Ziua de 25 iulie în Istoria Românilor

 

 

 

 

 

 

 

 25 iulie, istoricul zilei

 

 

 

 

 

 

 1476: Oastea lui Ştefan cel Mare, domnul Moldovei, a atacat o avangardă otomană condusă de Suleiman-pașa, pe care a înfrânt-o şi a forţat-o să se retragă.

 

 

 

 

1848 (25 iulie/ 6 august): Guvernul provizoriu al Ţării Româneşti (constituit la 14/26.VI.1848) este nevoit să demisioneze sub presiunea reacţiunii interne sprijinite de Poarta Otomană şi de Rusia.

 

 

 

 

1857 : Are loc o intrevedere între Napoleon al III-lea, imparatul Frantei  şi regina Victoria a Imperiului britanic , în cadrul căreia s-a ajuns la o soluţie de compromis privind Principatele Române: Marea Britanie accepta anularea alegerilor (falsificate) din Moldova, iar Franţa se mulţumea cu o unire parţială (Ţara Românească şi Moldova urmând să aibă instituţii similare) şi renunţa la proiectul privind unirea acestora sub sceptrul unui principe străin.

Pe plan diplomatic, această întrevedere a reprezentat un moment important în realizarea statului român.

NOTĂ: Cu o zi în urmă (la 24 iulie /5 august 1857) Franţa, Rusia, Prusia şi Regatul Sardiniei  hotărâsera  ruperea legăturilor cu Poarta Otomană, care refuzase să anuleze alegerile pentru Adunarea ad-hoc din Moldova (din 7/19 iulie 1857), falsificate de ultraconservatorul Nicolae Conachi-Vogoride, ostil unirii Moldovei cu Ţara Românească.

 

 

 

 

 

1864: S-a născut  Ioan Bogdan, istoric şi filolog român, membru şi vicepreşedinte al Academiei Române; (d. 01.06.1919).

A fost autorul unor studii referitoare la limba documentelor slavo-române și creator al filologiei slavo-române.

 

 

 

 

 

 A absolvit studiile universitare la Şcoala Superioară din Iaşi. Licenţiat în litere, a studiat limbile slave la Viena, Petersburg şi Cracovia.

La 20 iunie 1892 a fost numit profesor la Facultatea de Litere a Universităţii din Bucureşti, unde a fost decan în  1898, 1900, 1902, 1904, 1906, 1909, 1910 şi 1912.  Contribuie la elaborarea primului regulament unic al facultăţilor de litere şi filosofie din ţară (1897).

A fost membru al Societăţii de Istorie şi Antichităţi din Moscova.

La 31 martie 1892 a fost ales membru corespondent al Academiei Române, iar la 29 martie 1903 a fost numit membru titular. Ioan Bogdan a fost vicepreşedinte al Academiei Române de două ori (prima dată între 25 mai 1910 – 25 mai 1913 şi a doua oară între 28 mai 1916 – 1 iunie 1919).

Este descoperitorul a numeroase manuscrise slavo-române: Analele de la Putna, Cronicile lui Macarie, Eftimie şi Azarie, Codicele de la Tulcea s.a.

 

 

 

 

 1876: S-a născut Mihai Codreanu, poet, dramaturg, avocat și traducător, membru corespondent al Academiei Române din 1942.

 

 

Este considerat  unul dintre cei mai prolifici sonetişti români;  (m. 1957).

 

 

1893: S-a născut Nagy Imre, pictor, grafician şi gravor român de naţionalitate maghiară; (m. 1976).

 

 

 

 

 1919: S-a înfiinţat, la Timişoara, Asociaţia Vânătorilor.

 

 

 

 

 

 

1921: A intrat în vigoare Tratatul de la Trianon, Franţa, care a consfinţit existenţa unui stat maghiar independent si  trecerea către statele succesoare a 71% din teritoriul Transleithaniei (partea ungară a Dublei Monarhii) şi a 63% din populatie,  în majoritatea ei alcătuită din etnici ne-maghiari.

 Totodata, prin intrarea in vigoare a acestui tratat, se  recunoaşte a pe plan internaţional  unirea Transilvaniei, Banatului, Crişanei şi Maramureşului cu România.

 

 

 

 

 

 

Foto: Palatul Marele Trianon de la Versailles, Franţa

 In conştiinţa popoarelor  statelor succesoare, Tratatul de la Trianon a consfinţit dreptul  la autodeterminare al acestora şi  o realitate existenta deja pe teren (majoritatea teritoriilor fusesera deja ocupate de către forţele armate ale României, Cehoslovaciei si Statului Sîrbilor, Croaţilor şi Slovenilor).

Frontierele Ungariei cu statele vecine, astfel cum au fost descrise în tratat au fost delimitate efectiv pe teren în anii imediat următori.

Singura excepţie a fost oraşul Sopron (în limba germana Odenburg) din Burgenland, care, în urma unui plebiscit ţinut la data de 14 decembrie 1921, a decis să rămînă parte a Ungariei.

Dispoziţiile tratatului referitoare la minorităţile din Ungaria au fost aplicate parţial, astfel ca procesul de asimilare a acestora a continuat, Ungaria fiind în prezent unul din statele cele mai omogene etnic din Europa.

Tratatul de la Trianon a fost semnat la data de 4 iunie 1920 între Puterile Aliate învingătoare în Primul Război Mondial şi Ungaria, în calitate de stat succesor al Imperiului Austro-Ungar, stat învins în Primul Război Mondial.

Tratatul a fost semnat în Franţa la Palatul Marele Trianon de la Versailles de către 16 state aliate (inclusiv România) pe de o parte şi de Ungaria de altă parte, stabilind frontierele între statele succesoare ale Austro-Ungariei: Austria, Ungaria, Regatul Sîrbilor Croaţilor şi Slovenilor (stat redenumit ulterior Iugoslavia), Cehoslovacia, precum şi între România şi Ungaria.

Tratatul cuprinde  patru părţi.

• Prima parte include Pactul Ligii Naţiunilor (parte comuna pentru toate tratatele de pace încheiate după Primul Război Mondial).

• Partea a doua (articolele 27-35) defineşte frontierele Ungariei cu statele vecine. În principiu, acestea sunt actualele frontiere ale Ungariei. Frontiera româno-ungară este descrisă în sectiunea a doua a articolului 27 (traseul actualei frontiere între România şi Ungaria). În principiu, Tratatul consfinţea includerea teritoriului Croaţiei, Sloveniei şi Voivodinei în cadrul Regatului Sîrbilor, Croaţilor şi Slovenilor, a Slovaciei şi Ruteniei în cadrul Cehoslovaciei, a Transilvaniei şi părţii răsăritene a Banatului în cadrul României şi a Burgenlandului în cadrul Republicii Austriei.

• Partea a treia (articolele 36-78) intitulata “Clauze politice pentru Europa“, conţinea o serie de clauze privind, pe de o parte cadrul bilateral al relatiilor dintre Ungaria şi statele vecine, recunoaşterea unor clauze politice privind anumite state din Europa, dispoziţii referitoare la cetăţenie, protecţia minorităţilor naţionale.

• Partea a patra (articolele 79-101), intitulată “Interesele Ungariei în afara Europei” conţinea prevederi referitoare la renunţarea de către Ungaria la tratatele încheiate de către Dubla Monarhie cu Maroc, Egipt, Siam (Thailanda de azi) şi China.

 

 

 

Harta destrămării Imperiului Austro-Ungar în urma semnării Tratatului de la Trianon, 1920

 

 

 

 

 

 

1926: S-a născut compozitorul şi muzicologul Theodor Grigoriu; (m. 2014).

 

 

 

 

 

1932: S-a născut la Ianca, actorul de teatru şi film Mihai Vasile Boghiţă; (m. 28.09.1999, la Bistriţa).

 

 

 

 

 

Actorul a abordat diverse filme istorice şi  de aventuri, inspirate din actualitate, lansându-se cu rolul căpitanului Tudor din filmul – ecranizare Neamul Șoimăreștilor -1965.

Au urmat: Columna -1968, Haiducii lui Șaptecai; Asediul -1971, Aventuri la Marea Neagră -1972, Explozia; Cantemir -1973, Frații Jderi -1974, Ștefan cel Mare -1975, Aurel Vlaicu; Cuibul salamandrelor – 1977, Burebista -1980, Ringul -1984, Pădurea de fagi -1987, Mircea -1989, Patul conjugal -1993, Oglinda -1994.  

 

 

 

 

 

1937: S-a născut soprana Magdalena Cononovici.

 

 

 

 

 

 

 

 1941: Potrivit unui comunicat militar oficial, a fost încheiată campania militară purtată de Armata română, alături de cea germană, pentru eliberarea Basarabiei şi a nordului Bucovinei (declanşată la 22 iunie în acelaşi an).

Armata română a pierdut în cursul operaţiunilor de război  împotriva cotropitorilor sovietici, pentru eliberarea acestui străvechi ţinut românesc, un număr de 24.396 de militari.

 

 

 

 

 

 

1941: S-a nascut  Mircea Druc, om politic basarabean, fost prim-ministrul al R. Moldova,  în perioada 25 mai 1990 – 28 mai 1991.

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

  1945: A murit Enea Hodoş, scriitor, folclorist şi publicist; s-a afirmat ca autor de manuale, între acestea detaşându-se cel de istoria literaturii române; membru corespondent al Academiei Române din 1904. A fost  frate cu Ion Gorun şi Nerva Hodoş ;(n. 1858).

 

 

 

 

 

 

 

1953: Au început la Bucureşti, lucrările celui de-al III-lea Congres mondial al tineretului, patronat de miscarea comunistă şi de ţările socialiste (25 iulie – 16 august ).

 

 

 

 

 

Foto:  Imagine din prima zi a congresului, găzduit de Sala Floreasca.

 

 

 

 

 

1958: Liderul comunist roman Gheorghe Gheorghiu-Dej, tine unul dintre cele mai linguşitoare discursuri la adresa Uniunii Sovietice, cu ocazia recepţiei oferite cu prilejul plecării ultimului eşalon al trupelor sovietice din Romania.

 

 

 

 

 

 

 

Pe 24 mai 1958, la Moscova, se semnase Acordul între Ministerul Fortelor Armate ale Republicii Populare Române si Ministerul Apararii al Uniunii Republicilor Sovietice Socialiste, privind retragerea trupelor sovietice din Romania.

 

 

 

 

 

1958: S-a născut la Craiova,   omul politic liberal român,Varujan Vosganian, fost  ministru şi de mai multe ori parlamentar.

 

 

 

 

 

 

 

1964: A murit  sculptorul  român Cornel Medrea (“Victorie”, “Dragoş–vodă şi zimbrul”), membru corespondent al Academiei Române din 1955; (n. 8 martie 1888).

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 1979: În condiţiile gravei crize de energie, CPEx al PCR a aprobat o serie de măsuri pentru raţionalizarea consumului de carburanţi şi gospodărirea economicoasă a parcului de autoturisme (inclusiv scumpirea benzinei), precum şi măsuri privind reducerea cantităţii de produse alimentare şi bunuri de consum ce pot fi scoase din ţară de cetăţeni români şi străini.

 

 

 

 

1992: A avut loc la Arad, Forumul monarhist, o întrunire pregătitoare a Congresului tuturor formaţiunilor monarhiste din România.

 

 

 

2011: A decedat compozitoarea şi pianista Elise Popovici.

Născută la Suceava în 1921, muziciana a studiat la Conservatorul de Muzică din Iaşi cu personalităţi ale vieţii sonore romaneşti printre care s-a numărat şi Antonin Ciolan.

De-a lungul timpului Elise Popovici a activat ca profesoară in cadrul Conservatorului de Muzică din Iaşi, a fost angajată a Societăţii Romane de Radiodifuziune, cercetător ştiinţific la Institutul de Folclor din Bucureşti si pianistă la Opera de Stat din Iaşi.

Creaţia sa cuprinde lucrări in aproape toate genurile muzicale, cu precădere in cel cameral, coral şi vocal-instrumental.

 

 

 

 

 

CITIŢI ŞI :

https://cersipamantromanesc.wordpress.com/2015/07/25/o-istorie-a-zilei-de-25-iulie-video-4/

 

 

 

 

 

 

Bibliografie (surse) :

 

 

1. Acad. Dan Berindei, Istoria românilor, cronologie, editura Cartex, Bucureşti 2008;
   

2. Dinu Poştarencu, O istorie a Basarabiei în date şi documente 1812-1940, Editura Cartier Istoric ;

3. e.maramures.ro ;

4. Wikipedia.ro.;

5. mediafax.ro ;

6. worldwideromania.com ;

7. Enciclopedia Romaniei.ro ;

8.  rador.ro/calendarul- evenimentelor;

9.  Istoria md.

10. istoriculzilei.blogspot.ro

Publicitate