CER SI PAMANT ROMANESC

Cuvant despre noi, romanii

Ziua de 10 iulie în Istoria Românilor


 

 

 

 

 

 

10 iulie, istoricul zilei

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

1466: Incep lucrarile de constructie la Manastirea Putna, ctitorie a lui Stefan cel Mare, ridicata dupa cucerirea cetatii Chilia.

Conform Letopiseţelor putnene şi Cronicii moldo-polone, pe 10 iulie a  început zidirea bisericii Mănăstirii Putna, cea mai importantă ctitorie monastică a lui Ştefan cel Mare, cu menirea de a servi ca necropolă domnească pentru marele voievod şi familia sa.

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

In data de 15 septembrie  Ştefan cel Mare a cumpărat satul Vicovul de Sus, cu 200 de zloţi tătăreşti si l-a daruit  Mănăstirii Putna, a cărei construcţie abia începuse, inaugurând astfel seria marilor donatii pentru gloriosul său aşezământ religios.

 

 

 

 

 

1606: Simion Movila devine domn al Moldovei.

Simion Movilă, a fost Domn al Munteniei din  octombrie 1600 – pana la 3 iulie 1601, și  din august 1601 – pana in august 1602.

A urcat pe tronul Moldovei pe 10 iulie 1606  si ramane  pana  la 24 septembrie 1607.

 

 

 

 

 

I-a luat locul  fratelui  său, Ieremia Movilă,  dupa moartea acestuia, fiind recunoscut domn al Moldovei și de sultan.

Cât timp a fost domnitor în Moldova, a avut relații de dușmănie cu polonezii, care, dupa încercari zadarnice să-l detroneze prin intermediul turcilor, reușesc în 1607 să-l otrăvească.

A fost înmormântat la Mănăstirea Sucevița.

 

 

 

 

1774: S-a semnat Tratatul de pace de la Kuciuk-Kainargi, localitate aflata  Dobrogea de sud, prin care s-a pus capat  războiului  ruso-turc inceput in 1769.

 

 

 

 Ecaterina cea Mare, împărăteasa Rusiei 1762-1796, sursă:russia.rin.ru

Constantin Mavrocordat, domn al Moldovei 1733-35, 1741-43, 1748-49, 1769

Mustafa III-lea, sultan 1757-1774, sursă:oocities.org

 Ecaterina cea Mare, împărăteasa Rusiei 1762-1796, sursă:russia.rin.ru

Constantin Mavrocordat, domn al Moldovei 1733-35, 1741-43, 1748-49, 1769

Mustafa III-lea, sultan 1757-1774, sursă:oocities.org

 

Prevederile tratatului, contrar  pretenţiilor Imperiului Rus, care cerea Oceakov-ul, întrega Moldovă şi Muntenia (Ţara Românească), s-au mărginit în cedarea catre  rusi a  Kerci-ul şi Enicale, precum şi la proclamarea  tătarilor  din Crimeea independenţi de Turcia.

Dupa Tratatul de pace de la Kuciuc-Kainargi Moldova şi Muntenia, rămîneau sub suzeranitate turcească, însă ruşilor li se recunoştea dreptul de control şi de apărare a românilor contra abuzurilor turceşti.

 Tara Romaneasca si Moldova sunt scutite de plata haraciului timp de doi ani.

Acesta a fost începutul protectoratului rusesc în Principatele Române. Prin consulii de la Iaşi şi Bucureşti, Imperiul Rus va exercita  un  un amestec continuu în toate afacerile ţărilor române.

Războiul ruso-turc din 1769  a început cînd generalul Goliţin a trecut Nistrul şi a ocupat Hotinul şi Iaşii.

Curînd însă a fost silit să treacă Nistrul îndărăt si a cedat  comanda armatei lui Rumeanţev, care i-a bătut pe turci lîngă Kameneţ.

Constantin Mavrocordat, care tocmai îşi începuse ultima lui domnie, fu prins de soldaţii ruşi la Galaţi şi trimis în Rusia.

Generalul rus Kazarin, ajutat de voluntari munteni, în frunte cu spătarul Pîrvu Cantacuzino, a ocupat Bucureştiul unde domnul Gheorghe Ghica se lăsă prins.

Imediat după ocuparea celor două principate, porniră la Sankt-Petersburg, capitala Imperiului Rus, delegaţii de boieri munteni şi moldoveni, ca să prezinte ţarinei supunerea românilor şi dorinţele lor.

Delegaţia boierilor din Muntenia a mers pana la a cere alipirea ţării la Imperiul Rus, însă cu drept de autonomie: ţara să fie guvernată numai de boierii mari, cîte 12 pe rand, sub guvernator rus, veniturile visteriei să se trimită   Imperiului Rus.

Delegaţia boierilor din Moldova ceruse ca aţara lor să devină pur şi simplu un judeţ (oblasti) a Imperiului Rus.

Ruşii însă nu s-au putut bucura de izbînzile lor, căci sub ameninţarea unui război cu Imperiul Austriac, care nu putea să vadă principatele româneşti  în componenţa Imperiului Rus, ei fuseseră siliţi să încheie pace cu Turcii, renunţînd la cuceririle făcute.

 

 

 

1862: S-a născut (la Storojineţ, in Bucovina de Nord, azi în Ucraina), pe timpul Imperiului Austro-Ungar, compozitorul, dirijorul şi violonistul român, Tudor cavaler de Flondor ; (d. 22 iunie 1908, Berlin-Schlachtensee).

A fost primul fiu lui Gheorghe cavaler de Flondor şi a Isabelei Dobrowolski de Buchenthal

Tudor de Flondor a studiat Jurisprudenţa la Universitatea din Cernăuţi (1882-1884), apoi, la Universitatea de Agricultură din Viena, Ştiinţe economice.

În acelaşi timp, el s-a înscris tot acolo la Academia de Muzică şi Artă Dramatică, cu accent pe teoria muzicii şi contrapunct pentru a deveni compozitor.

A fost profesorul tânărului muzician George Enescu.

 

 

 

 

 

 

 

 

 

De la 1899 până 1906, a fost vicepreşedinte al Junimei, de asemenea directorul de cor şi dirijor al societăţii „Armonia” în Cernăuţi. Theodor a mai fost director de cor şi dirijor al societăţii „România Juna” (1885-1888), la a cărui aniversare a participat orchestra lui Johann Strauss.

Pe lângă activităţile sale muzicale, a lucrat în 1904 ca economist şi editor al „Agricultorul”, ediţiei româneşti al Consiliului Cultural a Bucovinei, „Bukowinaer landwirtschaftliche Blätter”.

A fost deputat al Dietei Bucovinei, apoi al Consiliului imperial (Reichsrat) (1901-1908).  .

Flondor a compus numeroase operete române, lucrări corale, serenade, dar, de asemenea, muzică instrumentală şi vodeviluri. Din pacate multe din lucrările sale sunt astăzi uitate.

A ramas in preferintele publicului larg  în principal serenada „Somnoroase păsărele”, după o poezie de Mihai Eminescu

Cântăreţul Constantin Sandu a fondat societatea corală „Tudor Flondor” care s-a dedicat în special lucrărilor acestui compozitor.

In Cernăuţiul interbelic (1919) o strada i-a purtat numele, iar  astăzi este purtat de o stradă în Bucureşti si de biblioteca oraşului Rădăuţi.

 

 

 

 

 

 

1872: La Bucuresti apare gazeta muncitoreasca “Uvrierul”, care continua traditia “Analelor tipografice”.

 

 

1872: S-a născut la Dumitresti, Râmnicu Sărat, actorul Aristide Demetriade.

 

 

 

 

 

 

 

 

 

A jucat la Teatrul Național din București.

In afara scenei a desfasurat şi o activitate  legată de primele încercări cinematografice de la noi, regizând peliculele Înșir’te mărgărite (1911, alături de Gr. Brezeanu), Independența României (1912), Oțelul răzbună (1913) și Scheci cu Jack Bill (1913); (m. 21 februarie 1930, Bucuresti).

 

 

 

 

1873: S-a născut geologul Ion Th. Simionescu, autorul unor importante lucrări de paleontologie şi stratigrafie a diferitelor regiuni ale României.

A fondat împreună cu Petru Bogdan, „Revista științifica”; (d.7 ianuarie 1944).

 

 

 

 

 

 

 

 

A fost  membru titular al Academiei Române din 1911, vicepreşedinte (1932-1935) şi preşedinte (1941-1944) al acestui for; (m. 1944).

 

 

 

1888: S-a născut Harilaos Metaxa, arheolog și asistent universitar, unul dintre colaboratorii apropiați ai lui Vasile Pârvan ; (d.12.04.1944).

 

 

 

 

1893: S-a născut la Sângerei, jud. Bălţi, azi în R. Moldova, Anton Crihan, avocat, economist, politician, fost deputat în Sfatul Ţării din Basarabia, militant pentru unire.

Unele  surse dau ca data a naşterii sale ziua de  12 iulie 1893.

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

A fost subsecretar de stat al Agriculturii în Directoratul General al Republicii Moldoveneşti (1917), deputat în Parlamentul României (1919, 1920, 1922, 1932), subsecretar de stat la Ministerul Agriculturii şi Domeniilor (1932-1933), profesor la Universitatea Politehnică din Iaşi şi la Facultatea de Agronomie din Chişinău (1934-1940).

A fost  si  militant de frunte al mişcării ţărăniste.

 În anii de după război emigrează din România în Iugoslavia, apoi la Paris şi într-un final se stabileşte în Statele Unite.

A decedat în Saint-Louis, Statele Unite la 9 ianuarie 1993 si la dorinţa sa testamentară, a fost înmormântat în Chişinău (în Cimitirul Central).

 

 

 

1903 (10/23 iulie): S-a născut Alexandru Mironescu, prozator, eseist, filosof, traducator in limba romana a lui André Gide; (m. 1973).

 

 

 

 

 

 

 

 

 

A fost detinut politic  din cauza participării sale la reuniunile mişcării literare „Rugul Aprins” (m. 1973), o mișcare de reînnoire spirituală și duhovnicească a anilor 1945-1948 de la Mănăstirea Antim din București, în care intelectuali mireni și clerici se întâlneau sub semnul  valorilor  perene ale creștinismului.

Regimul comunist a interzis aceste întâlniri, considerându-le subversive și cei mai mulţi dintre cei care au participat la ele au fost arestați, judecați și încarcerați în închisorile Gulagului.

Alexandru Mironescu a ispășit anii de temniță între 1958-1963.

După eliberare, în ultimul deceniu de viață, își pune ordine în manuscrise, dar nu face nicio concesie regimului comunist pentru a le publica.

NOTĂ: Dicţionarul scriitorilor români M-Q, 2001 dă ca data a naşterii sale 23 iulie 1903.

 

 

 

 

1914 (10/23): A murit istoricul Nicolae Dobrescu, specialist în istoria Bisericii Ortodoxe Române,  membru corespondent al Academiei Române din 1911; (n. 1874).

 

 

 

 

 

1927: La Manastirea Neamt se desfasoara Congresul conducatorilor miscarii studentesti legionare.

 

 

 

 

1936: Agentia romana de stiri RADOR, transmitea de la MOSCOVA:

„Aseară a avut loc incinerarea rămășițelor pământești ale lui Cicerin, fost comisar al poporului pentru Afacerile Străine.
Ceremonia premergătoare incinerării s’a desfășurat în sala de conferințe a Comisariatului Afacerilor Străine, unde corpul neînsuflețit fusese expus pentru ultimul rămas bun.
La ceremonia funebră au luat parte numeroși diplomați, cari au depus coroane.

Comisariatul Afacerilor Străine a primit numeroase telegrame de condoleanțe dela reprezentanții diplomatici din Moscova”. 

 

Gheorghi Vasilievici Cicerin (12/24 noiembrie 1872 – 7 iulie 1936), a fost un fruntas marxist şi politician sovietic, născut într-o familie aristocratică, înrudită cu cea a lui Alexandr Puşkin.

El a ocupat funcţia de ministru de externe (Comisar al poporului) al Rusiei Bolşevice şi Uniunii Sovietice în perioada 1918 – 1930.

Cicerin a participat în 1922 la Conferinţa de la Genova şi a semnat tratul de la Rapallo cu Germania, care a facilitat Rusiei obţinerea cu mai mare uşurinţă a împrumuturilor externe.

 

 

 

 

 

Cicerin a urmărit o politică de colaborare cu Germania, reuşind să clădească o relaţie cordială cu Ulrich von Brockdorff-Rantzau, ministrul de externe şi mai apoi ambasadorul german în Rusia. Tot în această perioadă, Cicerin a negociat cu nunţiul apostolic Eugenio Pacelli (viitorul Papă Pius al XII-lea) statutul bisericii catolice în noul stat sovietic.

Datorită bolii, a fost înlocuit  din fruntea Comisariatului pentru afaceri externe în 1930 cu adjunctul său, Maxim Litvinov. După moartea sa, numele lui Cicerin a fost practic şters din istoria Partidului Comunist.

 

 

 

 

1940: La Munchen, au loc tratative ungaro-germano-italiene  pentru pregatirea Diktatului de la Viena.

 

 

 

 

 

1951: S-a nascut in localitatea Oancea, județul Galați, autorul  și  interpretul  român de muzică folk, Vasile Șeicaru.

 

 

 

 

 

 

 

 

1952: S-a născut la Bucuresti, Mădălin Voicu, dirijor şi violonist (fiul renumitului violonist Ion Voicu).

S-a impus în politică ca reprezentant al etniei rromilor (1996-2000, deputat minorităţi).

 

 

 

 

 

 

In legislaturile de după 2000, a fost deputat pe listele PSD.

 

 

 

 

 

1955: Print  Hotarârea Consiliului de Ministri (HCM) 903/1955, pe lânga Consiliul de Ministri al Republicii Populare Române se înfiinteaza Comitetul pentru Energia Nucleara, organism care „va asigura baza materiala pentru cercetarile în domeniul fizicii nucleare si aplicarea lor în domeniile stiintei si tehnicii“.

 

 

 

 

 

1997: Președinții SUA și Franței, Bill Clinton și Jacques Chirac, au devenit cetățeni de onoare ai Capitalei printr-o hotărâre a Consiliului General al Municipiului București.

 

 

 

 

 2010: A  încetat din viaţă etnomuzicologul Gruia Stoia, fost redactor şef al Redacţiei Muzicale a Radioului public şi membru al Uniunii Compozitorilor şi Muzicologilor din România.

 

 

 

 

 

 

 

 

Născut la 10 februarie 1944 în Arad, a urmat studii muzicale la Şcoala Populară de Artă şi Conservatorul din oraşul natal, continuând la Conservatorul din Cluj.

Din anul 1968, anul în care s-a angajat la Radioul public, Gruia Traian Stoia a îndeplinit pe rând funcţiile de redactor muzical (1968 – 1975), şeful secţiei corale (1975 – 1980), şeful secţiei de folclor (1980 – 1991) redactor şef adjunct (1991 – 1996 si 2002 – 2005) şi redactor şef (1996 – 2002) al Redacţiei Muzicale.

În cei 41 de ani de activitate la Radiodifuziunea Română etnomuzicologul Gruia Traian Stoia, a realizat sute de emisiuni şi concerte-spectacol din ciclurile “Pe-un picior de plai”, “Izvoare”, “Melos”, “Lumea şi muzica tradiţională”, “Incursiuni în muzica tradiţională”, “Studioul de folclor”.

A fost invitat în juriile concursurilor naţionale de interpretare a folclorului românesc, descoperind şi promovând artişti din mai multe generaţii.

S-a remarcat ca interpret la orgă şi compozitor.

10 iulie este in  Insulele Bahamas – Ziua naţională, aniversarea proclamării independenţei – (1973)

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

CITITI SI :

 

https://cersipamantromanesc.wordpress.com/2015/07/10/o-istorie-a-zilei-de-10-iulie-video-4/

 

 

 

 

 

 

 

Bibliografie (surse) :

 

 

  1. Acad. Dan Berindei, Istoria românilor, cronologie, editura Cartex, Bucureşti 2008;

  2. Dinu Poştarencu, O istorie a Basarabiei în date şi documente 1812-1940, Editura Cartier Istoric ;

  3. e.maramures.ro ;

  4. Wikipedia.ro.;

  5. mediafax.ro ;

  6. worldwideromania.com ;

  7. Enciclopedia Romaniei.ro ;

  8.  rador.ro/calendarul- evenimentelor;

  9.  Istoria md.

 

10/07/2016 - Posted by | ISTORIE ROMANEASCA | , , , , , , , , , , , , , , , , , ,

Niciun comentariu până acum.

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile despre tine sau dă clic pe un icon pentru autentificare:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s

%d blogeri au apreciat asta: