CER SI PAMANT ROMANESC

Cuvant despre noi, romanii

Summit-ul NATO de la Varșovia


 

 

 

 

 

A început summit-ului NATO de la Varșovia. 18 președinți, 21 de șefi de guvern, 41 de miniștri de Externe și 39 de miniștri ai Apărării iau parte la Summitul NATO de la Varșovia din 8-9 iulie, într-un moment simbolic și istoric care se desfasoara la 25 de ani de la dizolvarea, la 1 iulie 1991, a Pactului de la Varșovia, blocul militar comunist creat de URSS în 1955, împreună cu fostele țări comuniste din Europa Centrală și de Est împotriva NATO și a aderării Germaniei Federale la Alianță, scrie Calea Europeană.

Lucrările summitului se vor desfășura într-un centru creat special în cadrul arenei naționale PGE Narodowy, acolo unde fiecare delegație va avea săli special amenajate. Sala destinată președintelui SUA, Barack Obama, este o replică a Biroului Oval.

Este cea mai importantă reuniune euro-atlantică de la sfârșitul Războiului Rece, ultimul summit pentru presedintele american Barack Obama și primul ministru  David Cameron, al 6-lea pentru Angela Merkel.

Printre cei prezenți la deschidere s-a numărat și președintele României Klaus Iohannis ministrul Apărării al R.Moldova, Anatol Șalaru si președintele Ucrainei, Petro Poroșenko. Ministrul moldovean al Apărării a avut întâlniri cu omologul sau roman , Mihnea Moțoc dar și cu ministrul Apărării al Letoniei Raimonds Bergmanis. 

 

 

 

 

 

 

 Summitul va fi o premieră pentru Jens Stoltenberg, care va conduce prima reuniune a liderilor NATO în calitate de secretar general al Alianței. El a mai participat la summituri NATO în calitate de prim-ministru al Norvegiei, inclusiv la reuniunea de la București din 2008.În total, 58 de delegații oficiale și-au confirmat prezența la sesiunile de lucru ale Summitului, însumând un număr de 2.500 delegați, conform agenției de presă poloneze PAP.

Cele mai mari delegații vor fi cele ale SUA (peste 300 de persoane), NATO (peste 180), delegația Canadei (110 persoane) și a Turciei (aproape 70 de oficiali). Delegația țării gazdă este formată din 42 de persoane.

Delegația României este compusă din aproximativ 30 de persoane. 

In ce priveste asteptarile Romaniei, Iohannis  anunta in urma cu doua luni ca tara noastra va cere „o prezenta aliata robusta, credibila si cu rol de descurajare, care sa fie desfasurata in mod echilibrat pe intregul flanc estic al NATO”.

„Este evident ca exista amenintari.  Dar pentru NATO este important ca intreg flancul estic sa fie bine consolidat.

In fiecare parte trebuie sa existe masuri specifice, dar in ansamblu e important sa existe o abordare echilibrata, sa nu existe masuri mai importante intr-o parte si in alta sa apara o oarecare slabire.

Nu e bine ca o parte a flancului sa fie slabita, pentru ca intreaga constructie ar fi slabita, in loc sa fie intarita.

Credem ca vom convinge pe aliatii nostri ca asa este bine si in ansamblu NATO va respecta cele doua principii de baza – „28 pentru 28”, fiecare apara pe fiecare in parte, si principiul „360 de grade”, NATO sa fie pregatit pentru orice situatie”, a conchis Iohannis.

Alianta Nord-Atlantica a fost infiintata in 1949 pentru a le permite trupelor americane sa protejeze o Europa spulberata de razboi in fata Uniunii Sovietice a lui Stalin. Statele Unite inca acopera trei sferturi din bugetul aliantei militare.

Președintele american a descris summitul NATO de la Varșovia,   ca fiind „momentul cel mai important” pentru alianța de la sfârșitul războiului rece.

 

La summit  NATO și UE a emis prima lor declarație comună privind cooperarea în domeniul securității, angajându-se să lucreze împreună în special în domeniul războiului hibrid și războiul cibernetic, precum și operațiuni maritime comune pentru a preveni migrația ilegală.

 

Un oficial NATO a declarat că referendumul in urma caruia  Marea Britanie  a decis sa părăsească UE „au dat un plus de energie pentru procesul care a condus la acord „si care a fost destinat să contracareze percepția potrivit careia coeziunea occidentală  ar fi amenințată.

 

Trupele americane vor constitui unul dintre cele patru batalioane de luptă NATO   multinaționale în Europa de Est destinate reasigura.

Marea Britanie va trimite 500 de soldați pentru un alt batalion cu sediul în Estonia, iar Canada si Germania vor forma  încă două în Lituania și Letonia.

Crearea celor patru batalioane de 1.000 de puternice sunt  un răspuns atent calibrat la poziția militară mai categorică a Moscovei și fata de intervenția ei în Ucraina.

 

Luând cuvântul în capitala poloneză, după o întâlnire cu liderii UE, Obama a descris ca fiind „hiperbolă” susținerea  că Europa și parteneriatul transatlantic dintre SUA și Europa, ar fi  fost slăbite în mod fatal in urma  votului Brexit.

 

El a subliniat puterea pe termen lung a relațiilor Washingtonului cu UE, pe care el a numit „una dintre cele mai mari realizări economice și politice ale timpurilor moderne.”

 

„Aceasta este o realizare care trebuie să fie păstrată”, a declarat Obama, adăugând că o Europă integrată este o „piatră de temelie a relațiilor SUA cu lumea”.

 

În remarcile sale de vineri, președintele american nu a făcut referire în mod direct la relațiile Washingtonului cu Londra, dar el într-o coloană wrotes Financial Times „, relația specială dintre SUA și Marea Britanie, va dăinui”.

Este de așteptat ca la Summit-ul de la Varșovia  să se anunțe o nouă etapă in instalarea unui scut antirachetă în Europa de Est.  
 

 

Krzysztof Blusz, un analist strategic la thinktank WiseEuropa din Varșovia, a declarat că rezultatul referendumului UE ar avea multiple efecte indirecte asupra NATO, aproape toate negative.

De precizat că la summit-ul NATO de la Varsovia participă și ministrul Apărării Republicii Moldova, Anatol Șalaru, care are planificate întrevederi bilaterale cu omologii săi din România, Letonia, Turcia, SUA şi Italia, în cadrul cărora se vor face un schimb de opinii privind consolidarea relaţiilor de colaborare pe plan militar.De asemenea, ministrul Apărării moldovean se va întâlni cu oficiali din cadrul Alianţei, dar şi ţările partenere, în formatul Platformei de Interoperabilitate, iniţiativă la care Republica Moldova a fost acceptată în 2014, la Summit-ul NATO din Ţara Galilor, şi care vizează interacţiunea eficientă dintre militarii diferitelor ţări în cadrul operaţiunilor sub egida Alianţei Nord-Atlantice.

Lukasz Kulesa, un director de cercetare la Rețeaua europeană de Leadership, a prezis că reacția Rusiei la summit  ar fi cel mai probabil una  simbolica.
 
„Cu toate acestea, Rusia poate face două greșeli în interpretarea rezultatelor summitului de la Varșovia. „Prima greșeală ar fi să  presupuna că alianța se pregătește pentru o confruntare „, a spus Kulesa.
„A doua greșeală ar fi ca Moscova sa o ia prea ușor ” 
Fara 
îndoială că Rusia va folosi această prezență militară a altor state NATO in estul Europei ca unul dintre argumentele sale pentru a ridica nivelul de tensiune cu alianța.

 

https://www.theguardian.com/world/2016/jul/08/nato-summit-warsaw-brexit-russia

08/07/2016 - Posted by | POLITICA | , , , , , , , , , , ,

Niciun comentariu până acum.

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile despre tine sau dă clic pe un icon pentru autentificare:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s

%d blogeri au apreciat asta: