CER SI PAMANT ROMANESC

Cuvant despre noi, romanii

Ziua de 5 iulie în Istoria Românilor


 

 

 

 

 

 

 

 

 

5 iulie, istoricul zilei

 

 

 

 

 

 

 

 

Anul 328:  Este inaugurat podul comandat de către împăratul roman Constantin cel Mare (306-337), pod ce lega malurile fluviului Dunărea, între localitățile Celei – în apropierea orașului Corabia din județul Olt (Cetatea Sucidava) – de pe malul românesc și satul Ghighen din Regiunea Plevna (atunci Oescus) din Bulgaria de azi.

 Acest al doilea pod  a fost construit peste Dunăre de către arhitectul roman Theophilus Patricius, după cunoscutul Pod al lui Traian, de la Drobeta – Turnu Severin, construit de romani   in timpul razboiului pentru cucerirea Daciei.

Avea ungimea de 2.437 metri, din care 1.137 metri peste albia Dunării, iar lățimea era de 5,70 metri, ridicându-se la 10 metri înălțime deasupra apelor fluviului si  a rămas în uz pentru următorii 40 de ani, fiind considerat cel mai lung pod antic peste un curs de apă  şi unul din cele mai lungi din toate timpurile.

Arhitectul Theophilus Patricius a conceput şi o monografie despre podul lui Apollodor de la Drobeta.

Odată cu construirea acestui important edificiu şi din cauza atacurilor goţilor (presupuse de istorici a fi fost prin anul 323), a fost refăcută din temelii şi cetatea Sucidava, situată la circa 130 metri est de portalul nordic al podului.

Din păcate, acest pod al lui Constantin cel Mare, menționat și de către Dimitrie Cantemir în „Hronicul vechimei a romano-moldo-vlahilor”, a avut o existență scurtă, presupunandu-se că   a fost folosit până la mijlocul secolului al IV-lea, principalul temei pentru această presupunere fiind faptul că împăratul Flavius Julius Valens a fost nevoit să treacă Dunărea folosind un pod de vase la Constatiana Daphne, în timpul campaniei sale împotriva goților, din anul 367 d.C.

Podul figureaza pe o harta redactată la Padova, între anii 1694-1699, de stolnicului Constantin Cantacuzino (1639-1716). 

Primele cercetari științifice reale in legatura cu aceasta constructie au fost făcute de către Grigore Tocilescu (1850-1909; istoric si arheolog,  român ) și Pamfil Polonic (1858-1943; arheolog și topograf), în anul 1902.

 

 

 

 

Podul lui Constantin cel Mare (reconstituire)

În anul 1934 Dumitru Tudor (1908-1982; istoric, arheolog  și profesor universitar român, cu importante descoperiri și studii despre Dacia romanăDrobetaCavalerii danubieni),  publică prima lucrare completă privind acest pod, iar ultima cercetare sistematică pe malul de nord al Dunării în zona podului a fost efectuată în 1968, de către istoricul și arheologul Octavian Toropu.

O asemenea construcţie stabilă, costisitoare şi grandioasă ca tehnică, nu se putea ridica, dacă Imperiul nu stăpânea importante teritorii la nord de fluviu. Din repertoriul urmelor arheologice aparţinând veacului al IV-lea, rezultă că întreaga zonă de câmpie a Olteniei şi a Munteniei fusese reanexată Imperiului, având ca limită nordică şi strategică marele val Brazda lui Novac.

 

 

 

Sucidava-03

 

 

În împrejurări puţin cunoscute, dar legate se pare  de atacurile goţilor la sud de Dunăre, care reîncep în anul 364 d.Hr. şi de răscoala lui Procopius din anii 365-366, podul da fost distrus.

  Se presupune că podul a fost folosit până la mijlocul secolului al IV-lea, principalul temei pentru această presupunere fiind faptul că împăratul Flavius Julius Valens a fost nevoit să treacă Dunărea folosind un pod de vase la Constatiana Daphne, în timpul campaniei sale împotriva goților, din anul 367 d.C.

După alte informaţii, cauza ruinării ar fi fost revărsările Dunării şi împotmolirile prin bancurile de gheaţă.

Dar, indiferent de viaţa lui scurtă, acest pod rămâne cel mai important, după acela de la Drobeta şi a îndeplinit un însemnat rol istoric, în perioada constantiniană, pentru romanitatea nord-dunăreană.

 

 

 

 

 

1484 (5-14): În timpul campaniei sultanului Baiazid al II-lea în Moldova (iunie – august 1484), turcii cuceresc cetatea Chilia Nouă (ridicată de Ştefan cel Mare, în 1479, pe malul stâng al braţului Chilia al Dunării); după opt zile (la 14 iulie) cetatea este cucerită de invadatori şi devine raia turcească.

 La 22 iulie-7/8 august 1484 turcii vor cuceri şi Cetatea Albă. Prin cucerirea celor două cetăţi, precum şi a teritoriului înconjurător, turcii se vor instala pentru peste patru secole pe teritoriul Moldovei

 

 

 

1832: S-a născut Ioan Popescu, pedagog şi teolog, autor de lucrări de pedagogie şi manuale.

Ca membru al Partidului Naţional Român, a militat pentru drepturile românilor din Transilvania.

A fost profesor la Institutul teologic-pedagogic din Sibiu (1861-1892), autor de manuale de Pedagogie și Psihologie, prim-secretar al Astrei și redactor al revistei „Transilvania”, membru în comitetul de conducere al Partidului Național Român din Transilvania, membru corespondent al Academiei Române (1877). A decedat la  Sibiu la 15 martie 1892

 

 

 

 

 

 

1833: S-a născut la Seuca, judeţul Mureş, economistul, bancherul, publicistul şi omul politic Visarion Roman,întemeietorul Băncii Albina si membru corespondent al Societăţii Academice Române.

 

 

 

 

 

 

 

 

Sub direcţia lui Visarion Roman, Banca Albina s-a constituit în timp drept cea mai importantă instituţie financiară românească din Transilvania şi un model pentru instituţiile de credit româneşti care au împânzit Ardealul, contribuind mult la emanciparea economică a românilor. Mai mult, banca avea o bogată activitate filantropică, dădea ajutoare şi subvenţii unor şcoli şi cantine, sprijinea apariţia unor lucrări de specialitate cu profil economic, comercial şi contabil.

Visarion Roman nu a apucat să vadă decât începuturile acestei mari bănci româneşti, fiind răpus de o congestie cerebrală la Sibiu, în data de 11 mai 1885, pe când avea 52 de ani.

 

 

 

 

1852: S-a născut Johann Szimits, poet popular de limbă germană din România; (m. 1910).

 

 

 

 

 

 

1880: S-a născut actorul de revistă Constantin Tănase, cel care a  întemeiat în 1919 primul teatru de profil din România; (m. 29 august 1945).

 

 

 

 

 

 


 

 

 

 

1896: S-a născut regizorul şi scenaristul Jean Mihail, pionier al artei cinematografice româneşti, atât în domeniul filmului de ficţiune cât şi al celui documentar.

A absolvit  Conservatorul de Muzică şi Artă Dramatică din Bucureşti clasa maestrului Nottara. În 1920 pleacă la Viena şi la Studioul Vita Film lucrează până în anul 1923 ca şi asistent de regie a lui Max Neufeld şi Eduard Seckler.
În 1923 debutează ca asistent de regie al cineastului berlinez Alferd Halm, la filmul Ţigănuşa de la iatac.
Între 1950 şi 1952 a fost profesor la Institutul de Artă Teatrală şi Cinematografică Bucureşti.

La prima ediţie a Festivalului internaţional de Film de la Cannes (20 sep. – 5 oct. 1946), Jean Mihail a obţinut un premiu la secţiunea documentare de scurt metraj, cu filmul “Rapsodia rustică” (m. 12 martie 1963). NOTĂ: Unele surse menţionează ca dată a naşterii 6 iulie 1896

 

 

 

 

 

 1902: S-a nascut la Orastie, Ion I.Moța, unul dintre fondatorii Legiunii Arhanghelului Mihail (Mișcarea Legionară); ( d. 13 ianuarie pe frontul antibolsevic de la Majadahonda in  Spania).

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

A fost fiul preotului și publicistului Ioan Moța si în 1936 a plecat să lupte  împotriva forțelor comuniste in Spania, unde a cazut  în luptă langa Madrid, la Majadahonda, alături de camaradul său Vasile Marin.

 În 1970, cu sprijinul statului spaniol, chiar pe locul în care au murit cei doi camarazi, legionarii au construit un mausoleu, unde, în fiecare an, la 13 ianuarie se ține o ceremonie de comemorare.

 

 

 

 

 

 1908: S-a nascut matematicianul roman Nicolae Victor Teodorescu; (d. 2000).

 

 

 

Este autorul unor importante  lucrări de fizică matematică.

Este considerat creatorul şcolii româneşti de teoria ecuaţiilor cu derivate parţiale.A fost  membru titular al Academiei Române din 1963.

 

 

 

 

 

1918: S-a infiintat, la Washington, “Liga sociala romana”, organizatie care isi propunea influentarea opiniei publice americane in problema unirii Transilvaniei cu Romania .

 

 

 

1930: S-a născut Ada Brumaru, muzicolog şi critic muzical; a realizat, începând din 1950, emisiuni muzicale la Radiodifuziunea şi, apoi, şi la Televiziunea Română precum şi emisiuni dedicate culturii muzicale româneşti la France Musique în perioada 1982-1986 în colaborare cu Michel Godard.

 

 

 

 

 

 

 

 

 

In afara numeroaselor articole publicate în presă, a publicat şi volume de muzicologie, precum „Romantismul în muzică”, „Vârstele Euterpei”, „Clasicismul” sau „Jocul permanenţelor”; (m. 2008)

 

 

 

 

1931: S-a născut in comuna Gorunesti (actualmente Balcesti), judetul Vilcea, Alexandru Oprea, editor, istoric şi critic literar; s-a impus ca istoric literar, ca director al Muzeului Literaturii Române, ca director al revistei „Manuscriptum”, ca profesor şi autor de cărţi.

 

 

 

 

 

Alexandru Oprea

 

 

 

 

 

In anul 1980 obţine două mari şi importante premii: „Timotei Cipariu” şi „Perpessicius”, pentru contribuţia adusă la editarea „Operelor complete” ale lui M. Eminescu: „Publicistica” (1870-1877);  (m. 1983).

 

 

 

 

 

1936: A decedat Cezar Papacostea, filolog clasicist de origine aromână, scriitor şi traducător, membru corespondent al Academiei Române; (n. 1886).

Este autorul unor importante swtudii asupra filosofiei şi religiei antice greceşti; membru corespondent al Academiei Române din 1935 (n. 1886, la Molovişte, Macedonia). NOTĂ: Dicţionarul scriitorilor români M-Q (2001) dă ca dată a naşterii doar anul, 1886, iar moartea la 6.VII.1936

 

 

 

 

 

 1941: Brigăzile 1 şi 4 Mixte din cadrul Armatei Române, au eliberat oraşul Cernăuţi, cotropit de sovietici.

 

 

 

 5 Armata-Română-intrând-in-Cernauti-in-1941

 

 

 

 

1943: S-a născut  actrița română Melania Cirje.

 

 

 

 

 

 

 

 

Începe să filmeze înca din primul an de studenție, cand debutează alături de Ana Szeles, Ileana Sandu, Iurie Darie și Alexandru Repan în filmul „Vacanța la mare”.

Devine actriță a Teatrului de Comedie din București, debutează în regia lui Constantin Dinischiotu și ajunge o actriță mult îndrăgită de public.

 

 

 

 

 

1958: S-a născut poetul, publicistul şi traducătorul Bogdan Ghiu.

 

 

  1958: S-a născut artistul plastic Teodor Vescu.

 

 

 

 

 

1968: S-a nascut Radu Ştefan Mazăre, politician român, fost primar al Constanţei.

 

 

 

 

 

 Radu  Mazăre

 

 

 

 

 

1991 (5-7) : Are loc, la Bucureşti, Congresul Alianţei Civice la care se decide crearea unui nou partid politic – Partidul Alianţei Civice/PAC (preşedinte, Nicolae Manolescu).

Alianţa Civică nu s-a asociat noului partid şi a desemnat-o în fruntea sa pe poeta Ana Blandiana (PAC şi-a încetat activitatea la 28.III.1998, când a fuzionat, prin absorbţie, cu Partidul Naţional Liberal).

 

 

 

 

1994: A murit dr.Constantin N. Arseni, medic neurochirurg, profesor universitar, creator de şcoală în neurochirurgia românească.

 

 

 

 

 

 

 

 

 

A organizat un serviciu modern în cadrul Spitalului de Neurochirurgie Bagdasar din Bucureşti (azi Spitalul Clinic de Urgenţă “Bagdasar – Arseni”). S-a preocupat de introducerea unor procedee chirurgicale omologate în scurt timp pe plan inernaţional; membru titular al Academiei Române din 1991; (n. 3 februarie 1912).

 

 

 

 

1996: A murit Tompa Miklós, regizor maghiar de teatru din România, unul dintre fondatorii Teatrului Secuiesc din Târgu-Mureş; (n. 1910).

 

 

 

 

 

1999: A murit la Cluj, filologul Liviu Petrescu, critic şi istoric literar, eseist („Realitate și românesc”, „Studii transilvane”, „Romanul condiției umane”); (n. 17 decembrie 1941 la Râmnicu Sărat, județul Buzău).

 

 

 

 

https://i0.wp.com/www.cotidiantr.ro/dbimg/stiri/33628/main.jpg

 

A  urmat  cursurile Facultății de Filologie a Universității „Babeș-Bolyai” din Cluj (1959-1964). Și-a susținut doctoratul, în 1977, cu teza Romanul condiției umane.

Debutul absolut în revista „Tribuna” (1966). A fost profesor de literatură comparată la Facultatea de Litere din Cluj, decan la aceeași facultate și director al Institutului de Lingvistică și Istorie Literară „Sextil Pușcariu” din Cluj.

A fost căsătorit cu Ioana Em. Petrescu (n. 28 decembrie 1941, Sibiu – d. 1 octombrie 1990, Cluj).

 

 

 

 

2000: Parlamentul European a adoptat raportul Comisiei Europene care propune includerea României şi Bulgariei în rândul statelor ai căror cetăţeni nu au nevoie de vize pentru a intra în spaţiul UE.

 

 

 

2006: Guvernul României a aprobat proiectul de lege privind înfiinţarea Agenţiei Naţionale de Integritate, ca structură care va verifica declaraţiile de avere şi de interese ale demnitarilor, funcţionarilor publici şi magistraţilor.

 

 

 

 

2006: Pentru prima dată în România, a fost organizată Conferinţa internaţională „Ziua Agenţiilor de Presă”.

Agenţia de ştiri a Radioului naţional – RADOR, în parteneriat cu revista „Săptamâna Financiară”, a organizat prima ediţie a manifestării, la Hotel Marriott, având ca temă „Agenţiile de presă în faţa unei decizii capitale: tabloidizare sau specializare?”

 

 

 

 

 

 

 

 

2009: A murit regizorul de film şi scenaristul Mihai Iacob, realizatorul  primei  ecranizari  eminesciene din istoria cinematografului românesc, prin filmul „Blanca” şi al primului  film biografic romanesc , „Darclée” (1960).

 

 

 

 

 

 

„Darclée” a fost şi cel mai cunoscut film al său, care a reprezentat România la Festivalul Internaţional de Film de la Cannes în anul 1961.

Din anul 1972 a trăit în Statele Unite ale Americii (n. 1933). NOTĂ: Unele surse  menţionează ca dată a morţii sale ziua de 2 iulie 2009.

 

 

 

2010: A decedat Geavit Musa, fizician român de origine tătară, autorul unor contribuţii importante în fizica plasmei şi aplicaţiilor acesteia în tehnică, în procese fizice implicând vid ultra înalt, în conversia energiei termice în energie electrică, precum şi în studiul proprietăţilor optice a unei game extinse de sisteme; membru corespondent al Academiei Române din 2009.

 

 

 

 

 

 

 

 

 

Născut la 23 decembrie 1931, în satul dobrogean Palazu Mare, comuna Ovidiu, jud.Constanța. A urmat cursurile Facultăţii de Fizică-Matematică a Universităţii din Bucureşti, unde l-a avut profesor pe acad. Eugen Bădărău. La terminarea facaultatii a fost repartizat la Institutul de Fizică atomică  din Măgurele.

În perioada 1980-2003 s-a dedicat activității didactice fiind profesor asociat la Facultatea de Fizică al Universitatii București. A mai profesat la Eskișehir în Turcia în cadrul Universității Osman Gazi.La Universitatea „Ovidius” din Constanța a avut ore și cu d-na Vlădoiu Rodica –Ciupină a realizat Laboratorul de Plasmă. În străinătate a mai fost trimis în Germania, în Japonia având cooperări științifice internaționale de importanță majoră cu colegi din Dortmund, Essett, Einohoven, USA, Magoya, Humboldt.

Prin activitatea sa a contribuit la promovarea școlii românești de fizică a plasmei.

 

 

 

 

 

 

 

CITITI SI :

https://cersipamantromanesc.wordpress.com/2015/07/05/o-istorie-a-zilei-de-5-iulie-video-4/

 

 

 

 

 

 

 

Bibliografie (surse) :

 

 

  1. Acad. Dan Berindei, Istoria românilor, cronologie, editura Cartex, Bucureşti 2008 ;

  2. Dinu Poştarencu, O istorie a Basarabiei în date şi documente 1812-1940, Editura Cartier Istoric ;

  3. e.maramures.ro ;

  4. Wikipedia.ro.;

  5. mediafax.ro ;

  6. worldwideromania.com ;

  7. Enciclopedia Romaniei.ro ;

  8.  rador.ro/calendarul- evenimentelor;

  9.  Istoria md;

  10. agerpres.ro.

 

05/07/2016 - Posted by | ISTORIE ROMANEASCA | , , , , , , , , , , , , , , , , , , ,

Niciun comentariu până acum.

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile despre tine sau dă clic pe un icon pentru autentificare:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s

%d blogeri au apreciat asta: