CER SI PAMANT ROMANESC

Cuvant despre noi, romanii

Ziua de 14 iulie în Istoria Românilor


14 iulie, istoricul zilei

 

 

 

 

 

 

 

 

1456: In lupta navală de la Salankemen (pe Dunăre), flota lui Iancu de Hunedoara a înfrânt flota turcă, distrugând  mai multe vase de razboi otomane, provocând dispersarea acestora şi  reuşind să trimită ajutoare în trupe, arme şi alimente celor asediaţi de otomani la Belgrad.

 

 

 

 

 1582: A apărut “Palia de la Orăştie” –  prima traducere românească a vechilor cărţi biblice “Geneza” şi “Exodul”. Este un document lingvistic, tipărit  la Orăştie de meşterul tipograf Şerban, fiul diaconului Coresi, şi diaconul Marian, preţios mai ales datorită încercărilor de unificare a limbii prin evitarea regionalismelor.

 

 

 

 


 

 

 

 

 

 

 

Traducerea, chiar si parţială a Bibliei, demonstra posibilităţile de expresie ale limbii române la acea data şi capacitatea ei de a fi o limbă de cultură.

 

 

 

 

 

 

 

1683: Armatele otomane ajung in fata Vienei. De partea otomanilor erau si ostirile conduse de domnitorii Valahiei si Moldovei.

Intre 14 iulie şi 12 septembrie, Şerban Cantacuzino,domnitorul Munteniei si  voievodul moldovean Gheorghe Duca,  au participat, alături de turci, la asediul Vienei.

Domnitorii tarilor  române au întreţinut  însă  legături secrete cu asediaţii, cărora le furnizau informaţii despre armata otomană

 

 

 

 

 

 

 

 In imagine: Asediul Vienei, pictor anonim

 

 

 

La acea vreme, în Moldova domnea Gheorghe Duca (1678 – 1683), iar în Țara Românească, Șerban Cantacuzino (1679 – 1688).

Ca vasali ai Imperiului Otoman, ei au trebuit să participe la campanie cu circa 4 până la 7 mii de oșteni fiecare.

Ținta finală a atacului au aflat-o abia când au ajuns la Székesfehérvár(Stuhlweißenburg), în Ungaria. 

Ambii domni  romani intretineau legaturi secrete cu asediatii, furnizandu-le informatii pretioase despre armata otomana.

Asediul Vienei a durat pana la 12 septembrie cand  trupele de eliberare  ale Ligii Crestine  aflate ub conducerea regelui polonez Jan Sobieski au înfrânt oastea otomană  iar  turcii se retrag în dezordine, căutând să-și refacă rândurile la Gyor in Ungaria.

Comandantul turc, marele vizir Kara Mustafa, este strangulat cu o funie de matase    din porunca sultanului, in urma  înfrângerii suferite cu toate că a dispus de o forță militară de trei ori mai mare ca a învingătorilor din apus.

Sultanul va primi capul tăiat al marelui vizir pe o tavă de argint.

Ca amintire pentru victoria de la Viena, Biserica Catolica  a introdus pentru data de 12 septembrie sărbătoarea Sfântul Nume al Mariei.

 

 

 

 

 

 

 

1813: In Bucuresti, pe podul Mogosoaiei, se deschide prima “spiterie” (farmacie).

 

 

 

 

1883: S-a născut compozitorul şi profesorul Alexandru Zirra; (m. 1946).

 

 

 

  1892: A murit actorul Grigore Manolescu; (n. 1857).

 

 

 

 

 

 1897: S-a născut Marietta Sadova, actriţă şi regizoare (prima femeie-regizor de teatru din România).

A fost condamnată în 1960 de un tribunal comunist la opt ani de temniţă grea, pentru „uneltire contra ordinei sociale”, graţiată în 1963; (m. 1981).

 

 

 

 

1900: S-a născut pictorul Mircea Teodorescu.

Spirit complex, îl interesau în egală măsură celelalte arte, în special muzica, dar şi ştiinţele exacte; (m. 1971).

 

 

1902: S-a născut Mircea Socolescu, geolog şi geofizician; s-a impus prin introducerea metodelor magnetice şi electromagnetice în prospectarea acumulărilor de substanţe utile; membru de onoare al Academiei Române din 1993; (m. 1993).

 

 

 

 

 

 1916: Tristan Tzara şi Marcel Iancu au pus bazele curentului dadaist.

 

 

 

 

1924: S-a născut regizorul de film Lucian Bratu; (m. 1998).

 

1932: S-a născut compozitorul şi muzicologul Theodor Drăgulescu; (m. 2002).

  1932: S-a născut sculptorul Gheorghe Iliescu-Călineşti, un  reprezentant al sculpturii avangardiste romanesti; (m. 2002).

 

 

 

 

 

1932: A murit marele sculptor roman Dimitrie Paciurea; (n.2  noiembrie  1873).

 

 

 

 

 

 

 

 Dimitrie Paciurea

 

 

 

 

A studiat la Bucuresti si Paris, debutand in 1894, la Expozitia artistilor in viata din Bucuresti.

A participat de asemenea la expoziții de artă românească deschise la München (1913), Bruxelles (1930) și la Bienala de la Veneția (1924), conceptia sa simbolica și reprezentaționala fiind diferita de  stilul simplificat până la esența pură al contemporanului și conaționalului său Constantin Brâncuși. 

Începând din 1909 a fost profesor de sculptură la Școala Națională de Arte Frumoase din București.

 

 

 

 

 

1935: Liga  Apararii National-Crestine  condusa de A. C. Cuza, a fuzionat cu Partidul National Agrar, condus de Octavian Goga, formand  organizatia politica de dreapta – Partidul National Crestin.

 

 

 

 

1939: A murit chimistul Neculai Costăchescu, considerat întemeietorul şcolii române de chimia combinaţiilor complexe; ca fruntaş al Partidului Naţional Ţărănesc, a deţinut portofoliul Ministerului Instrucţiunii Publice şi Cultelor în perioada 1928-1931; membru de onoare al Academiei Române din 1936; (n. 1876).

 

 1945: S-a născut Miruna Boruzescu, creatoare de costume de teatru şi film; soţia actorului şi scenografului Radu Boruzescu; stabiliţi în Franţa din 1975; (m. 2014).

 1947: S-a născut soprana Monica Teodorescu.

 

 

 

 

 

1947: Un grup de zece conducători ai Partidului National Ţaranesc, în frunte cu Ion Mihalache, vicepreşedinte, Nicolae Penescu, secretar general, şi Nicolae Carandino, director la ziarul “Dreptatea”, a fost arestat pe aeroportul din Tămădău, la 46 de km de Bucureşti, sub acuzaţia de “tentativa de fugă într-o ţară străină”.

Grupul de fruntaşi ţărănişti urmau să informeze opinia publică internaţională şi oficialităţile din statele occidentale despre situaţia din România

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

Au urmat un comunicat de presa, comentarii si declaratii pline de invective adresate celor retinuti ale presei comuniste, si foarte curand hotararea guvernului, aprobata automat de Camera Deputatilor, de a scoate in afara legii Partidul National Taranesc.

Aproape toti fruntasii partidului au fost arestati in Capitala, in timp ce in alte centre urmarirea liderilor locali incepuse mai demult.

A urmat, intre 29 octombrie si 11 noiembrie “procesul” lui Iuliu Maniu, Ion Mihalache si al altor coinculpati acuzati de activitate “tradatoare si conspirativa”, sprijinita de “cercurile imperialiste din Statele Unite ale Americii si Marea Britanie”, si menita sa pregateasca “rasturnarea prin violenta a Guvernului democratic instaurat legal”.

     Actul de acuzare mai sustinea ca Partidul National taranesc “poarta raspunderea directa pentru instaurarea dictaturii fasciste a lui Ion Antonescu, si pentru intrarea in razboiul criminal hitlerist”.

De asemenea, pentru “asasinatele din Piata Palatului, de la 24 februarie 1945″ si din 8 noiembrie 1945, pentru constituirea unor organizatii clandestine subversive in vederea “rasturnarii puterii de stat legale”.

“Operatiunea Tamadau” a reprezentat in Romania, intrarea in faza finala pentru instaurarea oficiala a “democratiei populare”, dupa tipare sovietice.

Condamnarea liderilor taranisti  Iuliu Maniu si Ion Mihalache la temnita grea pe viata a dus la moartea lor in inchisoare.

 

 

 

 

 

 

1958: S-a nascut Dan Mircea Geoana, politician, fost ambasador si ministru de externe, fost presedinte al PSD, presedinte al Senatului si candidat la presedintia Romaniei.

 

 

 

 

 

 

1965: A murit, la Londra, Matila Ghyka (Costiescu), ofiţer de marină, poet, romancier, matematician, istoric şi diplomat; (n. 1881).

 

 

 

 

 

 

 

 

1967:  Se stinge din viaţă la București,Tudor Arghezi (pseudonimul lui Ion N. Theodorescu), poet, prozator și gazetar român; (n. 23 mai 1880).

 

 

 

Tudor Arghezi (n.1880-d.1967), poet, prozator și gazetar român

Tudor Arghezi (n.1880-d.1967), poet, prozator și gazetar român


Pseudonimul Arghezi este explicat de scriitor ca fiind în legătură cu Argesis, vechiul nume al rîului Argeş. Tudor Arghezi, cu o carieră literară întinsă şi foarte bogată, este unul dintre autorii de prim rang a-i perioadei interbelice românești.

Poetul este călugăr la Mănăstirea Cernica, unde, în liniştea chiliei va învăţa, pe îndelete, taina mînuirii cuvintelor.

Opera sa poetică, de o originalitate exemplară, reprezintă o altă vîrstă marcantă a literaturii române.

A scris poezie (volumele “Cuvinte potrivite”, “Flori de mucigai”, “Poarta neagră”, “Versuri de seară”, “Hore”), teatru, proză ( “Icoane de lemn”, notabile fiind romanele ”Cimitirul Buna Vestire”, ”Ochii Maicii Domnului”, “Lina”), pamflete (la “Facla”, “Viaţa Românească”, “Teatru”, “Rampa”), precum și literatură pentru copii (“Cartea cu jucării”, “Cîntec de adormit Mitzura”, “Buruieni”, “Mărţişoare”, “Prisaca”, “Zdreanţă”, etc.). Sub direcţia sa apare ziarul “Bilete de papagal” (1928), unde publică pamflete usturătoare pentru care este cercetat de poliţie (1943). 

Fiind în detenție, odată cu instaurarea regimului comunist iese din lagăr (1944). Este reabilitat, distins cu titluri şi premii, ales membru al Academiei Române şi sărbătorit ca poet naţional la 80 şi 85 de ani.

În 1965, Universitatea din Viena îi decernează premiul “Gottfried von Herder”, iar Academia Sîrbă de Ştiinţe îl alege membru al secţiei de literatură. Publică: “1907 – peisaje”, “Cîntare omului”, “Stihuri pestriţe”, “Poeme noi”, “Cu bastonul prin Bucureşti”.

S-a remarcat în literatură prin relatarea universului mărunt, în care lumea viețuitoarelor fără grai a căpătat un contur unitar ca la nimeni altul.

Toate aceste viețuitoare se află într-un fel de dependență afectivă față de om (“Cîntec de adormit Mitura”, volumul “Copilărești”).

Poetul este înmormantat, alături de soţia sa Paraschiva, în grădina casei din strada Mărţişor, astăzi muzeu.

1974: A murit botanistul şi profesorul universitar Emil Pop; la îndemnul său au fost întemeiate numeroase rezervaţii naturale menite să conserve vestigii de o inegalabilă importanţă pentru istoria vegetaţiei din România; membru titular al Academiei Române din 1955; (n. 1897).

 

 

 

 

 1987: A murit Mihail Fărcăşanu, jurist, scriitor (a publicat sub pseudonimul Mihail Villara) şi politician (a fost preşedinte al organizaţiei Tineretului Naţional Liberal între anii 1940 şi 1946); urmărit de autorităţi pentru acţiunile sale anti-comuniste, a reuşit să fugă din ţară în 1946, fiind ulterior condamnat la moarte în contumacie; s-a stabilit în Statele Unite. 

A fost primul director al Secţiei române a postului de radio „Europa Liberă” (la 14 iulie 1950 românii au putut asculta prima emisiune care le era destinată a acestui post); (n. 1907)

1999: A murit Maria Banuş, poetă, eseistă, prozatoare şi traducătoare (a tradus foarte mult din poezia „angajată”, dar şi din Shakespeare, Puşkin, Goethe, Strindberg, Selma Lagerlof ş.a; a publicat, singură sau în colaborare, antologii din poezia romantică germană, din cea austriacă, din poezia de dragoste a lumii (1974, 1987); (n. 1914).

1999: A murit Cornel Regman, critic şi istoric literar; (n. 1919).

2002: A murit Henri Wald, filosof şi eseist; studii şi lucrări de logică, teoria cunoaşterii şi semantică; (n. 1920).

 2008: A murit criticul muzical Dan Scurtulescu; (n. 1939).

 

 

 

 

 

2010: Se sinucide la locuinta ei din Otopeni, jud Ilfov, solista de muzică uşoară  şi compozitoarea Mădălina Manole (Magdalena – Anca Manole).

 

 

 

 

 

 

 

 

 S-a nascut in data de 14 iulie 1967 la Valenii de Munte, jud.Prahova.

 Între anii 1982 şi 1985 cântăreaţa urmează cursurile Şcolii Populare de Artă, făcând parte din grupul care i-a avut ca mentori pe Mihaela Runceanu şi Ionel Tudor.

Participă în 1988  la   Festivalul de muzica usoara de la Mamaia cu piesa „Un om sentimental”, compusă de Diaconescu  obţinand  o menţiune

Intre albumele sale de succes se numara : „Fată dragă” pentru care a obţinut discul de aur, „Ei, şi ce?”, „Trăiesc pentru tine”, „Cântă cu mine”, „Dulce de tot”.

 

 

 

 

 

 

 

 14 iulie este in Romania:

 

 

 

„Ziua Transmisioniştilor Militari”; la 14 iulie 1873 principele Carol a semnat un decret prin care s-a aprobat înfiinţarea unei secţii de telegrafie în cadrul Batalionului de geniu al Armatei române, marcându-se, astfel, apariţia transmisiunilor militare.

 

 

 

 

 

 

 

CITITI SI :

 

 

https://cersipamantromanesc.wordpress.com/2015/07/14/o-istorie-a-zilei-de-14-iulie-video-4/

 

 

 

 

 

 

Bibliografie (surse) :

 

 

  1. Acad. Dan Berindei, Istoria românilor, cronologie, editura Cartex, Bucureşti 2008;

  2. Dinu Poştarencu, O istorie a Basarabiei în date şi documente 1812-1940, Editura Cartier Istoric ;

  3. e.maramures.ro ;

  4. Wikipedia.ro.;

  5. mediafax.ro ;

  6. worldwideromania.com ;

  7. Enciclopedia Romaniei.ro ;

  8.  rador.ro/calendarul- evenimentelor;

  9.  Istoria md.

14/07/2016 - Posted by | ISTORIE ROMANEASCA | , , , , , , , , , , , , , , , , , ,

Niciun comentariu până acum.

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile despre tine sau dă clic pe un icon pentru autentificare:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s

%d blogeri au apreciat asta: