CER SI PAMANT ROMANESC

Cuvant despre noi, romanii

Ziua de 2 iulie în Istoria Românilor


 

 

 

 

 

 

 

 

2 iulie, istoricul zilei

 

 

 

 

 

 

 

 

1431: Prima mentiune documentara a Vrancei: ”Varancha”.

Numele Vrancea este atestat printr-un document scris în latinã, datat 2 iulie 1431, în transcrierea VARANCHA.

În româna veche, „frânc”, „frâncu”, însemna „occidental”, „franc”. Etimologia „francea”-„vrancea” este probabilă, mai ales având în vedere vecinătatea zonei Vrancea cu zona populată în evul mediu de sași. 

Referindu-se la acest toponim, VARANCHA, B.P. Hasdeu a emis opinia cã termenul apartine fondului lexical de origine traco-dacicã (Vran ar însemna pãdure, munte). 

În Vrancea, la Soveja,  a fost culeasã balada “Miorita”.

 

 

 

 

 

 

Vrancea Harta Județelor

 

 

 

 

 

Pe aceste locuri se aflã câteva dintre cele mai reprezentative monumente ale rãzboiului de reîntregire nationalã si teritorialã (1916-1918), mausoleele eroilor români de la Mãrãsesti, Mãrãsti, Soveja si Focsani.

 

 

 

 

 

1504: A  încetat din viaţă Ştefan cel Mare si Sfant, domn al Moldovei între anii 1457 şi 1504 ; (n. 1433, la Borzeşti).

 

 

 

 

   

Ştefan cel Mare după Evangheliarul de la Humor 1473

Ştefan cel Mare după Evangheliarul de la Humor 1473

 

 

Ștefan al III-lea, supranumit Ștefan cel Mare s-a nascut in anul  1433 la Borzești  si a fost fiul domnitorului Bogdan al II-lea si al Doamnei Oltea, din nemul Basarabilor munteni.

A fost opersonalitate marcantă a Evului Mediu românesc, în timpul domniei sale (care a durat 47 de ani, din 14 aprilie 1457) a reorganizat administraţia, a impulsionat comerţul, a refăcut sistemul de apărare al ţării.

Din acea epocă datează primele cronici, ca şi mănăstirile pictate în „stilul moldovenesc”; 

Iată cum îl descrie Grigore Ureche  în cronica sa: “Fost-au acest Ștefan, om nu mare la statu, mânios, și degrabă a vărsa sânge nevinovat: de multe ori, la ospețe omorâia fara giudeț. Amintrelea era om întreg la fire, neleneșu și lucrul său știa a-l acoperi și unde nu găndeai, acolo îl aflai.

La lucruri de războaie meșter, unde era nevoie, însuși se vârâia ca văzându-l ai săi să nu indărăpteze și pentru aceia raru războiu de nu-l biruia și unde-l biruiau alții nu pierdea nădejdea că știindu-se căzut gios se ridica deasupra biruitorilor. Mai apoi, după moartea lui și fiul său, Bogdan-vodă, urma lui luase de lucruri vitejăști cum se tâmplă: din pom bun roade bune or să iasă.”

Papa Sixtus al IV-lea  l-a numit “Athleta Christi” (atletul lui Christos),  iar poporul l-a cântat în balade:“Ștefan Vodă, domn cel mare, seamăn pe lume nu are, decât numai mândrul soare”.

 Cel care spunea în actele scrise că este din mila lui Dumnezeu domn al Ţara Moldovei a zidit 44 mănăstiri şi biserici, conform tradiţiei, după fiecare luptă o biserică.

După o domnie îndelungată de 47 de ani – neobişnuită pentru acele vremuri – bătrîn şi bolnav de gută (i se amputase un  picior ), marele domnitor a inchis ochii, la 2 iulie 1504.

 

   
 

 Mormîntul lui Ştefan cel Mare, Mănăstirea Putna, Suceava, România

Mormântul lui  Stefan cel Mare de la Mănăstirea Putna, Suceava

 

 

Cu însemnarea morţii lui Ştefan cel Mare se împlineşte prima creaţie literară laică a culturii române: „Letopiseţul de cînd cu voia lui Dumnezeu s-a început Ţara Moldovei”.

Redactata din porunca, sub supravegherea, la curtea şi, în unele pasaje, sub dicatarea lui Ştefan cel Mare, această scriere deschide marea galerie a operelor istorice cu valoarea literară care va face din cronică genul major al literaturii române din epoca feudală.

A fost copiată şi prelucrată în mănăstiri, în germană şi polonă si  utilizată pentru insemnările de istorie a Moldovei din Voskresenski Letopiseţ (cronica moldo-rusă).

Iară pre Ştefan Vodă l-au îngropat ţara cu multă jale şi plîngere în mănăstire la Putna, care era zidită de dînsul, jale era, că plîngea toţi ca pe un părinte al său…” (Grigore Ureche).

În cursul domniei sale Moldova a cunoscut o înflorire fără precedent. Luptînd de la egal cu vecini mult mai puternici, Ştefan cel Mare a reuşit să impună Moldova ca un stat puternic.

Sfantul Sinod al Bisericii Ortodoxe Romane l-a canonizat pe 20 iunie 1992 si de atunci este cinstit de poporul credincios in ziua de 2 iulie .

 

 


 

 

 

1504: Urca pe tronul Moldovei,  Bogdan al III-lea (cel “orb”), fiul lui Stefan cel Mare  și al Doamnei Maria Voichița, fiind asociat la domnie încă din 1497.

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

Lui Bogdan al III-lea i s-a atribuit cea mai cunoscută poreclă a sa “Orbu”,  datorită cronicarului Grigore Ureche  ( tarziu, în secolul al XVII-lea).

Acesta, în letopisețul său, îl numește Bogdan vodă cel Orb și Grozav (în sensul  de groaznic la înfățișare sau grozav, extraordinar în timpul luptelor). 

Ramasese  orb la un ochi, posibil în urma bătălie de la Codrii Cosminului din 1497.
La moartea tatălui său avea  25 de ani.

 

 

 

 

 

 

 

1504: S-a incheiat redactarea lucrarii ”Letopisetul de când cu voia lui Dumnezeu s-a inceput Tara Moldovei”,  prima creatie laica a culturii române scrisa la curtea lui Stefan cel Mare.

Ultima referire din lucrare  fiind despre moartea domnitorului, s-a tras concluzia ca insemnarile s-au incheiat la  2.07.1504.

 

 

 

 

 

1752: Jitnicerul ieşean Ştefan Bosie „a cumpărat, la această dată, toate casele de pe uliţa Hagioaiei pentru a ridica o mănăstire în cinstea Sf. Ierarh Spiridon Făcătorul de Minuni (prăznuit la 12 decembrie).

Prima biserică cu hramul „Sf. Spiridon” din Iaşi a fost înălţată şi sfinţită în acel an, după cum spun documentele.

NOTĂ: La 1 ianuarie 1757 domnitorul Constantin Racoviţă-Cehan (1749-1753; 1756-1757) şi mitropolitul Iacob Putneanul (1750-1760) hotărăsc înfiinţarea unui spital în cadrul Mănăstirii „Sf. Spiridon” din Iaşi.

Acesta va fi cel mai mare spital din Moldova (şi al doilea din ţară ca vechime, după Spitalul Brâncovenesc din Bucureşti, demolat la ordinul lui Ceauşescu în martie 1984), care îşi continuă activitatea şi în prezent.

 

 

 

 

 

1838: A apărut, la Braşov, sub conducerea lui George Bariţiu (iar din 1850, a lui Iacob Mureşianu) revista socială şi culturală „Foaie pentru minte, inimă şi literatură”, ca supliment literar al „Gazetei de Transilvania” (apărută în martie acelaşi an).

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

Revista a sprijint lupta de emancipare politică şi culturală a românilor transilvăneni.

 

 

 

 

 

 

 

1849: A fost semnat la Seghedin (Szeged)   de catre Lajos Kossuth, liderul revolutiei maghiare, si de catre Nicolae Balcescu si Cezar Bolliac, reprezentantii emigratiei romane, ”Proiectul de pacificare”

Pentru prima data intr-un document oficial, Principatele Romane sunt mentionate sub numele de Romania, iar guvernul revolutionar maghiar recunostea romanilor dreptul de a folosi limba romana in administratie, justitie si invatamant, independenta Bisericii Ortodoxe, prezenta romanilor in administratia de stat.

 

 

 

 

 

 

 

1853: Armata rusa trece Dunarea si invadeaza  Imperiul Otoman,  la  inceputul razboiului  Crimeei.

 

 

 

 

 

1868: S-a nascut la Tohanul Nou, generalul si omul politic roman Traian Mosoiu; (d.15 august 1932, Bucuresti).

 

 

 

 

 

 

 

 

 

S-a remarcat în luptele pentru eliberarea teritoriului României de sub ocupaţia Puterilor Centrale în timpul primului război mondial (1916-1919).

In 1919 generalul Moşoiu a fost numit comandant al Garnizoanei militare Budapesta şi Guvernator Militar al teritoriilor ungare de la vest de Tisa, dupa victoria asupra Ungariei comuniste conduse de Kun Bela.

In perioada 2 martie 1920 – 12 martie 1920, ca ministru (de război, al comunicaţiilor sau al lucrărilor publice), s-a ocupat de reorganizarea şi refacerea armatei, a economiei şi a administraţiei, grav afectate de conflagraţia mondială.


 

 

 

1888: Scriitorul Ion Luca Caragiale este numit director al Teatrului Național din București.

 

 

 

1893: S-a născut la  Berevoiești, județul Argeș, Mihai Tican-Rumano (numele la naştere: Mihai Tican), scriitor şi explorator; copil sărman, părăseşte ţara la 13 ani şi călătoreşte neîncetat în Africa, cele două Americi, Australia, Noua Zeelandă, Antile; (m. 20 martie 1967).

Intre anii 1924 şi 1929 s-a  stabilit în Spania, unde va debuta cu mai multe volume cu tematică exotică, traduse ulterior şi în română; Tican-Rumano cultivă exotismul, pitorescul şi senzaţionalul în memorialistica românească .

În 1934, la Addis Abeba, publicistul şi călătorul român Mihai Tican Rumano a fost primit de împăratul Haile Selassie I al Etiopiei, după care şi-a consemnat experienţele sale abisiniene, vechea denumire a etiopienilor, în cartea Abisinia, apărută în anul 1935 cu o prefaţă de Radu D. Rosetti.

Recunoscător faţă de contribuţia avută de Mihai Tican Rumano în răspândirea cunoştinţelor de istorie şi civilizaţie ale poporului etiopian, prin cartea sa Abisinia, care a fost tradusă imediat în limba spaniolă, cu titlul:

Viaje a traves de la Etiopia de hoy”, în contextul agresiunii comise de Benito Mussolini împotriva Abisiniei, împăratul Haile Selassie i-a conferit scriitorului român Ordinul Steaua Etiopiei, în grad de ofiţer.

Şcoala cu clasele I-VIII Berevoieşti poartă numele celui mai celebru fiu al satului: Mihai Tican Rumano.

NOTĂ: Unele surse menţionează ca an al naşterii 1895.

 

1901: A murit Theodor Şerbănescu, poet şi traducător din cercul societăţii literare „Junimea”.

A fost membru corespondent al Academiei Române din 1894;  (n. 1839).

 

 

 

 

 

1908 (2 iulie – 2 august): Au fost inaugurate Cursurile de vară de la Vălenii de Munte, organizate şi conduse de Nicolae Iorga.

In anul 1922 au luat denumirea de „Universitatea Populară Nicolae Iorga„.

Cursurile s-au desfăşurat, anual, până în 1943, apoi cu intermitenţe până în 1946, când s-a impus desfiinţarea Universităţii.

In iulie 1968 a fost redeschisă sub auspiciile Societăţii Ştiinţifice Istorice, dar în 1978 a fost din nou închisă.

Cursurile au fost reluate după 1990 şi continuate şi astăzi.

 

 

1908: S-a născut juristul şi istoricul Valentin Al. Georgescu; contribuţii în istoria dreptului roman şi românesc vechi şi modern şi a instituţiilor medievale; membru titular al Academiei Române din 1992; (m. 1995).

 

 

 

 

 

1914: A încetat din viaţă scriitorul  roman Emil Gârleanu („Din lumea celor care nu cuvanta“); (n. 5 ianuarie 1878).

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

1919: Şi-a început activitatea, la Bucureşti, compania „Cărăbuş”, primul teatru de revistă românesc, companie legată de activitatea marelui actor Constantin Tănase; în deschidere s-a jucat piesa de revistă „Pisică de orez”, scrisă de Constantin Solomonescu şi Mircea Rădulescu.

 

 

 

 

 

 

1919: S-a născut Ștefan J. Fay (Ştefan Vasile Andrei de Fay), scriitor și genealogist român stabilit în Franţa, la Nisa; (m. 2009).

 

 

 

 

 

1922: Se inaugureaza  oficial Şcoala Româna de la Paris, fondata (în 1920) şi condusa de Nicolae Iorga.

 La aceasta scoala tineri absolvenţi ai Universităţilor din Bucureşti, Iaşi, Cluj şi Cernăuţi îşi desăvârşeau pregătirea în specialităţile istorie, filologie şi artă.

Această instituţie a preluat fondul bibliotecii fondate de Scarlat Vârnav (în 1845) şi a editat publicaţia „Mélanges de l’École Roumaine en France”.

Şcoala a fost desfiinţată în 1948, după acapararea integrală a puterii în România de către comunişti.

 

 

 

 

 

1926: S-a născut in localitatea Lisa, judeţul Braşov, scriitorul şi publicistul Octavian Paler; (m. 7 mai 2007, Bucuresti).

 

 

 

 

Octavian Paler

 

 

 

  A fost angajat din 1949 la Radiodifuziunea Română (corespondent special şi, apoi, redactor-şef adjunct la Redacţia Culturală), iar  între anii 1965 şi 1968, director general al Televiziunii Române, primul organizator al festivalului „Cerbul de aur”.

A fost mutat pe postul de director general adjunct la Radio, unde  a răspuns de emisiunile muzical-culturale (1968-1970),

Din 1970 este numit redactor-şef la cotidianul „România liberă”, fiind demis în august 1983, din motive politice.

 

 

 

 

1929: S-a născut inginerul clujean Aurel Baghiu, liderul primei mişcări anti-comuniste din România, desfăşurate la Timişoara, în anul 1956; (m. 2010).

 

 

 

 

 

 

1938: S-a născut Szilágyi Domokos, poet şi eseist maghiar din România; (m. 1976).

 

 

 

 

 

1941: S-a nascut  marele pilot roman  George Valentin Bibescu; (n. 3 aprilie 1880).

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

A fondat în 1904 Automobil Clubului Român, a înființat Clubul Aviatic Român în 1909 și Liga Națională Aeriană în 1912.

Între anii 1911-1912, George Valentin Bibescu a deținut funcția de comandant al Școlii de pilotaj de la Cotroceni.

De asemenea, în perioada 1920-1923, a deținut funcția de președinte al Comitetului Olimpic Român.  

În 1930 devine președinte al Federației Internaționale Aeronautice.

George-Valentin Bibescu este fondatorul aeroportului Băneasa din București, care a fost construit pe fosta moșie a mătușii sale, Maria Bibescu, contesă de Montesquiou-Fézensac, in cartierul bucurestean Băneasa de azi.

 

 

 

 

 

 

 

1942: S-a născut tenorul Florin Diaconescu.

 

 

 

 

 1945: A murit astronomul Constantin Pârvulescu, autorul unor cercetări de astronomie stelară şi mecanică cerească.

A emis (1943) ideea pulsaţiei galaxiilor.

Ca un omagiu pentru activitatea sa, Uniunea Astronomică Internaţională a dat numele său unei mici planete.

A devenit membru post-mortem al Academiei Române din 1991; (n. 1890).

 

 

 

 

 

1950: S-a născut compozitorul şi interpretul de muzică uşoară Ilie Micolov.

 

 

 

 

 

 

1950: S-a nascut  in comuna Plosca, Jud. Teleroman, Liviu Vasilica, renumit cantaret de muzica populara romanesca ; (d.19.10.2004).

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

1951: S-a născut actorul Gheorghe Visu.

 

 

 

 

 

 

 

 

 

1954: S-a născut criticul, istoricul literar şi filologul Ioan Holban.

 

 

 

 

 1959: S-a născut Cristian Diaconescu, politician și  diplomat, de formație jurist. A fost vicepreședinte al Senatului României, ministru al justiției în guvernul Adrian Năstase (10 martie – 28 decembrie 2004) și ministru de externe în guvernul Emil Boc  (2008–2009), din partea PSD.

 

 

 

 

 

 

In data de 24 ianuarie 2012 a fost numit ministru de externe în guvernul Emil Boc, de această dată din partea UNPR si ulterior ministru de externe în guvernul Mihai Răzvan Ungureanu.

A fost consilier al președintelui Traian Băsescu, funcție deținută până la 30 aprilie 2014.

 

 

 

 

 

 

1963: A murit etnograful Romulus Vuia; organizator şi director al Muzeului etnografic din Cluj; (n. 1887).

 

 

 

 

1968: A murit filosoful Dan Bădărău; lucrări de logică, gnoseologie şi istorie a filosofiei; membru corespondent al Academiei Române din 1963; (n. 1893).

 

 

1970: A murit in Franta, Alice Cocea, actriță franceză de teatru și de film de origine română,  sora avocatului, scriitorului şi temutului pamfletar N.D.Cocea şi mătuşa marii actriţe Dina Cocea; (n.28 iulie 1899, Sinaia).

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

A urmat iniţial cursurile Conservatorului din Bucureşti, dar studiile dramatice şi le-a absolvit la Paris în 1917, unde se stabilise.

Debutează în film chiar în 1917 insa  preferă să urmeze o carieră teatrală, care îi acordă multe satisfacţii de-a lungul timpului.

Din această postură de stea a scenei pariziene revine în anii ’30 pe marile ecrane, pentru ca în perioada celui de-al doilea război mondial să fie directoarea teatrului „Théâtre des Ambassadeurs” ( 1940-1944 ).

Este suspectată de colaboraţionism după război, lucru care nu o împiedică să apară până în 1950 pe scena pariziană. După retragere s-a dedicat pasiunii sale pentru pictură.

Mai are câteva prezenţe sporadice în anii ’60 în cinematografie în roluri minore.

 

 

 

 

 

 

1992: A avut loc, la Putna, canonizarea voievodului Ştefan cel Mare şi Sfânt.

 

 

 

 

 

 

1999: Compania „Renault” a preluat „Uzinele Dacia” Piteşti, prin semnarea contractului între reprezentanţii companiei franceze şi cei ai Guvernului român.

 

 

 

 

2007: A decedat soprana americană de origine română evreiasca, Beverly Sills; (n. 1929).

Părinții ei erau imigranți evrei din Odessa, Ucraina  și  din București, România. A crescut  în Brooklyn, New York  si a vorbit de mica  idiș, rusă, română, franceză și engleză.  

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

Beverly Sills (25 mai 1929 –  2 iulie 2007) a fost o soprană de operă americana al cărei carieră de vârf a fost între anii 1950 și 1970, fiind renumita pentru rolurile sale  de soprană de coloratură în  operele lui Donizetti, ramanand in memoria publicului cu  rolul principal din opera lui Donizetti Lucia di Lammermoor, rolul principal în Manon Massenet, Marie în Donizetti La fille du Regiment, cele trei eroine din Offenbach Les Contes d’Hoffmann, Rosina din Rossini Bărbierul din Sevilla, Violetta din Verdi la Traviata, și mai ales în Elisabetta Roberto Devereux.

 

Dupa ce sa retras de pe scena în 1980, ea a devenit directorul general al New York City Opera.

În 1994, este numita  președinta Lincoln Center și apoi, în 2002, a Metropolitan Opera.

 

 

 

 

 

 

CALENDAR CRESTIN ORTODOX

 

 

 

 

 

Sfantul Voievod Stefan cel Mare

 

 

 

 

 

Sfantul Voievod Stefan cel Mare

 

 

 

Sfantul Stefan cel Mare  s-a nascut din binecredinciosii crestini Bogdan Voda, fiul lui Alexandru cel Bun, din neamul Musatinilor, si din Doamna Oltea Maria, din neamul Basarabilor.

 Sfantul Stefan cel Mare a fost domnitor al Moldovei intre anii 1457-1504 si este cunoscut ca aparator al crestinatatii. Sfantul Sinod al Bisericii Ortodoxe Romane l-a canonizat pe 20 iunie 1992.

Potrivit Traditiei mergea de tanar la cuviosul David Daniil Sihastru. Asa ne explicam de ce nu a fost numai un aparator al tarii, ci si un marturisitor al credintei.

Slujirea Sfintei Biserici era o ratiune a existentei sale. Nenumarate documente ale cancelariei domnesti stau marturie peste veacuri: “Io Stefan Voievod, din mila lui Dumnezeu domn al Tarii Moldovei, care arzand de dumnezeiasca credinta si iubire al cuvantului lui Dumnezeu fiind …”.

In pisania bisericii mari din Manastirea Neamtu, din 1497, citim:

“Doamne Hristoase, primeste biserica aceasta, pe care am zidit-o cu ajutorul Tau, intru slava si cinstea Sfintei si slavitei Tale Inaltari de la pamant la cer; si Tu, Stapane, acopera-ne cu mila Ta de acum si pana in veac. Io Stefan Voievod …”.

Plina de semnificatie duhovniceasca este ruga Sfantului Stefan cel Mare infatisata pe steagul biruintelor sale cu chipul Marelui Mucenic Gheorghe “purtatorul de biruinta” ucigand balaurul cel cu multe capete.

“O, rabdatorule de patimi si purtatorule de biruinta, Mare Mucenic Gheorghe, care in nevoi si nenorociri esti grabnic aparator si ajutator si celor necajiti bucurie nespusa, primeste de la noi si aceasta rugaciune a smeritului robului Tau, domnul Io Stefan Voievod, din mila lui Dumnezeu domn al Tarii Moldovei …”.

Sfantul Voievod Stefan a trecut la cele vesnice in anul 1504 si a fost inmormantat la Manastirea Putna.

Pentru ca multi contemporani resping sfintenia lui Stefan cel Mare, vom reda cateva marturii ale Pr. Prof. Dr. Constantin Coman:

“Atunci cand pun in discutie problema sfinteniei lui Stefan cel Mare, intelectualii in respectivi fac dovada unei incorecte cunoasteri a conceptului de sfintenie asa cum este el perceput in Biserica Ortodoxa. Mentalitatea ai carei exponenti sunt cei in cauza opereaza cu o acceptie putin deformata a sfinteniei, socotind ca aceasta tine de performantele mai ales morale ale unui om.

Este o acceptie inexacta sau cel putin incompleta. Aceasta ar fi ceea ce noi numim indeobste curatenia sau puritatea, care este o premisa, dar nici suficienta si nici absolut necesara sfinteniei.

Acceptiunea consacrata a sfinteniei in Rasaritul ortodox este data in mod necesar de raportarea la Dumnezeu. Aceasta este confirmata si de sensul dat in limbajul comun familiei de cuvinte: sfintenie, sfant, sfintire.

Este sfant cineva sau ceva care a fost sfintit, care a primit ceva de la Dumnezeu, care a primit intr-un anume fel pecetea dumnezeirii. Sfintenia se dobandeste prin impartasirea de ceea ce este dumnezeiesc, de Dumnezeu Insusi. Numai Dumnezeu este sfant prin Sine si singurul izvor al sfinteniei.

Omul devine sfant prin impartasirea de sfintenia lui Dumnezeu … De aceea, simtamantul suficientei de sine – pe care-l cultiva inclusiv constiinta cuminteniei morale si indreptatirea de sine intemeiata pe stiinta – este cea mai mare piedica in calea omului spre Dumnezeu si, prin urmare, in calea omului spre sfintenie, si nu pacatele lui. Mantuitorul Hristos limpezeste odata pentru totdeauna aceste lucruri, deschizand usa Imparatiei cerurilor vamesilor, talharilor, desfranatelor etc.

Sfintele Evanghelii ne arata foarte clar ca nu cei drepti, ci cei pacatosi se apropiau de Hristos si tot acestia sunt cei care-L primesc si-si ofera sansa impartasirii de puterea Sa dumnezeiasca. Cei drepti, sau mai curand cei care se considerau drepti se inchid asfixiant in limitele proprii si in propria logica si Il resping pe Hristos cam cu aceleasi argumente cu care resping contemporanii nostri sfintenia lui Stefan cel Mare.

Cine judeca in felul acesta sfintenia lui Stefan cel Mare va fi nevoit, pentru a fi consecvent cu sine – sa rastoarne complet criteriile Mantuitorului Hristos si ale Sfintelor Evanghelii si pe cele cu care Biserica a operat de-a lungul veacurilor, umpland calendarul sau cu pacatosi si nu cu drepti.

De altfel, o evidenta usor de constatat pana astazi este faptul ca bisericile noastre nu sunt pline nici de carturari, nici de cei puternici, nici de cei drepti, ci de cei pacatosi, simpli, care nu se gasesc suficienti lorusi si cauta implinire in afara lor”. (Fragment din lucrarea „Prin fereastra bisericii sau o lectura teologica a realitatii”, Editura Bizantina).

 

 

 

 

 

 

 

CITITI SI :

https://cersipamantromanesc.wordpress.com/2015/07/02/o-istorie-a-zilei-de-2-iulie-video-4/

 

 

 

Bibliografie (surse) :

 

 

  1. Acad. Dan Berindei, Istoria românilor, cronologie, editura Cartex, Bucureşti 2008 ;

  2. Dinu Poştarencu, O istorie a Basarabiei în date şi documente 1812-1940, Editura Cartier Istoric ;

  3. e.maramures.ro ;

  4. Wikipedia.ro.;

  5. mediafax.ro ;

  6. worldwideromania.com ;

  7. Enciclopedia Romaniei.ro ;

  8.  rador.ro/calendarul- evenimentelor;

  9.  Istoria md;

  10. agerpres.ro.

02/07/2016 - Posted by | ISTORIE ROMANEASCA | , , , , , , , , , , , , , , , , , , ,

Niciun comentariu până acum.

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile despre tine sau dă clic pe un icon pentru autentificare:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s

%d blogeri au apreciat asta: