CER SI PAMANT ROMANESC

Cuvant despre noi, romanii

Ziua de 11 iulie în Istoria Românilor


11 iulie, istoricul zilei

 

 

 

 

 

 

 

 

1428: Prima atestare a mănăstirii Horaiţa (judeţul Neamţ), emisă de Cancelaria lui Alexandru cel Bun, domnul Moldovei (1400-1432), care includea biserica din Horaiţa in randul celor 52 de biserici pe care le supunea jurisdictional  Manastirii Bistrita. 

Voievodul moldovean consemna in documentul din iulie 1428 o danie Manastirii Bistrita, care ii va sluji de necropola:

„Pentru sufletul sfant al raposatilor parintilor nostri si pentru sanatatea Domniei mele si a tuturor copiilor Domniei mele”.

 

 

 

 

 

Manastirea Horaita

 

 

 

 

Denumirea manastirii – „Horaiţa” – provine de la numele marilor proprietari de pamant in stapanirea carora intrau comuna Cracaoani si imprejurilmile, si anume Goraeţi.


 

 

  1711 (11/22 iulie):  Ia sfarsit Bătălia de la Stănileşti (inceputa in data de 7/18 iulie), o confruntare otomano-rusă cu urmări importante pentru Moldova şi Ţara Românească, in care Rusia a fost infranta.

Aceasta a  fost ultima angajare antiotomană din istoria Moldovei, domnul Dimitrie Cantemir (1710 – 1711) participând cu armata sa de partea ruşilor. 

Tabăra ruso- moldoveana a fost  înconjurată de oştile otomane comandate de marele vizir Baltadji Mehmed Paşa. Ruşii se aflau într-o situaţie disperată, neavând provizii suficiente şi nici posibilităţi de aprovizionare. Lupta începe pe 7/18 iulie 1711, când turcii supun tabăra ruşilor unui bombardament puternic. Timp de patru zile, ruşii reuşesc să reziste, şi chiar să treacă la contraatac, în după amiaza zilei de 10/21 iulie.

Având pierderi mari, inclusiv doi generali, rusii  propun pace, care e acceptata pe 11/22 iulie de marele vizir   în mod surprinzător,  fie pentru ca nu a conştientizat situaţia reală a ruşilor, fie pentru că a fost mituit cu şase-şapte care pline cu bani (800 de pungi, fiecare în valoare de 500 de taleri), după cum arată unele izvoare, fapt  confirmat  de soarta ulterioară a vizirului, care a fost mazilit.

Prin Pacea de la Vadul Huşilor (12/23 iulie 1711), i se permitea ţarului Petru I să se retragă din Moldova cu toată oastea şi cu armele. Dimitrie Cantemir a fost lăsat să plece în Rusia, unde a trăit până la sfârşitul vieţii.

Avântul Rusiei spre sud-estul Europei era stopat pentru o perioada, aceasta acceptând să cedeze cetatea Azov şi alte teritorii nord-pontice.

 Dupa acest razboi, Poarta otomana a luat măsuri ferme de consolidare a controlului asupra principatelor romane.

Astfel, în acelaşi an, în Moldova era instaurat regimul fanariot, măsură luată şi în Ţara Românească, în 1716.

Ca urmare imediată, domnul Ţării Româneşti, Constantin Brâncoveanu (1688 – 1714), era mazilit, deoarece nu acordase ajutor turcilor, ci stătuse în expectativă, aşteptând să vadă de partea cui este victoria.

Ulterior, el va fi executat împreună cu cei patru fii şi cu ginerele Ianache Văcărescu.  

 

 

 

 

 

 

1714: Dimitrie Cantemir, domnul Moldovei,  este  ales membru al Academiei Regale Prusace de la Berlin, la propunerea filosofului german, Gottfried Wilhelm Leibniz, fiind desemnat șeful Secțiunii de orientalistică a acestui important forum știintific european.

A fost primul turcolog şi arabist din lume, precum şi primul traducător al Coranului.  Dimitrie Cantemir a fost primul roman membru al unei academii straine.

 

 

 

 

 

 

 

Dimitrie Cantemir (n. 26 octombrie 1673 – d. 21 august 1723)

 

 

 Enciclopedist,etnograf, geograf, filozof, istoric şi scriitor, Dimitrie Cantemir a domnit in Moldova în două rânduri (martie – aprilie 1693 şi 1710 – 1711).

 

 

 

 

 

1780: A apărut în limba latină, prima gramatică a limbii române, “Elementa linguae daco-romanae sive valachicae”, de Samuil Micu şi Gheorghe Şincai.

 

 

 

 

 

 

 

 

 

1855: S-a născut la  Brusa, Turcia, folcloristul român Iuliu A. Zanne; (d.14 februarie 1924, Bucureşti)

Era fiul paşoptistului Alexandru Zane, exilat în Turcia si a urmat cursurile Şcolii Centrale de Ingineri din Paris (1880). A fost inginer de căi ferate la Serviciul de poduri şi şosele şi subdirector la Serviciul tehnic al Primăriei Capitalei

Discipol al marelui scriitor si istoric Bogdan Petriceicu Hasdeu, Iuliu A. Zanne  alcătuieşte o lucrare monumentală însumând circa 7.000 de pagini şi cuprinzând 18.940 de tipuri de proverbe, în volumele I-VII, la care se adaugă încă 4.500 de tipuri incluse in volumele IX si X, plus cele 16.350 de tipuri cuprins în culegerea mai veche a lui Iordache Golescu, pe care Zanne o publica in volumul VIII al corpusului său.

Între anii 1895-1903 el a tipărit Proverbele românilor, în zece volume, realizând cea mai completă operă de paremiologie românească – o culegere care reproduce manuscrisul lui Iordache Golescu Pilde, povăţuri şi cuvinte adevărate şi poveşti, proverbele şi zicătorile din Povestea vorbei de Anton Pann, dar şi un foarte bogat material adunat şi clasificat de autor, inclusiv de la Băseşti (astăzi Viişoara (Viişoara), Vaslui), unde a trăit mulţi ani printre ţărani, ajutându-i în ridicarea lor culturală şi în dezvoltarea economică a gospodăriilor lor.

I-au trebuit ani întregi de cercetare, ani întregi a întreţinut corespondenţă cu învăţătorii, preoţii şi toţi cărturarii satelor pentru a aduna atâtea proverbe şi zicători româneşti.

 

 

 

 

1866: Camera a adoptat Constituţia Românie, pe carea depus jurământul  principele Carol I.

 

 

 

 

 

1872: În Bucureşti s-a înfiinţat, prin decret, Societatea Regiei Monopolului şi Tutunului.

 

 

 

 

1902: Se stabilesc relaţii diplomatice între România şi Iran.

 

 

 

 

 

 

1917: Începe bătălia  de la Mărăști, în care Armata Română condusă de generalul Alexandru Averescu, obține o  stralucita victorie  asupra trupelor germano-austro-ungare.

 

 

 

 

 

 

 

Gen.Alexandru Averescu (n.1859-d.1938)

 

La 11 iulie 1917, stil vechi (24 iulie, stil nou) începe ofensiva de la Mărăști, în care Armata Română condusă de generalul Alexandru Averescu, obține o mare victorie  asupra trupelor germano-austro-ungare (19 iulie/1 august 1917).

In urma marilor bătălii de la  Mărăşti, Mărăşeşti, Oituz trupele româno-ruse reuşesc să oprească ofensiva germano-austro-ungară ce urmărea scoaterea României din război şi pătrunderea în partea ucraineană a Rusiei.

 

 

 

 

Ofensiva română de la Mărăşti a fost pregătită strategic în lunile mai – iunie, cînd au avut loc întîlniri la nivel înalt între oficialităţile române şi ruse.

După eşecurile din 1916, se încerca preluarea iniţiativei pe Frontul de Est printr-o dublă ofensivă: rusă în Bucovina şi românească în sudul Moldovei, în direcţia Brăilei.

Detaliile acţiunii erau cuprinse în „Ordinul de operaţie nr. 1638”, semnat de comandantul trupelor române, Alexandru Averescu. Obiectivul Armatei II, căreia se adresa ordinul, era străpungerea frontului în zona Nămoloasa, prin executarea unei ofensive energice pe valea Putnei.

 Pentru aceasta Averescu a decis desfăşurarea unui atac general în întreaga fîşie, lungă de 37 km, între dealul Arşiţa Mocanului şi Răcoasa, pe care era desfăşurată Armata a II-a.

Lovitura principală, inclusiv sectorul de rupere, cu o lărgime de 13 km, a fost stabilită la flancul stîng al dispozitivului, împărţit în două sectoare.

Totalul forţelor Armatei a II-a se ridica la circa 50 000 de oameni, împărţiţi în 56 de batalioane şi 14 escadroane.

Dotarea tehnică cuprindea, între altele, 228 de tunuri, 448 de mitraliere şi 21 de avioane.

Pe timpul desfăşurării ofensivei, armata a fost sprijinită de Divizia 1 cavalerie, Brigada 2 călăraşi, Brigada de grăniceri, Batalionul 17 pioneri.

Trupele germane şi austro-ungare totalizau 21 de batalioane de infanterie şi 36 de escadroane de cavalerie, înzestrate cu 252 de mitraliere, 142 de tunuri şi sprijinite de un puternic sistem de lucrări genistice.

Concomitent cu acţiunea marilor unităţi române a trecut la ofensivă, la flancul stîng al Armatei II, Corpul 8 şi Divizia 3 trăgători Turkestan, din Armata IV rusă, care aveau misiunea de a cuceri vîrful Momîia şi satul Ireşti.

Prin ofensiva de la Mărăşti, frontul inamic a fost distrus pe o lăţime de 30 km şi o adîncime de 20 km, fiind eliberate 30 de localităţi. Pierderile proprii s-au ridicat la 1 466 de morţi (între care 37 ofiţeri), 3 052 de răniţi (73 de ofiţeri) şi 367 de dispăruţi, iar cele provocate inamicului au constat în cîteva mii de morţi, 2 793 de prizonieri (între care 23 de ofiţeri) şi un impresionant material de război (40 de tunuri, 30 de mortiere, 22 de mitraliere etc.).

Urmările victoriei de la Mărăşti au fost importante pe plan strategic, Armata IX germană, comandată de feldmareşalul August von Mackensen schimbînd direcţia de ofensivă, plănuită iniţial între Siret şi Prut, mai spre nord-vest, în zona Focşani-Mărăşeşti.

Acest fapt a reprezentat un ajutor indirect pentru următoarele confruntări din zona de sud a Moldovei, la Mărăşeşti şi Oituz, deoarece gen. Mackensen nu a avut timp să-şi grupeze toate forţele armate pe noua direcţie de atac.

Victoria de la Mărăşti a fost o adevărată capodoperă de artă militară şi a probat calităţile de comandant ale lui Alexandru Averescu, care îşi nota în jurnalul său că „Poporul României moderne trebuie să-şi întipărească bine în suflet ziua de 11 iulie 1917, cînd în acea zi, pentru întîia dată, armata sa tînără, care-şi primise botezul de sînge numai cu 40 de ani înainte la Griviţa, înscrie în istoria sa prima victorie în adevăratul înţeles al cuvîntului, adică victorie ofensivă şi definitivă”.

 

 

 

 

 

 

 

 1940: În condiţiile declanşării celui de-al Doilea Război Mondial, România se retrage din Liga Naţiunilor (Societatea Naţiunilor), care din 1938 îşi continua o existenţă pur formală.

 

 

 

 

1947: S-a născut loa Iasi, Victor Surdu, de profesie inginer horticultor,  fost ministru al Agriculturii, între 1989 şi 1990.

Intre 1990 şi 1996 a fost preşedinte al Partidului Democrat Agrar (PDAR).

 

 

 

 

 

 

 

 

A fost casatorit cu cantareata de muzica usoara Angela Similea.

In 2001 a devenit membru al PSD, iar din 2008, deputat de Neamţ. A decedat la  7 aprilie 2011,  in Bucuresti, dupa o indelungata lupta cu un cancer pancreatic.

 

 

 

 

1955: S-a născut la Arad,  actriţa română Mariana Buruiană.

 

 

 

 

Este o actriță, traducătoare și scriitoare română. A urmat studiile    teatrale la I.A.T.C. București – secția actorie, dupa care a jucat la Teatrul Tineretului din Piatra Neamț, apoi s-a  transferat prin concurs la Teatrul Lucia Sturza Bulandra din București, în anul 1981. Colaborează la emisiuni radio-TV, apare în filme de lung metraj și seriale de televiziune, face turnee în țară și în străinătate.

În 1995 demisionează de la Teatrul Bulandra pentru a putea colabora la piesa Danaidele de Eschil (regia Silviu Purcărete), pusă în scenă la Teatrul din Craiova.

Actualmente predă la Universitatea Spiru Haret din București. Mariana Buruiană este una dintre semnatarele Apelului pentru condamnarea comunismului.

 

 

 

 

 

1955: S-a nascut in comuna Ioneti, jud. Valcea,  interpreta romana de muzica populara Maria Dragomiroiu.

 

 

 

 

 

 

 

Maria Dragomiroiu

 

 

 

1956: Prin Hotărârea Consiliului de Miniştri nr.1361 se stabileşte in Romania comunista o nouă structură Ministerului Afacerilor Interne, care era organizat pe două departamente: Departamentul Securităţii şi Departamentul internelor.

 

 

 

 

 

1956: S-a născut la Arad, artistul vizual şi profesorul Petru Lucaci, preşedinte al Uniunii Artiştilor Plastici din România (din martie 2012).

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

1995: A murit Mihai Horia Botez, matematician diplomat şi disident anti-comunist român, stabilit în SUA din 1987.

S-a nascut la 18 noiembrie 1940 în Bucureşti. In 1963, a absolvit Facultatea de Matematică a Universităţii din Bucureşti, unde a fost student al lui Octav Onicescu.

La trei ani de la absolvirea facultăţii şi la numai 26 de ani, în 1966, obţinea doctoratul la Institutul de Matematică al Academiei sub conducerea academicianului Gh. Mihoc.

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

A  lucrat mai întâi ca matematician cercetător profesor asociat la catedra de cibernetică economică, statistici şi cercetare din ASE (1967) şi apoi ca lector la Facultatea de Matematică, catedra de Statistică şi Calculul Probabilităţilor şi profesor (1970).

În 1977 şi-a pierdut postul de cadru universitar, din cauza exprimării disidenţei faţă de regimul lui Nicolae Ceauşescu.

În 1979 redactează un „Memoriu al intelectualilor români” care este citit la Radio Europa Libera şi publicat în revista franceză „La Nouvelle Alternative”.

În 1987, după publicarea în revista franceză „L’Express” a unui interviu critic la situaţia din România, Mihai Botez este numit director al Centrului de Calcul din Tulcea.

Aflat constant în atenţia mediilor occidentale, care deseori îl numeau „Saharov al românilor”, Mihai Botez nu a pregetat să folosească relaţiile personale, stabilite fie cu diplomaţi străini, fie cu exilaţii români care activau la posturile de radio din lumea liberă, pentru a oferi ajutor altor contestatari: Dorin Tudoran, Ion Puiu.

La finele anului 1987, Botez a plecat în Statele Unite pentru a onora o bursă oferită de Centrul Woodrow Wilson.

În ţară erau luate „măsuri mai sigure” pentru a-l determina să nu se mai întoarcă: i s-a înscenat un proces de înaltă trădare.

Mihai Botez solicita azil politic în Statele Unite, pe care îl obţinea la începutul anului 1989, după care a lucrat la o serie de instituţii academice, Stanford University, Indiana University, Woodrow Wilson International Center for Scholars (septembrie-octombrei 1988).

După Revoluţia din 1989, la începutul anilor 1990 numele său era vehiculat în legătură cu funcţia de prim-ministru.

Dacă ar fi ocupat această funcţie şi-ar fi dorit să o facă în calitate de tehnocrat, dar acest lucru nu s-a întâmplat.

A fost ambasador al României la ONU (1992-1994) şi în Statele Unite ale Americii, în perioada noiembrie 1994 – iulie 1995.

 

 

 

 

 

1997: Preşedintele SUA, Bill Clinton, a efectuat o scurtă vizită la Bucureşti, prilej cu care are o convorbire cu preşedintele României, Emil Constantinescu, şi ţine o cuvântare în Piaţa Universităţii.

 

 

 

 

 

 

 

 

 

2011: A decedat artistul plastic Alexandru Chira, realizatorul  ansamblulului  monumental „De-semne spre cer, pentru ploaie şi curcubeu”, de la Tăuşeni, judeţul Cluj, considerat de critica de specialitate  cea mai importantă lucrare contemporană de această factură din România; (n. 1947 la Tauseni, in judetul Cluj).

 

 

 

 

 

 

 

A avut o activitate prodigioasa, fiind distins cu numeroase premii :

2004 – Ordinul Meritul Cultural in Grad de Comandor, acordat de Presedintia Romaniei.

1999 – Premiul Uniunii Artistilor Plastici  pentru pictura (pentru a doua oara);

1996 – Premiul Academiei Romane;

1994 – Premiul Centrului International pentru Arta Contemporana;

1993 – Premiul U.A.P. pentru pictura;

 

A fost intre anii  2006 – 2011 – Membru in Consiliul de conducere al Filialei de Pictura Bucuresti a Uniunii Artistilor Plastici din Romania.

1999 – 2011 – Presedinte al Fundatiei Culturale ALCHIRA;
1993 – 2011 – Conferentiar universitar la Catedra de pictura a Facultatii de Arte Plastice din cadrul Universitatii Nationale de Arte Bucuresti;
1974 – 2011 – Membru al Uniunii Artistilor Plastici din Romania;
2000 – 2004 – Şef al Catedrei de Pictura al Facultatii de Arte Plastice din cadrul Universitatii de Arte Bucuresti;
1994 – 2002 – Membru in Consiliul National, in Biroul Sectiei de Pictura si in Consiliul Director al Uniunii Artistilor Plastici din Bucuresti.

 

 

CITITI SI :

 

https://cersipamantromanesc.wordpress.com/2015/07/11/o-istorie-a-zilei-de-11-iulie-video-4/

 

 

 

 

 

Bibliografie (surse) :

 

 

  1. Acad. Dan Berindei, Istoria românilor, cronologie, editura Cartex, Bucureşti 2008;

  2. Dinu Poştarencu, O istorie a Basarabiei în date şi documente 1812-1940, Editura Cartier Istoric ;

  3. e.maramures.ro ;

  4. Wikipedia.ro.;

  5. mediafax.ro ;

  6. worldwideromania.com ;

  7. Enciclopedia Romaniei.ro ;

  8.  rador.ro/calendarul- evenimentelor;

  9.  Istoria md.

 

11/07/2016 - Posted by | ISTORIE ROMANEASCA | , , , , , , , , , , , , , , , , , ,

Niciun comentariu până acum.

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile despre tine sau dă clic pe un icon pentru autentificare:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s

%d blogeri au apreciat asta: