Ziua de 28 iulie în Istoria Românilor

 

 

 

 

 

 

 

 

 28 iulie, istoricul zilei

 

 

 

 

 

 

 

1468: A fost încheiat un  Tratat moldo-polon, care a confirmat vechile raporturi politice dintre Moldova şi Polonia.

Cazimir al IV-lea, regele Poloniei, se obliga să nu ocrotească în ţara sa nici un pretendent la scaunul Moldovei.

 

 

 

 

1848 (28 iulie/ 9 august): Are loc o nouă adunare populară pe „Câmpia Libertăţii” (Filaret) din Bucureşti, unde se alege o Locotenenţă domnească formată din trei membri (liberalii moderaţi Nicolae Golescu, Ion Heliade Rădulescu şi Christian Tell), care acceptă să modifice Constituţia în sensul dorit de sultan.

 

 

 

A doua zi Locotenenţa a fost  recunoscută de comisarul Porţii Otomane drept guvern legitim al Ţării Româneşti.

 

 

 

 

 

 

1868: Între 28 şi 30 iulie trupa Pascaly, însoţită de Mihai Eminescu,  prezintă o serie de spectacole în Timișoara.

 

 

 

 

 

 

 

 

 

1892: S-a născut in localitatea Gaeşti, economistul Victor Bădulescu, participant  ca delegat al României la negocierile financiare şi comerciale din cadrul Societăţii Naţiunilor, la tratativele şi aranjamentele privitoare la despăgubirile de război.

A studiat la Şcoala de Ştiinţe Politice din Paris unde, pe lângă drept, urmează şi cursuri care îl vor îndrepta către domeniul economiei: doctrine economice şi politice, finanţe, geografie economică, statistică, contabilitate publică.

Astfel, în 1914 obţine diploma de licenţă la Secţia financiară cu o teză despre chestiunea agrară din România.

În 1915 se înscrie la Facultatea de Drept a Universităţii din Paris, pe care o absolvă anul următor. Parcursul său academic este întrerupt de izbucnirea războiului. Reîntors în ţară, merge la Şcoala de ofiţeri de rezervă de artilerie şi geniu, unde devine şef de promoţie.

Din august 1916 ia parte la război, iar după terminarea acestuia este trecut în rezervă cu gradul de căpitan.

După terminarea războiului îşi continuă studiile la universitatea pariziană pentru a obţine doctoratul.

A fost desemnat ca membru permanent al Consiliului Economic al Micii Antante, susţinându-l cu expertiza sa pe Nicolae Titulescu.

La propunerea acestuia a fost desemnat membru permanent în Consiliul Economic al Micii Antante şi apoi a Înţelegerii Balcanice. Datorită meritelor deosebite a fost cooptat ca în consiliul economic al Societăţii Naţiunilor, cu un mandat de patru ani. 

Era membru corespondent al Academiei Române din 1945, dar după terminarea războiului mondial, prestigiosul titlu avea să-i fie retras odată cu instalarea regimului comunist şi începutul prigoanei contra elitei româneşti.

Viaţa sa a luat o întorsătură dramatică dupa ce a fost inchis la Sighetu-Marmaţiei din considerente politice si a murit în închisoare la 10 decembrie 1953.

A fost repus în drepturi ca membru corespondent al Academiei Române abia în 1990, după înlăturarea regimului comunist.

 

 

 

 

 

 

1896: S-a născut Eugen Filotti, publicist şi traducător, diplomat aflat în misiune la  toate şedinţele Societăţii Naţiunilor (Liga Naţiunilor) între anii 1928 şi 1935.

Din 1946, a activat ca membru în delegaţia română la Conferinţa de Pace de la Paris, alături de Lucreţiu Pătrăşcanu şi Mihail Ralea.

 

 

Eugen Filotti

În perioada 1947 – 1957 Eugen Filotti a avut mari dificultăţi sub regimul comunist. A fost evacuat din casă, fiindu-i repartizata o locuinţă insalubră, i s-a tăiat pensia şi a fost nevoit să ocupe diferite slujbe din care era în scurt timp concediat, ca exponent al fostului regim burghezo-mosieresc.

În 1957 situaţia lui Eugen Filotti s-a ameliorat după ce a fost numit director al Editurii de Limbi Străine de pe lângă Institutul Român pentru Relatii Culturale cu Străinatatea.

In acelaşi timp s-a înscris în Uniunea Scriitorilor. Din 1957 până la sfârşitul vieţii, a publicat numeroase traduceri literare precum şi lucrări de artă.

A murit la 1 iunie 1975 fiind înmormântat la Cimitirul Bellu din Bucureşti.

 

 

 

 

 

 

 

1906: Din iniţiativa privată a prof. dr.Nicolae Minovici, a aparut  prima „Salvare” din Bucureşti (Societatea de Salvare din Bucureşti).

 

 

 

 

 

 

 

 

 

Prima ambulanţă, o trăsura cu cai, a circulat pe străzile Bucureştiului în 28 iulie 1906, cu un echipaj format din sergenţi de oraş, medicii interni şi sanitarii, fiind instruiţi chiar de dr. Nicolae Minovici, cel care întemeiase în acelaşi an Societatea de Salvare. 

A fost prima Societate de Ambulanţă din Balcani si  a fost înfiinţată de prof. Dr. Nicolae Minovici  pe modelul primei staţii de salvare care funcţiona deja la Viena.

 

 

 

 

 

 

 

Foto: prof. Mina Minovici  n.30 aprilie 1858 la Braila- d.25 aprilie 1933, Bucuresti). Familia sa era  originara  in Macedonia sarbeasca.

 

 

Serviciul de Salvare a fost funcţionat sub deviza „Totdeauna tuturor, gata pentru ajutor„şi a fost condus timp de 35 de ani de prof.dr. Nicolae Minovici personal, care a întreţinut Societatea din veniturile proprii sau cu ajutorul contribuţiei unor oameni generoşi.

A fost cea mai importantă opera socială a profesorului Minovici, cel care se ocupase şi de lichidarea în mod ştiinţific a cerşetoriei şi vagabondajului, înfiinţase primele cămine pentru adăpostirea femeilor-mame necăsătorite, fondase primele azile de noapte şi iniţiase constructia de vespasiene subterane şi a a primelor  fântâni publice pe străzi.

 

 

 

 

 

 

1912: S-a născut  Elisabeta Rizea, unul din simbolurile rezistenţei anticomuniste din Romania ; (m. 6 octombrie 2003).

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

1913: La 28 iulie 1913, stil vechi (10 august 1913, stil nou) se încheie Tratatul de pace de la București dintre România, Serbia, Grecia, Bulgaria și Turcia, tratat care pune capăt celui de-Al Doilea Război Balcanic.

Războiul a început la 16/29 iunie 1913, in momentul in care Bulgaria și-a atacat aliații, Serbia și Grecia, datorita unor neîntelegeri legate de împărțirea Macedoniei otomane.

După ce armatele sarbești și grecești extenuate de lupte se retrageau, în război au intrat România și Turcia care, practic fără mari lupte, au înaintat din două direcții opuse spre capitala Sofia. Evenimentele au impus Bulgariei să se așeze la masa de negocieri.

 

 

 

 

 

 

 

 

Semnarea tratatului încununează Conferinţa de pace de la Bucureşti care își începuse lucrările la 17 iulie 1913.

Titu Maiorescu propusese beligeranţilor un armistiţiu de 5 zile, răgazul necesar pentru a negocia. Delegaţii aprobă armistiţiul începînd din 18 iulie.

 Negocierile au continuat pană la 28 iulie/10 august, cand şefii delegaţilor statelor balcanice au semnat tratatul.

La ora 10,00 s-au auzit 21 salve de tun, iar ceremonia a avut  loc în clădirea ministerului de externe român din București, la palatul Sturdza.

 

 

 

Foto: Palatul Sturdza, sediul Ministerului de externe al României, București, 1913

 

 

 

 

Ulterior, la Mitropolie a avut  loc un serviciu divin oficiat de mitropolit, la care au participat membrii delegaţiilor străine. La sfîrşitul ceremoniei a fost organizat un banchet pentru toți participanţii.

Confrorm tratatului, Cadrilaterul (judetele Durostor și Caliacra), pe aliniamentul Turtucaia-Balcic, aflat anterior în  componenta  Bulgariei i-a  revenit României.

De asemenea perdanta războiului, Bulgaria, a cedat importante  teritorii către Serbia, Grecia și Turcia (vezi harta).

 

 

 

 

Modificările teritoriale în urma Păcii de la București din 1913

 

 

http://www.youtube.com/watch?v=GvZyfnEYoXc

 

 

 

 

 

1928: Guvernul Romaniei a fost autorizat să contracteze un împrumut de 250 milioane în străinătate pentru operaţiile de stabilizare monetară.

 

 

 

 

 

1931: S-a născut sculptorul Alexandru Gheorghiţă; (m. 2011).

 

 

 

 

 

 1932: S-a născut la Timisoara pictorul timişorean Romul Nuţiu, cunoscut ca principal reprezentant al expresionismului abstract în România; (m.5 aprilie  2012).

Si-a început studiile artistice la Cluj, la Institutul de Artă „Ion Andreescu”, pentru ca apoi să termine un masterat în cadrul Institutului de Artă din Bucureşti, sub îndrumarea profesorului Alexandru Ciucurencu.

 

 

 

 

 

 

 

 

Începând cu anul 1958, artistul a predat la Institutul de Artă din Timişoara, fiind cunoscut ca principalul reprezentant al expresionismului abstract din România.

Lucrările sale fac parte din colecţiile Muzeului Naţional de Artă Contemporană din Capitală, Muzeului Banatului din Timişoara, Art in Embassies ale Departamentului de Stat al SUA, precum şi din importante colecţii private din Germania, Franţa, Italia, SUA şi Canada.

 

 

 

 

 

1945: A murit Litman Leon Ghelerter, unul dintre fruntaşii mişcării socialiste din România, doctor, ctitor de spitale şi publicist (n. 1873).

 

 

1949: S-a născut actriţa Ioana Pavelescu.

 

 

 

 

 

Unele surse menţionează ca an al naşterii sale 1955.

 

 

 

 

 

 

 

1959: În  Bucureşti, la  orele 8:00 dimineata – un grup de cinci indivizi inarmaţi, patru bărbaţi si o femeie, purtând măşti pe faţă şi mănuşi, au atacat şi jefuit maşina Skoda Station, cu numărul de circulaţie 53693 B, proprietate a Băncii de Stat a oraşului Bucureşti, care staţiona în faţa filialei Băncii R.P.R. a raionului Gheorghe Gheorghiu-Dej, de unde au furat suma de 1.686.000 lei.

 

 

 

 

 

Dupa comiterea atacului banditesc, autorii au disparut, folosindu-se de un autoturism getax ….. Datorita muncii informative desfasurata de organele securitatii de stat, la data de 17 septembrie 1959, orele 19:00, au fost arestati autorii acestui act banditesc si unii din complicii si favorizatorii lor“. (Din raportul Comisiei de Ancheta a Securitatii Statului)

 

 

 

 

VIDEO:

 

http://www.youtube.com/watch?v=n3DA9IWXzbM&feature=player_embedded

 

 

 

 

 

 

 

 

1970: A decedat marele chimist si pedagog roman Costin Nenitescu, autorul unor  lucrări de referinţă  în domeniul chimiei organice şi industriale; (n.1902).

 

 

 

 

 

 

 

 

 

A fost membru titular al Academiei Române din 1955

 

 

 

 

 

 

1971: S-a născut pianistul Horia Mihail, unul dintre cei mai apreciaţi pianişti români ai momentului, numărând de-a lungul carierei sale mai bine de 1000 de concerte cu majoritatea orchestrelor simfonice din România, cu importante orchestre europene şi americane.

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

1985: A murit traducătoarea şi publicista Valeria Sadoveanu, a doua soţie a scriitorului Mihail Sadoveanu.

A tradus, singură sau în colaborare, din literaturile clasice europene şi a desfăşurat o amplă activitate publicistică, în special despre Mihail Sadoveanu; (n. 1907.

 

 

 

 

 

1998: A murit publicistul Anton Uncu, fostul redactor-sef al cotidianului “Curentul”; (n. 1938).

 In 1987, impreuna cu ziaristii Petre Mihai Bacanu, Alexandru Chivoiu si Mihai Creanga, tipareste in ilegalitate ziarul “Romania”, un manifest dur impotriva lui Ceausescu si a camarilei sale. Organele de represiune ii descopera  si in ianuarie 1989 cei patru ziaristi curajosi sunt anchetati de catre Securitate. Petre Mihai Bacanu este arestat, iar Uncu si Creanga sunt exilati la Piatra Neamt, repectiv judetul Gorj.

Dupa decembrie 1989, Uncu revine la “Romania libera”, facand parte din consiliul de conducere al ziarului, ca publicist-comentator. In primavara lui 1993, alaturi de bunul sau prieten Aurel Perva (si el plecat dintre noi), au editat publicatia “Informatia”. Incepand de anul trecut, Anton Uncu era redactor-sef al ziarului “Curentul”.  

La data de 19 iulie, in timpul vizitei in Statele Unite, presedintele Emil Constantinescu doneaza Muzeului Presei din Airlington o matrita a ziarului “Romania”, opera a celor patru temerari, printre care si Anton Uncu. Acesta, alaturi de Mihai Creanga si Alexandru Chivoiu, au fost invitati speciali ai sefului statului roman, Emil Constantinescu, in capitala americana.

 

 

 

2007: A murit scriitorul francez, evreu  de origine română, poet, critic de film şi artist vizual Isidore Isou (numele real: Ioan Isidor Goldstein).

 

 

 

 

 

 

 

A fost fondatorul lettrismului, o mişcare artistică şi literară formalistă, inspirată mai ales din dadaism şi suprarealism, care consideră că esenţa poeziei constă în simpla sonoritate a sunetelor, îmbinate eufonic mai mult sau mai puţin arbitrar ;  (n. 31 ianuarie 1925).

2011: A murit Petre Oprea, critic şi istoric de artă; (n. 1928).

La inceputul careieri sale profesionale a fost angajat la Institutul de Istorie a Artei,

Membru al sectiei de critica a Uniunii artistilor plastici din 1960, a publicat peste 350 de studii, articole si cronici plastice (in revistele “Arta” si “Revista Muzeelor si Monumetelor”).

 

 

 

 

 

 

 

 

 

A fost  membru fondator al revistei ProArte, a Societatii Colectionarilor de Arta din Romania si  director adjunct al Muzeului National de Arta al Romaniei din 1977 pana 1988.

 

 

 

 

 

 

 2012: A murit Mihai Lupoi, ofiţer, arhitect şi politician, unul din personajele cheie implicate în Revoluţia anticomunista din 1989 ; (n. 1953).

 

 

 

 

 

 

   Deşi era un simplu căpitan, Lupoi a apărut la Televiziune în data de 22 decembrie 1989 îmbrăcat în uniformă militara  şi a vorbit în numele Armatei Române, anunţând că generalul Nicolae Militaru este noul ministru al Apărării.

Dovedit ca agent sovietic, Militaru a dat mai multe ordine criminale în zilele Revoluţiei, provocând  între altele masacrele de la Otopeni şi MapN, soldate cu zeci de morţi.

Lupoi a refuzat ulterior să dezvăluie cine s-a aflat în spatele anunţului prin care l-a nominalizat pe Militaru la conducerea Armatei şi a fost acuzat că ar fi avut, la rândul său, relaţii strânse cu serviciile secrete ale Uniunii Sovietice.

Într-un interviu acordat ziarului „Adevărul” în noiembrie 2009, Mihai Lupoi a recunoscut că avea întâlniri periodice cu şeful reţelei GRU (serviciul de spionaj al armatei sovietice) din Bucureşti.

„N-am interacţionat niciodată cu vreun serviciu secret. Nu există nicio probă în sprijinul acestor bănuieli, decât întâlnirile mele cu Maiorov, şeful GRU de la Bucureşti, pe care le recunosc. Nu le-am ascuns niciodată. Am fost la el acasă, a fost la mine acasă. Dar relaţia dintre mine şi Maiorov era una bazată pe prietenie şi atât. Nici nu mai ştiu cum ne-am cunoscut.

Îmi amintesc doar că îmi aducea nişte biscuiţi danezi excepţionali pentru fiul meu.

Ne-am împrietenit, mi-a povestit de fiul lui, care era şi el ofiţer în marina militară. Era o relaţie personală, nu legată de servicii.

În plus, eu am avut la Armată dosar de presupus agent britanic, ceea ce se bate cap în cap cu ruşii”, afirma Lupoi.
 

După Revoluţie,a avut o traiectorie cel puţin bizară. A fost, timp de câteva luni, ministru al Turismului în primul guvern post-decembrist, apoi s-a înscris în PNL şi a fost acuzat, în timpul evenimentelor din 13-15 iunie 1990, că ar fi participat la incendierea Ministerului de Interne.

În iulie 1990 a plecat din ţară şi a locuit, vreme de câţiva ani, în Elveţia. Conform propriilor afirmaţii, în Ţara Cantoanelor s-a ocupat cu arhitectura, profesia sa de bază.

După ce a revenit în România, Mihai Lupoi a fost ales senator pe listele Partidului România Mare (PRM), în legislatura 2000-2004, după care a trecut la PNL şi a mai bifat un mandat de senator.

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

CITIŢI  ŞI :

https://cersipamantromanesc.wordpress.com/2015/07/28/o-istorie-a-zilei-de-28-iulie-video-4/

 

 

 

 

 

 

 

 

 

Bibliografie (surse) :

 

 

1. Acad. Dan Berindei, Istoria românilor, cronologie, editura Cartex, Bucureşti 2008;
   

2. Dinu Poştarencu, O istorie a Basarabiei în date şi documente 1812-1940, Editura Cartier Istoric ;

3. e.maramures.ro ;

4. Wikipedia.ro.;

5. mediafax.ro ;

6. worldwideromania.com ;

7. Enciclopedia Romaniei.ro ;

8.  rador.ro/calendarul- evenimentelor;

9.  Istoria md.

10. istoriculzilei.blogspot.ro

Publicitate