CER SI PAMANT ROMANESC

Cuvant despre noi, romanii

Ziua de 12 august în Istoria Românilor


 

 

 

 

 

 

 

 

12 august, istoricul zilei

 

 

 

 

 

 

 

 

 

1816: S-a născut Ion Ghica, scriitor, economist, om politic, membru şi preşedinte al Societăţii Academice Române, prim-ministru al României de două ori, de patru ori preşedinte al Academiei Române.

 

 

 

 

 

 

A fost unul dintre fondatorii societăţii “Frăţia”, participant la Revoluţia de la 1848. (“Scrisori ale lui Ion Ghica catre V. Alecsandri”, “Scrieri economice”, “Pamântul si omul”) (d. 22 aprilie 1897).

 

 

 

 

1856: S-a născut în comuna Trohan (jud. Vaslui), Athanasie Mironescu,  mitropolit-primat al Bisericii Ortodoxe Române (1909-1911).

 

 

 

 

 

 

 

A fost autorul unor lucrări de istorie şi morală bisericească si  membru de onoare al Academiei Române din 1909; (m. 9 octombrie 1931, la Mănăstirea Cernica.).

 

 

 

1857: Poarta Otomană ordonă sub presiunea puterilor europene, anularea alegerilor pentru Adunarea ad-hoc a Moldovei.

 

 

 

 

Alexandru Ioan Cuza al Moldovei, 1859-1866

                         Domnitorul Alexandru Ioan Cuza al Moldovei, 1859-1866

Nicolae Vogoride (Vogoridis, Bogoridi), (n. 1820, Iaşi – d. 23 aprilie 1863, Bucureşti), sprijinit de Austria şi Turcia, care-i promiteau lui Vogoride domnia, prin falsificarea listelor electorale de reprezentare în Divanul Ad-hoc al Moldovei obţine funcţia de Caimacam (locţiitor, regent) al Moldovei între 1857 – 1858.

Anterior căimăcămiei proprii, Vogoride, a fost Ministru de Finanţe al Moldovei: 18 decembrie 1856 – 7 martie 1857 sub căimăcămia lui Teodor Balş. După ce a fost numit Caimacam al Moldovei, Vogoride s-a manifestat ca un antiunionist convins şi dornic de a-şi face partizani.

Compromisul de la Osborne între Napoleon al III-lea al Franţei, susţinut de regina Victoria a Angliei, precum şi de regii Prusiei, Rusiei şi Sardiniei, a contribuit la anularea primelor alegeri în Moldova.

Poarta Otomană ordonă anularea alegerilor pentru Adunarea ad-hoc a Moldovei la 12 august 1857 şi organizarea la 18 august de noi alegeri, care de această dată se soldează cu o majoritate unionistă.

La 22 septembrie 1857 s-a adunat Divanul Ad-hoc al Moldovei care era favorabil unirii, iar la 30 septembrie cel al Valahiei şi prin documentele redactate, au fost puse bazele fuzionării celor două principate. Colonelul Alexandru Ioan Cuza se numără printre deputaţii noi aleşi în Divan, meniţi să dezbată şi viitorul Principatelor.

 Unirea ulterioara  a Principatelor româneşti îşi datorează înfăptuirea conjuncturii internaţionale favorabile apărute după Războiul Crimeii (1853-1856) şi dorinţei de unire a românilor.

Sesizînd momentul internaţional favorabil, elita românească de la acea data, generaţia paşoptistă, a înteles şansa extraordinară care li se oferă şi a acţionat în consecinţă. Dorinţa puterilor occidentale era aceea de a bloca Rusia din drumul spre controlul continentului european. Congresul de la Paris (13 februarie 1856-18 martie 1856) a încercat să pună bazele unei noi ordini europene după Războiul Crimeii, avînd la bază îngrădirea puterii ruseşti şi a influenţei sale în sud-estul Europei.

Blocarea Imperiului Rus era eminentă, dar în ceea ce priveşte Unirea Principatelor, opiniile Marilor Puteri Occidentale au fost împărţite în funcţie de interesele lor strategice de politică externă. În cele din urmă s-a decis ca Principatele să-şi decidă singure soarta în cadrul unor Divanuri ad-hoc.

Şedinţele Divanului ad-hoc din Moldova s-au deschis la 22 septembrie 1857, ulterior a fost deschis şi divanul din Muntenia. 

Avînd în vedere majoritatea unionistă zdrobitoare din ambele Divane, rezultatul formulat în rezoluţia din 7 octombrie a fost unul clar: Unirea Principatelor într-un singur stat sub numele de România şi Prinţ străin, cu moştenirea tronului, ales dintr-o familie domnitoare a Europei şi ai cărui moştenitori să fie crescuţi în religia ţării.

A doua zi a fost adoptată rezoluţia şi în Muntenia, avînd practic aceleaşi concluzii.

Rezultatele au fost analizate într-un raport de comisari ai Puterilor garante şi dezbătute într-o Conferinţă care a durat trei luni. La 7 august 1858 a fost semnată Convenţia de la Paris care stabilea viitorul politic al Principatelor.

În fapt, acest document cu rol de constituţie era un compromis între regele Napoleon al III-lea al Franţei şi regina Victoria a Angliei. S-a stabilit ca unirea să fie una formală, fiecare principat avînd propriile sale instituţii legislative şi executive.

În perioada următoare au avut loc alegerile pentru Adunările Elective din fiecare principat, cele care trebuiau să aleagă domnii, de asemenea, cîte unul pentru fiecare principat.

 

 

 

 

 

  1865 (12/24 august): S-a născut (la Sigmaringen, in Germania) Ferdinand I de Hohenzollern-Sigmaringen, rege al României (1914-1927), nepot de frate al regelui Carol I, caruia i-a succedat la tron  în 1914.

 

 

 

 

 

 

In 1916 a susţinut intrarea României în război de partea Antantei împotriva Puterilor Centrale (fapt pentru care a şi fost numit, în ţară, Ferdinand cel Leal, fiind dezavuat însă de familia de Hohenzollern din Germania).

De numele său se leagă şi Marea Unire de la 1 decembrie 1918.

 

 

 

 

La 15 octombrie 1922 a fost încoronat, la Alba Iulia, ca rege al tuturor românilor.

 

După înfăptuirea României Mari, a sprijinit toate iniţiativele menite să ducă la importante transformări în viaţa economică, social-politică şi culturală a ţării.

A fost membru de onoare al Academiei Române (1890) si  preşedinte de onoare şi protector al Academiei Române (1914-1927);.

A decedat in 1927 si este înmormântat în pronaosul Mănăstirii Curtea de Argeş.

 

 

 

 

 

1871: Se inființeaza Cabinetului numismatic al Academiei Române, prin donațiile lui Al. Papiu Ilarian și V.A. Urechia.

Al. Papiu-Ilarian prezintă ca dar din partea clericului Mihail Crişan din Reghin,  160 de monede romane, care, împreună cu alte 19 monede şi medalii româneşti, dăruite tot atunci de V. A. Urechia, stau la baza Cabinetului numismatic al Academiei Române.

 

 

 

 

 

1899: S-a născut Scarlat Longhin, general şi medic dermatovenerolog român, membru corespondent al Academiei Române; (d. 13 martie 1979).

A  întreprins cercetări originale, fiind precursorul imunostimulării nespecifice cu vaccinul BCG.

 

 

 

1913: S-a nascut actrița română de teatru și film Clody Bertola; (“Felix si Otilia”, “Profetul, aurul si ardelenii”); (d. 2007).

 

 

 

 

 

 

 

A absolvit cursurile Conservatorului de Artă Dramatică. A fost actriţă a Teatrului Bulandra dar a jucat şi la Teatrul de Comedie, Teatrul Naţional din Bucureşti şi Teatrul Mic. A fost căsătorită cu regizorii Liviu Ciulei şi Lucian Pintilie. Cariera actriţei a fost evocată în volumul „La vie en rose” de Ludmila Patlanjoglu. 

A fost distinsă cu Ordinul Meritul Cultural clasa a II-a (1967) „pentru merite deosebite în domeniul artei dramatice”.

 

 

 

 

 

 

 1916: S-a născut generalul Ioan Dicezare, pilot român si as al aviației de vânătoare române în timpul celui de al Doilea Război Mondial.

 

 

 

 

 

12 ioan dicezare

 

Dicezare a avut peste 500 de misiuni de luptă și a reputat 16 victorii certe și trei probabile. Unele surse afirmă că ar fi avut 40 de victorii aeriene. (d. 10 august 2012). 

 

 

 

 

 

1933: A încetat din viaţă la Iaşi, lingvistul şi filologul Alexandru Philippide, membru al Academiei Române, întemeietorul şcolii de lingvistică de la Iaşi; (n. 1 mai 1859, Bârlad).

 

 

 

 

 

 

 

 

A absolvit, în 1881, Facultatea de Litere şi Filozofie a Universităţii din Iaşi.

Între 1888 şi 1890 şi-a continuat studiile la Halle (Germania). A fost bibliotecar la Biblioteca Centrală Universitară „M. Eminescu” din Iaşi (1881-1884), profesor la Liceul Naţional din Iaşi şi, din 1893, profesor universitar la Catedra de Filologie Română înfiinţată în acelaşi an.

În 1898 a devenit membru corespondent al Academiei Române, pentru ca, în 1900, să fie ales membru titular.

A fost decan al Facultăţii de Litere şi Filozofie, între 1913 şi 1916, cu prelungire până în 1918. În 1927 a înfiinţat Institutul de Filologie Română, care astăzi îi poartă numele.

A elaborat cărţi fundamentale pentru lingvistica şi filologia română: Introducere în istoria limbei şi literaturei române (1888), Principii de istoria limbii (1894), Gramatică elementară a limbii române (1897), Originea românilor (vol. I, subintitulat Ce spun izvoarele istorice, 1925; vol. II, subintitulat Ce spun limbile română şi albaneză, 1928) – considerată opera sa fundamentală.

Între 1897 şi 1906 a redactat o primă formă a  Dicţionarului limbii române al Academiei (porţiunea A – dăzvăţ, rămasă în manuscris), stabilind principiile şi metoda de lucru adecvate Dicţionarului tezaur al limbii române.

Printre studenţii săi s-au numărat Iorgu Iordan şi G. Ivănescu.

 

 

 

 

 

1937 : A încetat din viaţă scriitorul marxist Alexandru Sahia (Alexandru Stănescu), membru post-mortem al Academiei Române; (n. 9 octombrie 1908).

 

 

 

 

 

 

1963: A murit matematicianul Simion Sanielevici; cercetări în domeniul ecuaţiilor diferenţiale, integrale şi integrofuncţionale; membru titular onorific al Academiei Române din 1948; (n. 1870).

 

 

 

 

 

1965: A decedat  Costin Kirițescu, istoric român (autor al unor lucrări fundamentale privind participarea României la cele două conflagraţii mondiale), zoolog (contribuţii la cunoaşterea faunei de reptile şi batracieni din ţara noastră), autor de manuale şi publicist;  (n. 3 septembrie 1876) . 

 

 

 

 

 

 


 

 

 

 A facut parte din delegatia  ţarii noastre la Liga Naţiunilor.

Este autorul monumentalei  lucrari “Istoria războiului pentru Întregirea României: 1916-1919″, Editura Casei Școalelor, București, 1921, reeditata la  Editura Științifică și Enciclopedică, 1989.

 

 

 

 

 

2012: A murit geofizicianul Dumitru Enescu; contribuţii semnificative în domeniul seismologiei, fost director al Institutului Naţional pentru Fizica Pământului, membru de onoare al Academiei Române din 2011; (n. 1930).

 

 

 

 

 

 

2012: Are loc ceremonia de inchidere a Jocurilor Olimpice de la Londra.

Lotul Romaniei  la Jocurile Olimpice din 2012 a fost compus din 104 atleți, care au concurat în 15  probe sportive.

Romania a castigat 2 medalii de aur, 5 de argint si doua de bronz, ocupand locul 27 in clasamentul pe medalii al echipelor participante.

 

 

 

Portdrapelul Romaniei  la ceremonia de deschidere a fost tenismenul profesionist Horia Tecau, iar la ceremonia de închidere, portdrapel a fost gimnasta Sandra Izbasa .

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

12 august este Ziua Internaţională a Tineretului incepand cu anul 2000 si a fost  proclamata de Adunarea Generala a ONU  la data de 17 decembrie 1999, la recomandarea Conferintei Mondiale a Ministrilor responsabili cu problemele tineretului, desfasurata la Londra între 8-12 august 1998.

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

CITITI SI :

https://cersipamantromanesc.wordpress.com/2015/08/12/o-istorie-a-zilei-de-12-august-video-4/

 

 

 

 

 

Bibliografie (surse) :

 

 

  1. Acad. Dan Berindei, Istoria românilor, cronologie, editura Cartex, Bucureşti 2008;

  2. Dinu Poştarencu, O istorie a Basarabiei în date şi documente 1812-1940, Editura Cartier Istoric ;

  3. e.maramures.ro ;

  4. Wikipedia.ro.;

  5. mediafax.ro ;

  6. worldwideromania.com ;

  7. Enciclopedia Romaniei.ro ;

  8.  rador.ro/calendarul- evenimentelor;

  9.  Istoria md.

  10. istoriculzilei.blogspot.ro

12/08/2016 - Posted by | ISTORIE ROMANEASCA | , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , ,

Niciun comentariu până acum.

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile despre tine sau dă clic pe un icon pentru autentificare:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s

%d blogeri au apreciat asta: