CER SI PAMANT ROMANESC

Cuvant despre noi, romanii

Un interviu realizat de Europa Liberă. Ce crede un etnic rus de peste Prut despre reunirea R. Moldova cu România?


 

Republica Moldova a devenit stat independent pe rămăşiţele Uniunii Sovietice. Cei care au crezut în acest stat au semnat Declaraţia de Independenţă, dar pentru consolidarea acestei ţări a trebuit un efort continuu, sugerează Victor Grebenşcicov, originar din Siberia, dar stabilit în Republica Moldova de mai mult timp, știind bine limba română.

 

 

 

 

 

 

 

 

 

Domnul Grebenşcicov a fost consilier prezidenţial, iar aproape 20 de ani a fost membru al Partidului Popular Creştin Democrat, scrie Valentina Ursu pentru www.europalibera.org, preluat de Romanian Global News.

Victor Grebenșcicov: „Atunci, în 1991, când Pactul Molotov-Ribbentrop a fost oficial condamnat de autorităţile Uniunii Sovietice, majoritatea victimelor acestui pact, am în vedere Estonia, Letonia şi Lituania, au lichidat consecinţele lui, restabilindu-şi independenţa.

În cazul Republicii Moldova, lichidarea consecinţelor acestui pact era reunirea cu România, însă Moldova nu a făcut acest lucru logic, din punct de vedere politic, dar a pornit o aventură politică, care putea să aibă şi succes, dar implica şi multe riscuri, independenţa.

Și noi ştim cu toţii că acest teritoriu, Basarabia istorică, niciodată nu a fost independent. A fost prima încercare de a crea un stat subiect al dreptului internaţional pe acest teritoriu.”

Europa Liberă: Se pare că marile puteri nu au dat undă verde pentru această unificare a Basarabiei cu România şi chiar nici autorităţile de la Bucureşti nu erau pregătite la acel moment, aşa zic istoricii.

Victor Grebenșcicov: „Dar nici în ’89-’90 unele dintre marile puteri nu erau încântate de o eventuală reunificare a Germaniei, însă poporul german, insistând, a obligat marile puteri să recunoască voinţa lor politică.”

Europa Liberă: Ce s-a făcut bine şi ce s-a făcut cu stângul pe parcursul acestei independenţe a Republicii Moldova?

Victor Grebenșcicov: „Dacă comparăm situaţia de atunci şi de acum, noi vedem că limba română se simte cu mult mai bine acum în această ţară, că învăţământul în limba română se dezvoltă, s-a afirmat la toate nivelurile, că Republica Moldova e recunoscută, există acum ca un subiect al dreptului internaţional.

Dar cele mai mari riscuri erau în economie. Şi dacă adăugăm că unii parteneri estici promovau o politică de discriminare economică, ceea ce, bineînţeles, a dus la mari probleme.”

Europa Liberă: Cine erau aceşti parteneri estici?

Victor Grebenșcicov: „Bineînţeles, Rusia care a folosit pârghiile economice pentru a-şi rezolva problemele politice şi nu numai faţă de Moldova. În aceeaşi situaţie a fost şi Georgia, uneori şi alte ţări. Aţi întrebat ce a fost bine? Am reuşit să rezolvăm problema găgăuză, de exemplu.”

Europa Liberă: Dar cuvântul „separatism” nu a dispărut. Pentru că atât timp cât există conflictul transnistrean nesoluţionat şi pe o parte a Nistrului, şi pe cealaltă parte încă se mai foloseşte această noţiune de separatişti.

Victor Grebenșcicov: „Formaţiunea statală nerecunoscută în partea estică a Republicii Moldova este separatistă, putem căuta numai sinonime, secesionişti ori altceva. Şi eu nu văd rezolvarea acestei probleme imediat, cu toate că şi în această privinţă Republica Moldova a obţinut un anumit succes pentru că, spre deosebire de Abhazia, Osetia de Sud, Rusia nu a recunoscut autoproclamata republică moldovenească nistreană, ceea ce, de fapt, e o mare problemă pentru această formaţiune separatistă.

Pe de o parte, fiecare cetăţean al Republicii Moldova trebuie să tindă ca ţara să fie unificată. Pe de altă parte, noi trebuie să vedem absolut clar că în această autoproclamată republică exista şi acum există într-un grad şi mai mare populaţie din punct de vedere mintal, educaţional foarte diferită de cea din partea dreaptă a Nistrului.

Şi, în caz de reunificare, situaţia politică s-ar schimba simţitor. Acum la noi situaţia deseori e 50 la 50, dar timp de mai multe decenii Republica Moldova, în caz dacă s-ar respecta toate normele democratice, s-ar înclina puternic în direcţia Estului. Iată această situaţie trebuie să o conştientizăm cum este ea.”

Europa Liberă: Acest vector al politicii externe a fost mereu în detrimentul viitorului Republicii Moldova? Pentru că mai toate guvernele care s-au perindat pendulau mai mult către Est, alteori mai mult către Vest. Cât de mult acest factor geopolitic a fost pus în joc şi chiar a decis soarta Republicii Moldova?

Victor Grebenșcicov: „Intenţia de a fi prieten cu toţi pentru o ţară mică e logică, dar într-o anumită măsură e naivă, pentru că în actuala lume trebuie să găseşti parteneri de nădejde. Eu am fost foarte impresionat de comportamentul preşedintei Letoniei, când dumneaei a plâns în momentul când ţara a fost acceptată în NATO, pentru că ea a înţeles că Letonia are parteneri de nădejde şi această ţară a scăpat de multe griji. Moldova, încercând să aibă prieteni peste tot, nu are aceşti parteneri, nu are aliaţi puternici. Şi având în vedere că unele puteri regionale nu au renunţat la tendinţele lor uneori revanşarde ori de altă natură, această naivitate politică are consecinţe negative.”

Europa Liberă: Vă referiţi la factorul rusesc.

Victor Grebenșcicov: „Da. În actualele condiţii acesta este factorul rusesc. Cândva pot apărea şi alţi factori.”

Europa Liberă: Domnule Grebenșcicov, dumneavoastră sunteţi etnic rus.

Victor Grebenșcicov: „Aşa este.”

Europa Liberă: Minorităţile au jucat şi ele un rol pe parcursul acestui pătrar de independenţă a Republicii Moldova. Cei care observă evoluţiile din ţară spun că niciodată nu au reuşit să identifice o idee comună pentru care s-ar implica, ar lupta şi ar câştiga cu această idee. De ce e mai degrabă dezbinare decât unirea forţelor?

Victor Grebenșcicov: „Ideea comună ar fi îmbunătăţirea situaţiei economice.”

Europa Liberă: Despre minorităţi se zice că la alegeri ar susţine partidele pro-ruse, pro-estice.

Victor Grebenșcicov: „Da. Dar nu trebuie să vorbim în numele tuturor minorităţilor. Puteaţi să vă închipuiţi în anul 1991 că vor umbla mii de oameni şi vor striga cu un pronunţat accent rusesc „Moldova”? Dar acum strigă „Moldovă”. Însemnă că minorităţile preferă să trăiască în Moldova în prezent. În afară de aceasta, una e atitudinea unui etnic rus, alta a unui ucrainean, mai ales în virtutea evenimentelor care au loc în ultimii ani. Şi sunt oameni foarte diferiţi. Eu am fost nu demult la Bender şi de mine s-a apropiat un ucrainean şi a spus: „Faceţi ceva ca noi să ne unim odată’.”

Europa Liberă: Cele două maluri ale Nistrului?

Victor Grebenșcicov: „Da. Sunt mulţi oameni care judecă logic. În afară de aceasta, mulţi businessmeni ar dori să fie şi o Moldovă unită, şi posibilităţi de a face afaceri în Uniunea Europeană ş.a.m.d. Situaţia s-a schimbat mult. Și tânăra generaţie cunoaşte destul de bine alte limbi, poate pleca, poate să se dezvolte, să se afirme în Occident şi în ţară. Din acest punct de vedere, eu consider că cei 25 de ani nu au fost pierduţi.”

Europa Liberă: Viitorul Republicii Moldova cum vreţi să fie? Ce trebuie și cum trebuie să se implice cetăţeanul ca să aibă încredere în ziua de mâine şi să creadă în acest viitor?

Victor Grebenșcicov: „Ceea ce putea să facă Moldova atunci, în 1991, în condiţii mai complicate decât cele existente azi, ar fi o soluţie pentru Republica Moldova. Deci, reunificarea cu România ar oferi integrarea în Uniunea Europeană, în NATO cu toate consecinţele benefice, securitatea.”

Europa Liberă: Dar cum ar proceda în cazul acesta Tiraspolul, Comratul?

Victor Grebenșcicov: „Este o problemă foarte complicată. Într-adevăr există riscuri ca aceste teritorii, în special Transnistria, să nu recunoască o eventuală unire. Şi, bineînţeles, vorbind despre unire, noi trebuie să calculăm foarte bine fiecare pas, ca să nu fie repetate greşelile din trecut şi ca o eventuală reunificare naţională să fie recunoscută de toată lumea, de toţi cetăţenii acestei ţări şi să aducă beneficii reale.”

Europa Liberă: Dacă unele minorităţi nu au reuşit să se integreze pe deplin în societatea moldavă, credeţi că într-o societate românească ar fi mai uşor?

Victor Grebenșcicov: „În societatea românească s-ar integra într-un an toate minorităţile, pentru că, mai întâi, ar exista un stimulent foarte mare de a învăţa limba română. Şi să nu credeţi că minorităţile sunt atât de lipsite de capacităţi ca să nu înveţe o limbă. Şi în afară de aceasta, ar fi o altă atitudine a populaţiei majoritare. Pentru că acum majoritarii deseori folosesc limba rusă, în loc să folosească limba maternă. Și, bineînţeles, aceasta descurajează minoritarii să înveţe ceva, pentru că ei ştiu că în orice moment vor fi ascultaţi şi vor putea să-şi expună gândurile în limba maternă.”

Europa Liberă: Ţinând cont de ceea ce se întâmplă în regiune, dar mai luând în calcul şi prezenţa armatei ruse pe teritoriul Republicii Moldova din estul ţării, lucrurile nu s-ar complica şi mai mult?

Victor Grebenșcicov: „Exemplul Germaniei reunificate ne-a arătat că până şi problemele militare pot fi rezolvate. Contingentul militar din Transnistria este cu mult mai mic decât cel care a fost în Republica Democrată Germană şi cu toate acestea el a fost retras din Germania. Deci, problema aceasta poate fi rezolvată, dar dacă poporul vrea. Dacă poporul nu va dori acest lucru, bineînţeles, nici marile puteri, nimeni nu va rezolva aceste probleme, mai ales că aici este foarte puternic prezentă mass-media din Rusia, care are o atitudine respectivă faţă de multe probleme şi e foarte important ca să apară şi mai multe mijloace de informare în masă independente.

Şi vreau să spun că postul dumneavoastră de radio este un bun exemplu în acest sens. Şi atunci oamenii vor putea să-şi creeze o impresie corectă, obiectivă. Pentru că, dacă această dominare a unei puteri mediatice se va menţine, vor fi consecinţe negative. La noi, de exemplu, multă lume în ce priveşte relaţiile ruso-ucrainene este de partea Rusiei necondiţionat, pentru că aud numai punctul de vedere al Rusiei despre aceste relaţii.”

Europa Liberă: Cu ce comparaţi Republica Moldova? Cu ce o asemănaţi? Cu ce se identifică statul acesta ajuns la 25 de ani de independenţă?

Victor Grebenșcicov: „Deocamdată Republica Moldova este o ţară coruptă, dependentă, care în multe privinţe seamănă cu unele ţări latino-americane din secolul 20.”

Europa Liberă: Victor Grebenșcicov, ca cetăţean al Republicii Moldova, se mândreşte cu acest stat?

Victor Grebenșcicov: „În fond, da. Şi vreau ca oamenii de aici să trăiască demn, pentru că merită o viaţă mai bună.”

Europa Liberă: V-aţi gândit vreodată să vă întoarceţi în Rusia, ţara dumneavoastră natală?

Victor Grebenșcicov: „Nu. Pentru că aici eu am şi familie, şi m-am integrat în această societate. Şi cred că o reintegrare nouă ar fi mai puţin fericită.”

Europa Liberă: Dar pentru ce iubiţi bucata aceasta de pământ?

Victor Grebenșcicov: „A fost prima mea dragoste şi ea nu se uită. Sunt fidel acestui sentiment până acum.”

Europa Liberă: În următorii 25 de ani, cum ar putea şi ar trebui să arate Republica Moldova?

Victor Grebenșcicov: „Ea trebuie să ajungă la un nivel de dezvoltare înalt, pentru că este o ţară europeană şi oamenii trebuie să trăiască aici bine, cu demnitate, pentru că sunt harnici, sunt binevoitori şi nu merită acele neplăceri prin care sunt sortiţi să treacă în aceste zile. Când numărul politicienilor buni va depăşi cota critică, atunci situaţia se va îmbunătăţi.”

 

27/06/2016 - Posted by | LUMEA ROMANEASCA | , , , , , ,

Niciun comentariu până acum.

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile despre tine sau dă clic pe un icon pentru autentificare:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s

%d blogeri au apreciat asta: