CER SI PAMANT ROMANESC

Cuvant despre noi, romanii

Ziua de 4 august în Istoria Românilor


 

 

 

 

 

4 august, istoricul zilei

 

 

 

 

 

1857: S-a născut in localitatea Vad, comitatul Făgăraş, istoricul şi teologul greco-catolic român Augustin Bunea, membru titular  al Academiei Române; (d. 30 noiembrie 1909 la Blaj).

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

A fost profesor la Academia Teologică din Blaj (1886-1888), ocupând catedra de teologie dogmatică, secretar mitropolitan (1888-1895), canonic mitropolitan (din 1895) si  cofondator al ziarului bisericesc-politic „Unirea”, apărut la Blaj, alături avându-i pe Vasile Hossu, Alexandru Grama, Victor Smighelschi şi Izidor Marcu.

A publicat un mare număr de lucrări privitoare la istoria Transilvaniei şi mai cu seamă de istorie bisericească, pe baza unor izvoare inedite până atunci. A fost prieten apropiat cu savantul istoric Nicolae Iorga şi cu Andrei Bârseanu, fostul său coleg de la Braşov.

În 1901 a fost ales membru corespondent al Academiei Române, iar în 1909 a fost numit membru titular. A fost membru al secţiei istorice a Astrei, de la Sibiu.

 

 

 

1862 (4/16): În cadrul acţiunii de unificare administrativă, domnitorul Alexandru Ioan Cuza semnează decretele prin care hotărăşte contopirea Direcţiei Statistice a Moldovei cu Oficiul Statistic din Bucureşti şi numirea lui Dionisie Pop-Marţian ca director al Oficiului Statistic pentru Principatele Unite.

 

 

 

 

 

 

 

 

Dionisie Pop Marţian (n. 1829, Ponor, judeţul Alba – d. 2 iulie 1865, München), economist, statistician, organizatorul statisticii moderne din România.

 

 

 

 

 

1866: S-a nascut Gheorghe D. Mărdărescu, general roman, participant la Batalia de la Oituz si la Campania din Ungaria (d. 5 septembrie 1938).

 

 

 

 

 

Gheorghe Mardarescu

 

 

 

 

Gheorghe D. Mărdărescu, general al armatei române în timpul campaniei din  Ungaria (1919-1920), decorat de Regele Ferdinand şi Regina Maria cu Ordinul militar “Mihai Viteazul” clasa III-a  pentru acţiunea contra regimului bolşevic a lui Béla Kun.

A fost  ministru de Război (1922- 1926).

 

 

 

1870:  S-a născut la Botoşani matematicianul Simion Sanielevici ; (d. 12 august 1963, Klagenfurt, Austria).

A  fost un academician român de origine evreiască, membru de onoare (1948) al Academiei Române.

Studiile universitare le-a urmat la Facultatea de Ştiinte a Universităţii din Bucureşti, cu specializare la Paris.

A efectuat cercetări importante în domeniul ecuaţiilor diferenţiale, integrale şi integrofuncţionale.

A fost tatăl fizicianului Alexandru S. Sanielevici.

 

 

1876 ( 4/16): S-a născut Ion I. Nistor, istoric şi om politic,luptător pentru emanciparea naţională şi culturală a Bucovinei.

In toamna anului 1918, împreună cu Iancu Flondor şi Sextil Puşcariu, a pregătit Congresul general al românilor bucovineni.

Este cel care a redactat şi a citit în faţa deputaţilor Actul Unirii.

A fost  membru titular al Academiei Române din 1915.

 

 

 

 

 

După 1918, a fost ministru în mai multe rânduri în guvernele de la Bucureşti.

A fost arestat şi închis la Sighet de autoritatile comuniste romane aservite URSS (1950-1955); (m. 1962).

 

 

1879: A murit  profesorul universitar de fizica Ştefan Micle.

Ștefan Micle s-a născut în comuna Feleac, lângă Cluj, pe 25 septembrie 1820.

 A fost sotul tinerei nasaudence Veronica Micle (născută Câmpeanu la  25.09.1820), cu care s-a căsătorit în Biserica Bob din Cluj pe 7 august 1864.

 

 

 

 

 

 

Între 1867-1875 a fost rector al Universităţii din Iaşi.

 

 

 

 

1916: A fost semnat, la Bucureşti, Tratatul de alianţă dintre România, pe de o parte, şi Franţa, Marea Britanie, Rusia şi Italia, pe de altă parte, care prevedea, printre condiţiile intrării României în război de partea Antantei, şi satisfacerea dezideratului unirii cu ţara a teritoriilor româneşti anexate de Austro-Ungaria.

 

 

 

 

 

1919: Armata romana a intrat victorioasa in Budapesta.

Este sfarșitul regimului comunist instaurat de Bela Kun la 21 martie 1919 in Ungaria.

 

 

 

 

Generalul Gheorghe Mărdărescu (dreapta) pe terasa hotelului Ghelert din Budapesta, august 1919

 

Generalul Gheorghe Mărdărescu (dreapta) pe terasa hotelului Ghelert din Budapesta, august 1919

La 3 august 1919, patru escadroane de roșiori, dintre care unul din Craiova, au pornit spre Kecskemét.

Grupul avea patru sute de cavaleriști și era dotat cu două tunuri și zece mitraliere, fiind comandat de colonelul Rusescu, care, fără ordin, a pătruns în Budapesta si in jurul orei 20, a descălecat în curtea cazărmii de husari „Arhiducele Josef”.

A doua zi, la ora optsprezece, aflat în centrul bulevardului Andrássy din Budapesta, comandantul armatei române care opera  în Ungaria, generalul Mărdărescu, va privi defilarea militarilor români din Divizia 1 Vânători.

Acțiunea pe cont propriu a colonelului Rusescu nu i-a convenit generalului Mărdărescu, acesta luand  măsuri disciplinare împotriva ofițerului care îndrăznise să-i știrbească  aura victoriei.

Istoricii contemporani i-au sărit în ajutor, înregistrând data de 4 și nu de 3 august, ca dată a ocupării capitalei ungare, acțiunea din 3 august fiind tratată cu discreție.

 

 

 

 

 harta Romaniei 4 august 1919

Operatiunile militare impotriva Ungariei comuniste au fost conduse de generalul Gheorghe Mărdărescu, care s-a aflat in fruntea trupelor din Transilvania începînd cu 12 aprilie 1919.

Capitala Ungariei, Budapesta, a fost cucerită de trupele române fără niciun ajutor militar aliat, ea fiind  singura capitală inamică ocupată de un stat din Antanta în cursul primului război mondial, considerînd războiul româno-ungar din 1919 ca parte a acestuia, sau o consecinţă imediată a lui.

Meritul armatei române este imens, ţinînd cont că în toată istoria modernă, România a dus război doar în coaliţie, această acţiune militară fiind singura în care România a acţionat singură, fără aportul aliaţilor.

Atât trupele franco-sârbe din sud, cît şi cele cehoslovace, s-au mişcat mult mai tîrziu şi fără sa participe direct la lupte,  ocupînd doar zone de securitate în Ungaria, după ce armata bolşevică ungară a fost zdrobită de cea română.

Cu atât mai importantă apare victoria românească, cu cît România, în acea perioadă, ducea un război pe două fronturi, al doilea front fiind în est, pe linia Nistrului, împotriva bandelor bolşevice ce făceau dese incursiuni în Basarabia, încercînd să răscoale populaţia şi să reocupe teritoriul dintre Prut şi Nistru pentru a-l aduce în “marea familie sovietică“, aşa cum vor face cu Ucraina si alte teritorii în anii 1920.

 

 

 


 1948: A apărut Decretul nr. 177 privind cultele religioase din România, prin care se reitera libertatea credinţei religioase şi a practicării cultelor (cu excepţia celor interzise), dar se sublinia obligaţia respectării întocmai a legilor statului.

Decretul prevedea printre altele, că nici un cult sau un reprezentant al unui cult religios nu putea întreţine legături cu alte culte religioase, instituţii sau persoane oficiale din afara ţării decât cu aprobarea Ministerului Culturii şi prin intermediul Ministerului Afacerilor Externe.

Se mai stipula că niciun cult religios nu putea exercita vreo jurisdicţie asupra credincioşilor statului român; controlul cultelor de către factorul politic a devenit, astfel, complet; totodată au fost trecuţi în rezervă preoţii militari.

 

 

 

 

 

1948: S-a nascut  la Sibiu actrita romana Cezara Dafinescu.

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

1953: A murit la Bucuresti, pictorul si graficianul roman Francisc Şirato; (n. 15 august 1877, Craiova).

A fost descendentul unei familii de ţărani francezi care au fost colonizaţi la sfârşitul secolului al XVIII-lea în Banat.

In 1898, pleacă în Germania la Düsseldorf, dar neavând suficiente resurse materiale, nu reuseşte să urmeze cursurile Academiei de Artă de acolo.
Este nevoit să lucreze într-un atelier de gravură si in 1899 se întoarce în ţară, iar în anul următor se înscrie la „Şcoala Naţională de Arte Frumoase” din Bucureşti.

Expune pentru prima dată la „Salonul Oficial” în 1907, pictura sa nu este remarcată, dar desenele sale nu pot trece neobservate. Ele apar cu regularitate în paginile revistei „Furnica”, unele din ele inspirate din răscoalele ţărăneşti din 1907.

Înainte de primul război mondial, între 1908 şi 1914, expune în cadrul „Tinerimii Artistice”, numărându-se printre primii membri ai acestei asociaţii.

În timpul războiului, Șirato realizează câteva cicluri de desene în care înfățișează dramele provocate de război, lucrări pe care le prezintă la expoziția personală din 1921.

În 1917 a devenit custode la Muzeul Naţional de Artă populară

Cu această expoziție se încheie o primă perioadă din activitatea artistului, deosebit de valoroasă în grafică, și se consacră tot mai mult picturii.

În 1920, aderă la gruparea “Arta Română”, în cadrul căreia expune până în 1924.

 

 

 

 

Foto: „Grupul celor patru”

 

 

 

 

În anul următor, înființează, împreună cu pictorii Nicolae Tonitza și Ștefan Dimitrescu și cu sculptorul Oscar Han “Grupul celor patru”. Grupul nu și-a alcătuit un anumit program, pe cei patru i-a unit o concepție comună despre artă precum și o strânsă prietenie.

 

Mai târziu, în anul 1932, Şirato a fost numit profesor la „Academia de Belle-Arte” din Bucureşti, remarcându-se ca un bun pedagog. A redactat (1938) o monografie consacrată lui Nicolae Grigorescu.

Francisc Şirato a avut şi o bogată activitate publicistică, a scris numeroase articole şi cronici de artă în revista „Sburătorul” a lui Eugen Lovinescu şi în „Cugetul românesc”.

În 1946, pictorului, căruia cu mulţi ani în urmă i se acordaseră premii la manifestări artistice internaţionale (Barcelona, Bruxelles, Paris, New York), i se decernează „Premiul Naţional pentru Pictură”.

În 1947 expoziţia sa personală s-a bucurat de un mare succes. Aceasta a fost însă şi ultima sa expoziţie.

 

 

 

 

 

1954: S-a nascut  in localitatea  Criscior (Hunedoara), poetul român Paul Daian.

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 In perioada anilor ’80 a frecventat sedintele „Cenaclului de Luni” condus de criticul si profesorul Nicolae Manolescu.
Natura boema si nonconformista, schimbind frecvent locurile de munca, a avut peste patruzeci de meserii, printre care: bijutier, vidanjor, lacatus, maturator de strada, motostivuitorist, dispecer etc. in urma unui protest la Uniunea Scriitorilor fata de autoritatile comuniste din Romania, in 1982 este pedepsit cu inchisoarea. Alta incercare de protest se soldeaza cu internari in spitale psihiatrice (1986, 1987).

Debuteaza publicistic in 1973 in revista „Flacara”. in 1984 este inclus cu un ciclu de poeme in Caietul debutantilor publicat de Editura Albatros.

Debutul editorial propriu-zis are loc in 1987 cu volumul Poeme sororale (Ed. Cartea Romaneasca).

Colaboreaza la „Romania literara”, „Luceafarul”, „Contemporanul”, „Vatra”, „Viata Romaneasca”, „Caiete critice”, „Dreptatea”, „Amfiteatru” etc. 

A publicat volumele: Turma de porci (Ed. Cartea Romaneasca, 1993) Johann (Ed. Pontica, 1994), Trei poeme (Ed. Pontica, 1995), Cerul si ochii lui oblici (Ed. Pontica. 1996), De astazi beau singe (Ed. Semne, 1997) Stingacia in salut a femeii (Ed. Paralela 45, 1999).

Este membru al Uniunii Scriitorilor din Romania (din 1990).

 

 

 

1959: A murit in inchisoarea comunista de la Sighet, Ioan Balan, episcop martir  greco–catolic; (n. 11 februarie 1880).

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

În 29 octombrie 1948 în contextul interzicerii Bisericici Unite cu Roma a fost arestat de autoritățile comuniste, iar din 1950,  după refuzurile sale consecvente de a trece la Biserica Ortodoxa , a fost închis la Sighet unde a fost supus unor munci istovitoare.

În 1955 a fost internat cu domiciliu obligatoriu la Curtea de Arges , ulterior a fost transferat la Manastirea Ciorogarla, unde s-a stins din viață.


 

 

 

 1972: A murit Victor Anastasiu, medic şi psihofiziolog care a dus contribuţii originale la dezvoltarea medicinii aeronautice; (n. 5 octombrie 1886, la Huşi).

 

 

 

 

Povestea unui român genial: Victor Anastasiu, primul medic pilot militar din lume, care a pus bazele uneia dintre cele mai importante instituţii mondiale

 

 

Este cel care a organizat in timpul primului razboi mondial primul spital aeronautic al armatei române, instalat în localul unei foste şcoli profesionale.

A fost primul medic pilot militar din lume,si a înfiinţat în 1920, Centrul de medicină aeronautică, unul din primele de acest gen din lume si a fost  membru al mai multor societăţi internaţionale de aeronautică din Paris şi Geneva, expert tehnic în cadrul Ligii Naţiunilor în anul 1929.

Studiile sale privitoare la  comportamentului piloţilor în timpul zborurilor au fost o premieră mondială, aspect recunoscut în cadrul Congresului Internaţional de navigaţie aeriană de la Paris din 1921

A fost deseori decorat atât de autorităţile române cât şi de prestigioase instituţii străine şi a avansat în grad, devenind general de brigadă, la 8 iunie 1940, odată cu trecerea în rezervă.

A fost persecutat de regimul comunist.

In 1951, Tribunalul Militar l-a condamnat  la închisoare corecţională, pe durata a cinci ani, pentru presupuse fraude fiscale în mânuirea fondurilor Casei de Despăgubiri.

”Adevărul era altul – notează istoricii Valeriu Avram şi Valeriu Nicolescu, în volumul Războiul Aerian deasupra României – fiica sa Liliana se căsătorise cu un cetăţean american şi emigrase în SUA, de aici şi măsurile luate de autorităţile comuniste împotriva eminentului aviator şi medic”.

A fost eliberat în 1953, ca urmare a intenselor demersuri făcute de forurile politice dar şi a dovedirii nevinovăţiei în cauza pentru care fusese incriminat.

În 1963, în urma unui accident, a rămas cu o invaliditate permanentă şi urmare a vârstei înaintate a cerut pensionarea. 

A murit în ziua de 4 august 1972, lăsând moştenire medicinii aeronautice numeroase cercetări şi obesrvaţii privind sănătatea personalului navigant. 

În prezent Institutul naţional de medicină aeronautică poartă numele medicului român, Institutul naţional de medicină aeronautică şi spaţială „General doctor aviator Victor Anastasiu”.

 

 

 

 

2000: A murit criticul de teatru Victor Parhon (distins cu Premiul pentru întreaga activitate la Gala Premiilor UNITER pe anul 2000); a lucrat la Radioteleviziunea Română; (s-a nascut pe 5 aprilie 1943 la Iasi).

 

A fost  licentiat in Filologie, fiind prezent timp de cateva decenii in revistele de specialitate si in numeroase publicatii, redactor la revista “Teatrul”, si apoi la Teatrul azi, colaborator permanent la emisiunile de teatru ale televiziune si la Radio.

In cariera sa a primit numeroase premii , printre care si Premiul pentru intreaga activitate la Gala premiilor UNITER din anul 2000.

A fost directorul Centrului National pentru valorificarea creatiei populare, vicepresedinte al Fundatiei Ethnos, membru in biroul sectiei romane a Asociatiei Internationale a Criticilor de Teatru.

A editat revista“Datini”.

 

 

 

 

2003: A murit  la Breaza,  soprana română de reputaţie internaţională Aurora Valentina Creţoiu.

 

 

 

 

 

S-a născut în 12 martie 1909, în  Bucureşti.

Prima apariţie publică a avut loc în anul 1928, cu aria Ofeliei din Hamlet de Ambroise Thomas. Un an mai târziu, interpretarea Violettei dintr-o producţie studenţesacă îl determină pe dirijorul Ionel Perlea să-i ofere un contract la Operă, unde debutează cu Pajul din Tannhauser de Wagner. 

O dată importantă rămâne ziua de 21 decembrie 1930, când, tălmăceşte pentru prima oară cele 7 lieduri pe versuri de Clement Marot, acompaniată la pian chiar de George Enescu. Colaborare lor se va extinde în ani, prin apariţii memorabile în cluburi, ambasade şi săli de concert.

La Operă, dupa venirea comunistilor , este din ce în ce mai persecutată  datorită convingerilor sale anticomuniste şi prieteniei cu Viorica Ursuleac şi soţul său, dirijorul Clemens Krauss, consideraţi pronazişti .

E acuzata de „huliganism politic”, „cosmopolitism” şi admiratie fata de „imperialism”.

 

 

 

 

 

 

 

 

 

In anul 1954 obţine Diploma de Artistă Emerită iar în urma entuziasmului dirijorului Glauco Curiel (de la Scala din Milano), pentru talentul să de excepţie, cântă cu mari ovaţii Boema şi Falstaff.

La 1 august 1960, cere pensionarea si se izolează într-o căsuţă la Breaza, dar în 1961  este arestată alături de: Şerban Tassian, Dinu Bădescu, Cornelia Gavrilescu şi pianista Viorica Cojocaru.

După un an obţine eliberarea, cu interdicţia de a mai lucra, timp de şase ani, dupa care nu acceptă decât să fie trei ani profesoară la Şcoala Populară de Artă şi apoi, îndrumătoare de canto la Teatrul Liric din Braşov.

 

 

 

 

 

 

2011: A decedat la Oradea, cântăreaţa de muzică populară Florica Ungur; (n. 8 iunie 1939, Fâşca, Bihor).

 

 

 

 

 

 

A absolvit cursurile Universităţii din Bucureşti, secţia limbi clasice (latină şi greacă veche) şi a fost profesoară de latină în liceu. 

Interpreta a reuşit să culeagă, să interpreteze şi să înregistreze peste 150 de melodii de o valoare inestimabilă pentru sufletul românesc.

A înregistrat primul disc Electrecord în anul 1970, la vârsta de 31 de ani. A mai înregistrat încă nouă discuri, cinci casete audio şi un CD.

De asemenea a  colaborat cu mari orchestre, ansambluri şi dirijori, a participat ca invitată la cele mai mari festivaluri de folclor din ţară şi din străinătate, a avut emisiuni şi înregistrări la toate posturile naţionale de televiziune .

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

CITITI SI :

https://cersipamantromanesc.wordpress.com/2015/08/04/o-istorie-a-zilei-de-4-august-video-4/

 

 

 

 

 

 

 

Bibliografie (surse) :

 

 

  1. Acad. Dan Berindei, Istoria românilor, cronologie, editura Cartex, Bucureşti 2008;

  2. Dinu Poştarencu, O istorie a Basarabiei în date şi documente 1812-1940, Editura Cartier Istoric ;

  3. e.maramures.ro ;

  4. Wikipedia.ro.;

  5. mediafax.ro ;

  6. worldwideromania.com ;

  7. Enciclopedia Romaniei.ro ;

  8.  rador.ro/calendarul- evenimentelor;

  9.  Istoria md.

  10. istoriculzilei.blogspot.ro

  11. referatele.com/referate/romana/Paul-Daian/

04/08/2016 - Posted by | ISTORIE ROMANEASCA | , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , ,

Niciun comentariu până acum.

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile despre tine sau dă clic pe un icon pentru autentificare:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s

%d blogeri au apreciat asta: