres.” (HotNews).

 

 

 

 

 

 

Deşi aparent favorabil păcii sociale din zonă, materialul are trimiteri destul de transparente privind direcţia pe care ar trebui să ia zona: cu steag şi separare pe criterii etnice de România, etc.

Trecem peste, doar asta e preocuparea comanditarilor.

O să mă refer însă la două cazuri de manipulare implicită a datelor.
Iată, de pildă, primul caz: „dacă steagul secuiesc ar deveni steagul judeţului Harghita” … 60,7% dintre respondenţii maghiarofoni ar fi de acord cu …, se afirmă în raportul respectiv.

Restul datelor sunt prezentate fracturat şi deci, fără însemnătate.

Dacă dezacordul ar fi prezentat unificat, atunci am observa că o pondere însemnată a maghiarofonilor (36,9%) nu ar fi de acord cu „steagul secuiesc” ca simbol al judeţului Harghita.

Acesta fără a lua în calcul non-răspunsurile care, evident, nu sunt o formă de acord.

 

Datele. Manipularea prin fragmentare (stânga). Datele reale (dreapta) prin prezentarea în aceiaşi termeni (prin agregare) a dezacordului

Al doilea caz: „Diagrama: Păreri cu privire la planurile [de] regionalizare, % (N=417 HU [maghiarofoni], N=63 RO)”, de la p. 13. La prima vedere, o bună parte (40,3%) dintre etnicii maghiarofoni par a dori reînfiinţarea Regiuni Autonome Maghiare din 1952 (RAM), prin separarea celor trei judeţe Covasna, Mureş, Harghita.

Când însumăm însă nuanţele respingerii implicite ale formulei RAM, aflăm că aproape tot atâţia maghiari, dacă nu chiar mai mulţi (41,5%), nu vor să trăiască într-o formulă de separatism etnic, fiind conştienţi de importanţa integrării în circuitul economic, social, politic, cultural românesc.

Majoritatea maghiarofonilor resping formula de tip RAM, regiunea „doar cu ei majoritari” (Mureş, Harghita, Covasna), dorind să se integreze într-o formulă largă, care să cuprindă Sibiu, Alba, Braşovul etc.

 

 

Aspectele mai sus menţionate denotă două lucruri: populaţia maghiarofonă este încă dornică de stabilitate socială. Capacitatea ei de a absorbi şocurile incitărilor este însă în scădere.

Dacă pe ansamblu, doar 9,4% dintre maghiarofonii invervievaţi cred că trebuie să iasă în stradă pentru aşa-numitul „drapel secuiesc”, 15,4% dintre tinerii – îndoctrinaţii istoriei recente, sunt dispuşi să o facă însă. Copilandrii maghiarofoni „văd” „multe tensiuni” într-un procent de 35,8%,  mult peste media populaţiei intervievate de 21,8%.   

Se observă limpede că tânăra generaţie educată separat, după principiul segregării rasiale, este în bună măsură dispusă la acţiuni separatiste „calde” – pentru a folosi un eufemism:

Tabelul de la p. 10, s.n. Tinerii sunt cei mai predispuşi să iasă în stradă. 

sursa: idem, tabel, p.6, s.n. Predispoziţia de a vedea tensiuni este foarte crescută în rândul tinerilor

 

Îngălarea politică a guvernării după principiul „dă-le ce vor ca să ai linişte” produce efecte.

Tinerii cu minţile sucite printr-o educaţie asupra căreia statul român a pierdut complet controlul au o predispoziţie şi de două ori mai mare faţă de alte categorii sociale de a ieşi în stradă, tocmai pentru că le-a fost inculcată prin şcoală o istorie puternic conflictuală a suprematismului etnic: 15,4% dintre ei vor să iasă în stradă, probabil pentru a „rezolva” „tensiunea interetnică”.

Este limpede, totodată, că cei cu probleme economice (şomerii şi pensionarii) nu văd ieşirea în stradă sau regionalizarea pe criterii etnice ca soluţie.

Şi totuşi, nu e limpede. Oamenii vor stat. 
Acest sondaj a fost dat publicităţii cu câteva zile înainte de alt comunicat, al aşa-numitului „Consiliu Naţional Secuiesc” adresat.

CNS este o entitate fără recunoaştere legală care, însă, are ca obiective construirea unei entităţi statale în inima României.

Iată ce scriu ei preşedintele Fundaţiei pentru Apărarea cetăţenilior împotriva abuzurilor statului  (FACIAS), pe 6 martie 2013:
„Considerăm că dreptul la afirmarea identităţii regionale este un drept fundamental, reorganizarea teritorial-administrativă a României trebuie conceput asimetric, luând în considerare elementele de identitate regională existente în cadrul statului român, Ţinutul Secuiesc trebuie să devină o entitate administrativ-teritorială cu competenţe specifice.

Arborarea steagului secuiesc este o formă de afirmare a identităţii regionale din Ţinutul Secuiesc, ca atare nu poate fi considerat un abuz nici juridic, nici în perspectiva drepturilor fundamentale ale omului.” (Izsak Balazs, preşedintele CNS).

 

Ce avem aici, pe scurt?

 

1. oamenii din CNS se simt în largul lor în spaţiul definiţiilor privind ideea de suveranitate, stat, naţiune, naţionalitate, regiune.
2. acest lucru a devenit posibil ca urmare a cuceririi sistematice a dreptului de a eticheta ce e bun şi ce nu, în ceea ce priveşte naţionalitatea. A fi naţionalist ungur e acceptabil pentru societatea deschisă, dilematici, şi în, general, de către toţi echipele care au ocupat terenul public numit „societate civilă”.

A proteja România, românescul, „noi-„ul,  ar fi în logica lor, în cel mai bun caz, dovadă de retard intelectual, dacă nu „antieuropean” de-a dreptul. A gândi româneşte în termeni naţional este un stigmat. Poţi pierde doctoratul, cursurile şi poţi fi trimis în gulagul oprobiului public, în România.
3. sunt atât de siguri de izbândă, încât respectivul paragraf este o veritabilă mărturisire: proiectul unguresc în România priveşte de-a dreptul spargerea ţării în mai multe entităţi.
4. Vectorul acestei demantelări statale este regionalizarea.
5. Scandalul steagului e doar o etapă. Între altele, spre acelaşi obiectiv.

Problema maghiară în România este politică, nu este conjuncturală, este de durată şi are obiective antistatale şi antisociale evidente, chiar împotriva voinţei secuilor şi maghiarilor de a convieţui în linişte cu românii. 
6. Politicienii respectivi se consideră în continuare îndreptăţiţi la acest „tratament” preferenţial în virtutea unui vădit şi interesant complex de superioritate: dintr-o populaţie de aproximativ 7 milioane, câţi are Transilvania, maghiarofonii sunt aproximativ 1 milion 200 de mii.

Sunt hotărâţi să treacă complet cu vederea interesele celorlalţi (ale românilor, saşilor, ţiganilor etc.).

Dacă cumva îi bagă în seamă, îi plimbă spre derizoriul de genul „m-am săturat de România” al tuturor oenge-urilor trecute pe la „şcoala de partid” Ştefan-Gheorghiu a lor, CEU-ul care promovează în România de 20 de ani mitul „societăţii slăbite” (în fine, ei îi zic „deschise”).

Ne îndreptăm nu spre final, ci spre un nou episod din bătălia geopoliticii entităţilor care a început cu destrămarea Iugoslaviei.

Doar Iszak Balazs, preşedintele CNS, din care am citat, o spune negru pe alb. Doar trimiterea la nefericiţii din Balcani lipseşte de acolo. Va fi însă o singură problemă.

Noua entitate va cuprinde peste 40% români, dacă cel mai frumos vis al lor de reînviere a regiunii staliniste va triumfa. Şi atunci vor avea o pace slabă. Istoria se poate repeta.

Noua regiune nu va fi altceva decât o junk nation, să folosim termenul lui Cristopher Dickey prind Bosnia („Junk nations”, Newsweek, 27 nov. 1995, pp.22-25).

Şi nici o mare putere nu pare pregătită să mai proptească o Ungarie artificial mărită, ca în vara lui 1940, chiar dacă unele cochetării prin Europa o fac plauzibilă.

 

CITITI SI :

https://cersipamantromanesc.wordpress.com/2010/11/03/cronologia-proiectului-%E2%80%9Eautonomia-tinutului-secuiesc%E2%80%9D-i/

HotNews.ro, „Harghita: Românii şi maghiarii consideră că nu este nevoie de sporirea tensiunii pe tema steagului secuiesc (sondaj).”
http://www.hotnews.ro/stiri-esential-14355515-harghita-romanii-maghiarii-considera-nu-este-nevoie-sporirea-tensiunii-tema-steagului-secuiesc-sondaj.htm

Sursa:

http://radubaltasiu.blogspot.ro/2013/03/spre-entitatea-administrativ.html

 

 

 

16/08/2016 - Posted by | LUMEA ROMANEASCA | , , , , , , , , ,

Niciun comentariu până acum.

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile despre tine sau dă clic pe un icon pentru autentificare:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s

%d blogeri au apreciat asta: