CER SI PAMANT ROMANESC

Cuvant despre noi, romanii

Ziua de 13 august în Istoria Românilor


 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

13 august, istoricul zilei

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

1391: Prima atestare documentară a mănăstirii Peri (Transilvania), în “Tomos”- ul patriarhului ecumenic Antonie al IV – lea.

Pe malul drept al Tisei, in localitatea Peri ,pe pamantul Dragoiestilor , la inceputul secolului XIV sau dupa unii chiar in secolul XIII , s-a  infiintat o sihastrie, intretinuta de strabunii lui Dragos, protector fiind  Arhanghelul Mihail . In prima jumatate a  veacului al XIV-lea , comunitatile isihaste de pe Tisa Superioara s-au grupat la Sihastria Peri.

Tot cam atunci , Bogdan Voda ,voievod de Maramures , intra pe paminturile Moldovei , si-l alunga pe BALC , fiul lui SAS si nepot al lui Dragos , care era vasal  al regelui Ungariei si intemeiaza voievodatul  Moldova.

Dupa venirea lui Bogdan Voda la tronul Moldovei, fratii Balcu si Drag au condus Tara Maramuresului, ca voievozi, vreme de 30 de ani. Luandu-l ca exemplu pe Bogdan, au vrut sa intemeieze si ei, la nord de Carpati, o tara romaneasca suverana .

Lupta lor cea mare a fost pentru pastrarea si impunerea ortodoxiei  si au daruit manastirii Perii Maramuresului  bunuri si pamanturi si au ridicat o biserica din piatra iar in 13 august 1391.  La cererea lor,cu acordul patriarhului Antonie al IV-lea al Constantinopolului , manastirea e ridicata la rangul de Stavropighie Patriarhala cu drept de jurisdictie asupra bisericilor din opt tinuturi , si  timp de 312 ani aici si-a avut sediul Episcopia Ortodoxa Romana a Maramuresului.

Cele opt tinuturi care s-au aflat sub jurisdictia Stavropighiei de la Peri au fost: Maramuresul, Salajul, Arva, Ugocea, Beregul, Ciceul, Ungurasul si Almasul Bihorean. Pe 13 august 1391, printr-o diploma patriarhala, Manastirea Peri a fost instituita cu atribute episcopale, avandu-l ca intai episcop pe Simion Moldoveanul.

La Săpânţa-Peri a existat de asemenea una din scolile de caligrafie insemnate din Romania, aici au fost traduse si copiate in romana pentru prima data Psaltirea, Evanghelia, Legenda duminicii, Codicele Voroneţean si Faptele Apostolilor.

Manastirea Peri a fost distrusa si desfiintata in 1703,  in timpul rascoalei antihabsburgice a lui Francisc Rakoczi al II-lea.

 

 

 

 

biserica peri

Noua biserica Peri

 

 

 

Astazi localitatea Peri apartine Ucrainei , dar pe malul sting al Tisei cat mai aproape de vechea asezare , linga Sapanta ,a fost  construita o biserica din lemn menita sa aminteasca de vechea manastire si episcopie

Prin darurile generoase ale unei  familii de  ctitori si prin stradania preotului Grigore Lutai, linga Sapanta  s-a ivit , intr-un frumos parc dendrologic, cea mai inalta biserica de lemn din Europa, atingand 75 metri de la pamant spre cer. Crucea din varful turlei are 7,50 metri inaltime si o greutate de 430 kg.

Constructia a fost realizata dupa planurile arhitectului Dorel Cordoş, de catre mesterul Ioan Ştiopei, zis Buga din Bârsana.

 

 

 

 

 

1595: Are loc Bătălia de la Călugăreni (13/23 august).

Domnitorul Mihai Viteazul a înfrânt oastea otomană condusă de marele vizir Sinan Paşa.

  Oastea munteană condusă de Mihai Viteazul, întărită de un corp de oaste secuiesc  trimis de Sigismund Bathory, principele Transilvaniei, a încercat să oprească oastea otomană invadatoare condusă de Sinan Paşa, al cărei obiectiv era transformarea Ţării Româneşti în paşalâc. Desi in batalia de la Calugareni turcii au suferit grele pierderi,ei si-au continuat inaintarea  ocupand Bucureştiul.

 

 

 

 

13 Calugareni

 Bătălia de la Călugăreni

 

 

 

 

Mihai a fost obligat sa-si continue retragerea tactică a lui Mihai în munţi, in asteptarea ajutoarelor din Ardeal si de la inparatul Austriei.

Ulterior, întărit cu o armată mai mare, Mihai avea să-i îndepărteze pe otomani, învingându-i decisiv în bătălia de la Giurgiu, la mijlocul lunii octombrie 1595.

 

 

 

 

1787 (13/24 august): Izbucnirea războiului ruso-turc. Ţările Române devin teatrul operaţiunilor militare.

Sunt ocupate mănăstirile Sinaia, Cozia şi Tismana.

 

 

 

 

 

1859: S-a născut Ion C. Constantineanu, biolog specializat în micologie (ramură a botanicii care se ocupă cu studiul ciupercilor), considerat întemeietorul acestei ramuri a fiziologiei vegetale în România.

A înfiinţat   pe lângă Universitatea “Alexandru Ioan Cuza”primul laborator de fizilogie vegetală la Iaşi; (m. 1931).

 

 

 

 

 

1862: Prin decret al domnitorului Alexandru Ioan Cuza, ia fiinta  Ministerul Trebilor Străine al României .

 

 

 

 

1893: S-a născut la Bucuresti, etnomuzicologul şi compozitorul Constantin Brăiloiu, urmaşul unei familii boiereşti vechi din Oltenia (Brăiloiu), cu rădăcini în neamul Brancovenilor.

Familia sa se mai înrudeşte cu alte familii celebre (Ştirbey, Glogoveanu, Obedeanu, vechii Craioveşti).membru corespondent al Academiei Române din 1946.

 Studiile muzicale le-a început în Bucureşti (1901-1907) cu D.G. Kiriac , continuându-le la Viena şi Vevey (1908-1909), Lausanne (Institut cantonal „Thelin”, 1909-1911) şi Paris (1912-1914) cu Andre Gedalge .

 

 

 

 

 

 

În 1920 a fost unul dintre membrii fondatori ai Societăţii Compozitorilor Români (SCR), al cărei secretar general a fost între 1926 şi 1943), profesor de istoria muzicii (1923-1948), de folclor (1932-1948) şi prodirector (1942-1943) la Conservatorul Bucureşti, rector şi profesor la Academia de muzică religioasă din Bucureşti (1929- 1935).

De asemenea a fost consilier tehnic la Legaţia română din Berna (1943-1946), fondator (împreună cu Eugene Pittard) şi conducător al „Archives internationales de musique populaire” din Geneva (1944-1958); lector (1948-1950) şi conferenţiar (1951-1958) la „Centre national de la recherche scientifique d’ethno-musicologie du Musee de l’Homme şi la Institut de musicologie de l’Universite” din Paris (1951-1958).

A fost membru la „Societe Francaise de Musicologie” din Paris (1927), membru în Consiliul de administraţie al Operei Române din Bucureşti (1929), în Comisia pentru Arhiva Fonogramică a Ministerului Cultelor şi Artelor din Bucureşti (1932), în Comisia pentru decernarea Premiului muzical „Robert Cremer” (1932), în Consiliul de administraţie (1934) şi în Comitetul de lectură (1937) la Opera Română din Bucureşti; consilier la Fundaţia Culturală „Principele Carol” din Bucureşti (1934);  consilier cultural pe lângă Ministerul Afacerilor Externe din Bucureşti (1938) şi consilier tehnic în Ministerul Propagandei Naţionale din Bucureşti (1940); membru (1940) şi vicepreşedinte (1942) în Consiliul de administraţie al Casei Compozitorilor, Pictorilor şi Sculptorilor de pe lângă Ministerul Muncii; membru în Comitetul artistic al Societăţii corale „Carmen” şi Societăţii Simfonice „Muzica” din Bucureşti.

A condus până la moartea sa, în 1958, Les Archives Internationales de musique populaire (AIMP), unde a colectat muzică din întreaga lume.  În 1948 a devenit maître de conférence (profesor asistent) la Centre national de la recherche scientifique din Paris.

Între 1951 şi 1958 a lansat 40 volume (discuri de vinil) în seria Collection universelle de musique populaire enregistrée (Universal collection of recorded popular music), înregistrate la gramofon. Institutul de Etnografie şi Folclor (IEF) din Bucureşti, fondat în anul 1949, ca institut de cercetări etnologice, poartă şi în prezent numele său.

 

 

 

 

 

 

A fost distins cu Ordinul naţional al Legiunii de Onoare franceze în gradul de cavaler (Paris, 1929) şi cu Ordinul „Odradznie Polski” (Varşovia, 1932). Membru corespondent al Academiei Române din Bucureşti (1946).

A întemeiat Arhiva de Folclor a Societăţii Compozitorilor Români (1928-1934) si  a fost fondator şi conducător al Arhivei Internaţionale de Muzică Populară de la Geneva (1944-1958).

A decedat in 20 decembrie 1958, la Geneva, in Elvetia.

 

 

 

 

 

 1906: A murit Ioan Axente Sever, om politic, participant la Revoluţia de la 1848 din Ţara Românească şi din Transilvania; unul dintre conducătorii mişcării de eliberare naţională a românilor transilvăneni; (n. 1821).

 

 

 

 

 

1913: S-a născut în comuna Lungeşti din judeţul Vâlcea,  arheologul şi istoricul de artă bisericească Ion Barnea, autorul unor valoroase studii de arheologie paleocreştină în România şi bizantinologie.

 

 

A studiat la Universtatea din Bucureşti (teologie, litere şi filosofie, 1933-1937), după licenţă continuându-şi specializarea la Atena cu doctoratul în arheologia creştină şi bizantinologie (1940).

A fost unul dintre cei mai importanţi autori (şi, practic, coordonator) al primului volum din seria monografică Dinogetia (1967) şi coautor important la Princeton Encyclopedia of Classical Sites (1976).

I se datorează primele două volume din seria Arta creştină în România editată de Patriarhia Ortodoxă Română (1979 şi 1981) şi a fost coordonator şi coautor la primul volum din seria Tropaeum Traiani (1979, premiul Academiei Române). A avut o contributie importanta  la Enciclopedia arheologiei şi istoriei vechi a României, din care au apărut trei volume (1994, 1996, 2000), precum şi la Dictionnaire encyclopedique du christianisme ancien, Le Cerf, 1990. Rămân de referinţă, între altele, şi textele participărilor sale (directe sau indirecte) la câteva congrese de limes, bizantinologie sau arheologie creştină, între care, pentru cele din urmă, L’épigraphie chrétienne de l’Illiricum Oriental (1980) şi Menasampullen auf dem Gebiet Rumäniens (1991) nu pot lipsi din bibliografia de specialitate.

A fost membru de onoare al Academiei Române din 1999 (m. 2004). NOTĂ: Unele surse dau ca dată a naşterii 15 august 1913.

 

 

 

1914 :  S-a nascut  in satul Misleanu, comuna Perieţi, judeţul Ialomiţa, duhovnicul ortodox român. Arsenie Papacio (d. 19 iulie 2011, Techirghiol.

 

 

A fost arestat şi condamnat sub regimul mareşalului Ion Antonescu, în 1941, pentru participare la rebeliunea legionară şi apartenenţa la Mişcarea Legionară, dupa care a trecut prin puşcăriile comuniste unde a pătimit alături de Părintele Iustin Parvu, Ioan Ianolide, Valeriu Gafencu, Nichifor Crainic, Mircea Vulcănescu şi alţii. 

S-a călugarit în 1946, după eliberare la Mănăstirea Antim din Bucureşti până în 1949. Între 1949-1950 a fost sculptor la Institul Biblic, iar în anul 1951 a devenit preot la Seminarul Monahal de la Mănăstirea Neamţ.

Între 1952-1958 a fost preot la Mănăstirea Slatina. În vara anului 1958 a fost arestat din nou, pentru că facea parte din grupul „Rugul Aprins”.

Condamnat la 20 de ani de muncă silnică, a fost graţiat în 1964 de la închisoarea Aiud

  Din anul 1976, a devenit  duhovnicul Mănăstirii Sfânta Maria din Techirghiol.

 

 

 

 

 

 

1919: S-a născut in satul Târpeşti, comuna Petricani, judeţul Neamţ, meşterul popular Nicolae Popa, cel mai cunoscut realizator de măşti populare din România; (m. 2010).

  Este renumit pentru Muzeul Popular ridicat cu eforturile proprii în curtea casei sale.

  S-a înscris voluntar în armată în 1938 şi ia parte la cel de al II-lea război mondial pentru ca în august 1944 să fie rănit şi lăsat la vatră. A fost arestat şi condamnat pe motive politice în perioada 1952-1957, din cauza faptului că a susţinut rezistenţa împotriva comunismului bolşevic. Eliberat din închisoare, va fi consemnat cu domiciliu forţat în satul natal.

Capetele de daci şi romani creeate de acesta de-a lungul timpului vor face furori şi în exteriorul ţării, mai ales prin stilul abordat, asemănător cu cel al statuilor din Insula Pastelui.

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

1928: S-a nascut scriitorul roman Ion Lăncrănjan, laureat al Premiului Uniunii Scriitorilor pentru proza in 1963 (“Cordovanii”, “Caloianul”, “Fiul secetei”); (d. 4 martie 1991).

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 1943: S-a născut (la Lipnic-Ocniţa, azi în R. Moldova) Florin Muscalu, poet, critic şi istoric literar; a fost redactor la Televiziunea din Focşani; împreună cu prozatorul Traian Olteanu, a fondat, după 1990, la Focşani, „Revista V” (iniţiala din titlu fiind de la judeţul Vrancea) (m.  2001, într-un accident rutier). NOTĂ: Dicţionarul scriitorilor români M-Q (2001) şi http://www.referatele.com/referate/romana/Florin-Muscalu/dau naşterea la 3.VIII.1943.

 

 

 

 

 

1946: În şedinţa plenară a Conferinţei de Pace de la Paris, ia cuvântul şeful delegaţiei române, Gheorghe Tătărescu, care expune punctul de vedere al României.

 

 

 

 

 

 

A cerut recunoaşterea calităţii de cobeligerant al tarii noastre, modificarea unor clauze economice şi adeziunea României la principiile Cartei ONU.

Totuşi, României i s-a impus plata unor reparaţii de război imense, si a ramas fara teritoriile Basarabia si  Bucovina de Nord, ocupate de URSS in 1940 si fara Dobrogea de sud (Cadrilater), ocupat de Bulgaria in acelasi an.

 

 

 

 

1948: S-a nascut la Paris printul  Paul – Philippe de Hohenzollern, cunoscut și ca Paul Lambrino sau chiar Prințul Paul al României ), fiul lui Mircea Grigore Carol Lambrino (cunoscut drept Mircea Grigore Carol de Hohenzollern, 1920–2006), fiul nelegitim al regelui Carol al II-lea al României.

În urma a două procese de paternitate în Portugalia și Franța, câștigate de tatăl său, numele legal recunoscut în UE al lui Paul este Paul Philippe, Prinț de Hohenzollern, Prinț al României.

Mama lui Paul este Helene Nagavitzine, prima soție a lui Mircea Grigore Carol.

 

 

 

 

 

 

 

 

Paul susține că el este adevăratul succesor la tronul României, deși mariajul morganatic al lui Carol al II-lea cu Zizi Lambrino (mariaj ce a dus la nașterea tatălui său in ianuarie 1920), a fost anulat de către Tribunalul Ilfov în ianuarie 1919, după care această hotărâre a fost contestată în tribunalele internaționale (din Portugalia și Franța), acolo unde a câștigat recunoașterea faptului că tatăl său este fiul legitim al lui Carol al II-lea.

 Paul Lambrino, a ridicat pretentii si la mostenirea familiei regale de Romania.

 

 

 

1954: A murit la Cluj Gáal Gabor, critic literar, publicist, estetician şi sociolog de naţionalitate maghiară din România, membru titular al Academiei Române din 1948  si teoretician al „realismului socialist”; (n. 8 martie 1891, Budapesta).

 

 

 

 

 

 

 

 

A absolvit Universitatea din Budapesta şi a participat la revoluţia comunisră din Ungaria. După un scurt exil la Viena, a revenit  în Ungaria, unde a fost arestat, apoi a evadat şi s-a refugiat în România. A condus revistele „Korunk” (1926-1940) şi „Utunk” (1946-1954).

A fost profesor de filosofie şi istoria literaturii maghiare la Universitatea din Cluj, membru titular al Academiei Române din 1948.

 

 

 

 

1969: A decedat  George Oprescu, istoric, critic si colectionar de arta membru al Academiei Române; (n. 27 noiembrie 1881).

 

 

 

Lui i se datorează înfiinţarea la Bucureşti, a Institutului de Istoria Artei al Academiei Române, căruia, alături de revista de specialitate (“Analecta”) si  Galeria de artă universală a Muzeului Naţional, le-a consacrat ultimii ani de viaţă .

 

 

 

 

 

 

1999: A încetat din viaţă la Bucuresti pictorul Ion Pacea, membru de onoare al Academiei Române; (n. 7 septembrie1924, la Hortopani, Grecia).

 

 

 

 

 

 

A fost distins cu mai multe premii importante naționale și internaționale, ca premiul „Ion Andreescu” al Academiei Române (1963), Premiul pentru pictură (1965) și Marele Premiu al UAP (1967).

 

 

 

 

 

 


 

2004: Se deschid  Jocurile Olimpice de la Atena . În această competiţie care a durat pana la  29 august 2004 au participat 10.625 de sportivi din 201 de ţări,care au concurat la 28 de sporturi diferite.

 

 

 

 

 

 

 Romania a obtinut locul 14 la clasamentul pe medalii, cucerind  5 medalii de aur, 2  de argint si 3 de bronz.

 

 

 

 

 

 

2013: A decedat profesorul doctor Ion Gherman, specialist în parazitologia clinică, fost preşedinte al Societăţii Culturale „Ţinutul Herţa”; (n. 1920).

 

 

 

 

 

https://i0.wp.com/www.ziaristionline.ro/wp-content/uploads/2013/08/Prof-Univ-Dr-Doc-Ion-Gherman-Tinutul-Herta-Ziaristi-Online.png

 

https://i2.wp.com/www.ziaristionline.ro/wp-content/uploads/2013/08/Tinutul-Herta-Prof-Univ-Dr-Ion-Gherman.jpg

 

 

 

A desfăşurat o bogată activitate editorială, mai ales în direcţia stabilirii adevărului istoric privind soarta românilor din Bucovina, Basarabia şi Ţinutul Herţa, teritorii cotropite de Urss in 1940.

 

 

 

 

 

 2016: Regina Ana a fost  inmormnantata  la Curtea de Arges, în Noua Catedrală Arhiepiscopală și Regală, necropola regilor României. Inhumarea Majestatii Sale a fost precedata de funeralii impresionante.

 

 

 

 

 

 

 

 

M.S. Ana de Bourbon-Parma s-a născut la 18 septembrie 1923, la Paris și a fost fiica principelui René de Bourbon-Parma și a principesei Margareta a Danemarcei. A decedat in ziua de 1 august 2016, in Elvetia.

  In urma deciziei luate de Guvern, Sâmbătă, 13 august, a fost  declarata zi de doliu național pe intreg teritoriul României, în memoria Reginei Ana.

Toate instituțiile, autoritățile publice centrale și locale au arborat drapelul României în bernă.De asemenea drapelul a fost  arborat în bernă și la sediile partidelor politice, sindicatelor, patronatelor, instituțiilor de învățământ, instituțiilor de cultură și misiunilor diplomatice ale României, la punctele pentru trecerea frontierei, aeroporturi, porturi, gări și aerogări, precum și ca pavilion pe navele și ambarcațiunile care navighează sub pavilion românesc.

Slujba Reginei Ana este oficiata atat de ierarhi ortodocsi, in frunte cu Patriarhul Daniel, cat si de cei catolici, condusi de monseniorul Ioan Robu.

De asemenea, președintele Republicii Moldova, Nicolae Timofti, a semnat un decret privind declararea zilei de 13 august 2016 zi de doliu național „în semn de profundă durere cauzată de trecerea în eternitate a Reginei Ana a României”.

 

 

 

 Regina Ana, inmormantata astazi – Funeraliile Reginei Live Update

 

La funeraliile reginei Ana au fost prezenti, printre altii, principele Lorenz al Belgiei, principesa Maria Astrid de Luxemburg, arhiducesa a Austriei, arhiducele Cristian al Austriei, Alteta Sa Regala Maximilian, Mare Duce de Baden, principele Georg Friedrich al Prusiei, ducesa Maria a Rusiei, principele Carlos de Bourbon, Duce de Parma, care va reprezenta si familia regala a Olandei, si arhiducele Martin al Austriei.

De asemenea, la funeraliile reginei au  participat principesa mostenitoare Margareta, principele Radu, principesa Elena, principesa Sofia si principesa Maria, printul Nicolae, nepotul reginei, alaturi de alti membri ai Casei Regale.

Regele Mihai nu a participat la funeralii, din cauza starii de sanatate precare, la fel si Principesa Irina, care nu mai face parte din Casa Regala.

Nici familia regala din Marea Britanie nu a participat la ceremonie, insa  a fost reprezentata de insarcinatul cu afaceri al Ambasadei britanice si de contele Tibor Kalnoky.

 

 

 

 

 

 

 

 

Acestea au fost primele funeralii regale din ultimii 78 de ani, dupa ce la 24 iulie 1938  la Castelul Peleș, la București și la Curtea de Argeș au avut loc funeraliile Reginei Maria a României.

 

 

 

 

 

CITITI SI :

https://cersipamantromanesc.wordpress.com/2015/08/13/o-istorie-a-zilei-de-13-august-video-4/

 

 

 

 

Bibliografie (surse) :

 

 

  1. Acad. Dan Berindei, Istoria românilor, cronologie, editura Cartex, Bucureşti 2008;

  2. Dinu Poştarencu, O istorie a Basarabiei în date şi documente 1812-1940, Editura Cartier Istoric ;

  3. e.maramures.ro ;

  4. Wikipedia.ro.;

  5. mediafax.ro ;

  6. worldwideromania.com ;

  7. Enciclopedia Romaniei.ro ;

  8.  rador.ro/calendarul- evenimentelor;

  9.  Istoria md.

  10. istoriculzilei.blogspot.ro

 

13/08/2016 - Posted by | ISTORIE ROMANEASCA | , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , ,

Niciun comentariu până acum.

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile despre tine sau dă clic pe un icon pentru autentificare:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s

%d blogeri au apreciat asta: